309 matches
-
curte cu Gheorghe, fiu-său, fratele mai mic al maică-mii și unchiul meu, într-o căsuță separată, întocmai ca Chircuț, bunicu-meu. De pe peretele din față, cum intrai, veghea cu ochi de vultur, dintr-un tablou vechi, mama ei și străbunica mea, Floarea Teșcuț, poreclită Teșcuțoaia, care în 1901 era să moară înecată în Olt. Era ... Citește mai mult HOBZOAICA ȘI TEȘCUȚOAIA*Bunica mea maternă, Floarea Costea, poreclită Hobzoaica, se apropia de 55 de ani, vârsta de la care eu urma să
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
curte cu Gheorghe, fiu-său, fratele mai mic al maică-mii și unchiul meu, într-o căsuță separată, întocmai ca Chircuț, bunicu-meu.De pe peretele din față, cum intrai, veghea cu ochi de vultur, dintr-un tablou vechi, mama ei și străbunica mea, Floarea Teșcuț, poreclită Teșcuțoaia, care în 1901 era să moară înecată în Olt. Era ... XX. MOȘU" CHIRCUȚ, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015. Într-o sâmbătă, pe la începutul lunii octombrie 1961, m-am
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
lui Petru Rareș și coboară la fiica voievodului Nicolae Mavrogheni, Sultana Mavrogheni, căsătorită cu marele hatman Manoil Manu, al căror fiu, Manolache Manu, mare vornic, s-a căsătorit cu Elena Luca, fiica vornicului Ioan Luca. Fiica lor, Aglaia Manu, este străbunica lui Sorin Ullea, în a cărei casă a locuit la Iași familia Traian Ullea, pe strada Eminescu nr.1, colț cu Sărăriei. Elisa, unica fiică a Aglaei Manu din căsătoria cu Constantin Diamandy, s-a căsătorit cu colonelul Nicolae Vasilescu
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
mulțumit când ați ajuns la liman.Mutarea de la Agapia la Văratec este o poveste mai lungă. Încerc s-o sintetizez. Sorin Ullea era deosebit de legat de acest loc încă din copilărie căci familia sa își petrecea aici verile. Povestea că străbunica lui obișnuia să facă în fiecare an acest drum, după obicei, cu carul cu boi. Revin. În 1991 în prima zi de concediu la Agapia la maica Anișoara Smeu am ieșit, ca întotdeauna, mai întâi prin mănăstire. Livada casei memoriale
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
elevă în clasa a IV-a, care ne-a încântat cu vocea ei, adevărat clopoțel de argint, frumos timbrată, având o prezență scenică deosebit de atrăgătoare... ca în final, la prezentarea costumului, să ne spună: „Aceste minunate straie le am de la străbunica mea, Janet Achim, care a trăit cu peste 100 de ani în urmă, costum pe care l-a primit de la cea mai îndrăgită fiică a românilor, alteța Sa Regina Maria. Stră-stră-bunicul Petre Achim care era în Garda Regală, la o sărbătoare
O FLOARE MINUNATĂ ÎN GRĂDINA MUZICII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Adriana_turbatu_o_floare_minunata_in_gradina_muzicii.html [Corola-blog/BlogPost/343166_a_344495]
-
patru te¬re- nuri destul de mari: primul - în Capu’ Satului (Capu’ Satuli), unde-și avea gospodăria, apoi alte trei - mai la margine: La Cimitir, În Vale și Pe Pod (Pă Pod). Nesiguranța privind numele familiei care a înfiat-o pe străbunică-mea, provine din faptul că nimeni dintre oamenii în vârstă din sat, nu și-l mai amintește. Eu mi-am explicat această situație prin aceea că străbunică-mea nu purta același nume cu cei care au crescut-o. Totuși, cum
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
Pe Pod (Pă Pod). Nesiguranța privind numele familiei care a înfiat-o pe străbunică-mea, provine din faptul că nimeni dintre oamenii în vârstă din sat, nu și-l mai amintește. Eu mi-am explicat această situație prin aceea că străbunică-mea nu purta același nume cu cei care au crescut-o. Totuși, cum am ajuns la concluzia că acea familie este foarte posibil să se fi chemat Teșcuț? Pe locul din Capu’ Satului există astăzi trei gospodării: aceea a părinților
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
ca mine, din cauza războiuli ieu nu m-am măi dus nici la școală... În fine, pe Mama Moașa, Găzăroaia, o chema după măritiș tot... Teșcuț. Iată de ce sunt aproape sigur că familia fără copii, care o luase de suflet pe străbunică-mea Măruța Popescu din Robești, purta și ea numele de Teșcuț... Referință Bibliografică: OAMENI ȘI CÂINI (miniroman) (II) / Marian Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2091, Anul VI, 21 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Pătrașcu : Toate
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
aveau să le îmbrace la Paști. Pe cămașa lui bunicuțu Marin erau cusute „șabace”, iar pe ia, albă ca zăpada, a dragei bunici, râuri cu flori la muscă(cruciulițe). Peste cămașă, bunicuțu se încingea cu „betele” făcute de mama lui, străbunica Mara sau cu brâul roșu, țesut tot de ea. Brâul era ornat cu mărgeluțe albe cusute cu dragoste și migală, de pe vremea când era încă flăcău. În Postul mare începeau „sărindarele”: În fiecare sâmbătă, până la Sâmbăta lui Lazăr, bunicuța Petra
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Purani_de_videle_traditii_de_floarea_carbune_1367566522.html [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
curte cu Gheorghe, fiu-său, fratele mai mic al maică-mii și unchiul meu, într-o căsuță separată, întocmai ca Chircuț, bunicu-meu. De pe peretele din față, cum intrai, veghea cu ochi de vultur, dintr-un tablou vechi, mama ei și străbunica mea, Floarea Teșcuț, poreclită Teșcuțoaia, care în 1901 era să moară înecată în Olt. Era vară, se adunase mulțime de lume să-l vadă pe Ionel Brătianu venit să inspecteze calea ferată Râmnicu-Vâlcea - Podu Olt, care tocmai fusese dată în
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
vreme, care semăna uimitor cu bunică-mea. Față de Hobzoaica, avea, totuși, trăsături mai ferme și ochi negri, pătrunzători. Mai târziu, când am început să înțeleg de ce și bunică-mea și maică-mea îi ponegreau pe ruși, uimirea și fascinația față de străbunică-mea Teșcuțoaia au crescut; mă tot întrebam ce s-ar fi întâmplat dacă ea ar fi pălmuit în locul ofițerului neamț, unul sovietic?!... - Ei, maică, am fi murit atunci pă loc, dacă în locu’ neamțuli ar fi fost un porc de
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
-ntâmplă), pe urmă - povestea unei reușite românești, din cinstea căreia simțim că avem și noi o parte, că, doar, suntem din același neam. Dintr-un cuptor, tocmai ieșea o pâine adevărată, cum o făcea mama, cum a făcut-o și străbunica. Uite și-un înscris în care, la un cuvânt, autorul a pus un „i” în loc de doi. - Dar, ce? Moare lumea din asta? Nu moare. Dimpotrivă. Din risipiri pe mii de kilometri se-adună în noduri de comunicații publicistice potecile inimii
ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Acasa_din_indepartate_zari.html [Corola-blog/BlogPost/367134_a_368463]
-
cumpărat acel loc unde se află și acum fărbăria pe malul Timișului. Străbunicul se trăgea din neam de moți și s-a refugiat în Banat în urma răscoalei lui Horea, unde ajunsese să fie poreclit Vidra, după locul obârșiei sale, iar străbunica era bănățeancă get-beget, femeie frumoasă dar afurisită, cum puține altele prin părțile Logojului. O chema Pera. Au cumpărat locul pentru a construi un birt la capătul traseului podului plutitor, care umbla în acel timp peste Timiș, de la un mal la
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
mal la celălalt, ducând mărfuri și călători.” Încercam să-mi închipui acel birt la margine de apă, construcție de lemn, fără îndoială, care a ars în cele din urmă până la temelii. Atunci a murit și străbunicul, om în puterea vârstei. Străbunica nu s-a pierdut însă cu firea din pricina asta și, deși avea trei copii, nu multă vreme după aceea s-a recăsătorit cu un fărbar și au constuit acolo o lucrătoare în locul birtului. Toate acestea nu-mi erau necunoscute. „Statuia
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
să-mi povestească niște fapte care m-au uluit prin neobișnuitul lor. „Într-o zi, începu mama derularea șirului acestora, la Birtul podului, cum i se spunea, au tras doi călugări. Nimeni nu știa de unde vin și încotro se duc. Străbunica Pera le-a oferit găzduire în camerele de oaspeți pentru mai multe zile. În fiecare dimineață călugării treceau râul cu podul umblător, pentru a merge la mănăstirea minoriților de pe malul opus și către prânz se reîntorceau peste apă. De ce n-
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
la mănăstirea minoriților de pe malul opus și către prânz se reîntorceau peste apă. De ce n-or fi tras la mănăstire chiar, de asemenea nu știa nimeni. Aveau cu dânșii o ladă măricică și destul de grea, pe care, după oarecare ezitări, străbunica a cercetat-o pe furiș desfăcându-i cu niște agrafe lacătele cât pumnul. Nu ți-aș putea spune ce o fi văzut ea în lada călugărilor acelora, dar bănuiesc că în mintea ei a început să clocească planuri necurate, iar
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
s-au mai văzut nenorociri de acest fel, așa că podarii nu s-au învoit cu niciun preț să încerce în ziua aceea o traversare. Ceasul rău i-a mânat atunci pe călugări să caute alt mijloc de trecere și, iată, străbunica Pera s-a oferit să-i ducă dincolo ea însăși cu barca. Se spune că străbunicul era plecat la târgul din Lipova, care se ținea în preajma marii sărbători de la Maria Radna, altfel poate n-ar fi lăsat-o să facă
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
însăși cu barca. Se spune că străbunicul era plecat la târgul din Lipova, care se ținea în preajma marii sărbători de la Maria Radna, altfel poate n-ar fi lăsat-o să facă asemenea faptă necugetată. Dar nu te puteai pune cu străbunica Pera! S-a răstit la slugile care voiau s-o împiedice și hai cu barca peste Timiș. Aveau o barcă bună; străbunicul o folosea deseori la pescuit și Pera însăși trecuse cu ea de nenumărate ori apa, că doar nu
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
o slăbeam... Știa trei povești mari și late, mi le spunea pe rând. Nu inventa. - Du-te la mumă-ta, ea știe multe, știe să le scornească, îmi mai zicea uneori. Muma era soacra ei, o chema Maria și era străbunica mea. Referință Bibliografică: URSULEȚUL DE PLUȘ - VI. POVESTEA PAPELCUȚEI / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2163, Anul VI, 02 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniela Tiger : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniela_tiger_1480682631.html [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
căiesc că n-am scris-o. Da trăbuie să-mi amintesc. Mă rog la Bunu Dumnedzău să-mi aduc amintie. Am lucrat tăcuți, îngândurați. Poate că Tușa începuse deja să se roage să-și amintească. Eu mi-o închipuiam pe străbunica, scoțând mălaiul din țâșt când Tușa, doar o fetișcana, tuna, cu iapa Neli, din Plai, si strigă de afară: - Mama, mi-i foame! - Noa binie, mama, că ți foame! Nu mi-am putut închipui niciodată chipul „mamii”. Dar o vedeam
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
populate cu din ce în ce mai puțin tineret. N-are rost să exagerăm angoasa Nonnei. Nici emigrarea nu mai e ce-a fost și cu atât mai puțin a devenit un fenomen de care să ne fie frică. După cum îi spune numele, vecina străbunică nu e nici ea pui de dac; este fiica unui harnic italian, venit între cele două Războaie Mondiale să muncească în Transilvania la fabrica de cherestea înființată de industriașul Feltrinelli. M-am obișnuit să privesc zburătăcirea noastră voioasă prin lume
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1413156480.html [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
Ion Oancea, zis Niță Oancea ăl bătrân, în sat lumea-l știa de Niță al Grancii, nu știu de unde până unde. Probabil că era singurul copil al Tânei, o fi diminutivul de la bătrânei sau așa o fi chemat-o pe străbunica, nu am prea multă cunoștință în acest sens. În monografia cărturarului Gheorghe Pârnuță, om de valoare al satului, numele de Oancea este pomenit din vechime iar o ramură se întinde în familia Marinoi. Era un rotar foarte căutat pe vremuri
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_ion_dorel_enache_antreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
ochi prietenoși, Se vedeau cât sunt de vii, În picioare doi galoși, Și-ți zâmbea ca să revii. Cred că era și om bun, După fața-i zâmbitoare, Dar eu nu știu nici acum, Cum de s-a topit la soare ?! STRĂBUNICA Ce bună-i străbunica mea Și cât de mult mă mai răsfață... Îmi place să merg pe la ea, Că totdeauna-i șugubeață. Suntem prietene pe viață Și totul pare-a ne lega, Dar când e vorba de dulceață, Eu nu
GRUPAJ POETIC PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1489720121.html [Corola-blog/BlogPost/375615_a_376944]
-
cât sunt de vii, În picioare doi galoși, Și-ți zâmbea ca să revii. Cred că era și om bun, După fața-i zâmbitoare, Dar eu nu știu nici acum, Cum de s-a topit la soare ?! STRĂBUNICA Ce bună-i străbunica mea Și cât de mult mă mai răsfață... Îmi place să merg pe la ea, Că totdeauna-i șugubeață. Suntem prietene pe viață Și totul pare-a ne lega, Dar când e vorba de dulceață, Eu nu pot să o-mpart
GRUPAJ POETIC PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1489720121.html [Corola-blog/BlogPost/375615_a_376944]
-
nu-mi era mai drag decât s-o ascult pe Ana cântând în pădure. Ea m-a învățat atâtea cântece și mi-a dăruit cele mai frumoase oprege și cămăși cusute. Am iubit-o. La fel de mult ca pe maica Tița, străbunica mea, care m-aștepta să mă-ntorc de pe cărările de școală, să-mi povestească toate ale satului, ale lumii și-ale poveștilor. Dar cel mai mult îmi plăcea s-o ascult vorbindu-mi de Ana... ***** Ce măi soare era, maică
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]