316 matches
-
strălucirile a două cununi împărătești", decât istoriile de amor ale lumii ei, în care mișună derbedei, femei pierdute și vardiști. De unde farsa existențială a cucoanei Masinca Drânceanu, creată parcă anume a absorbi Bucureștii începutului de secol XX, și a Smarandei, străbunica lui Pantazi, reînviind cu solemnitate de ritual reveria epocii când văzuse de mai multe ori pe Napoleon I și îi vorbise o dată, când dansase pe vremea Congresului, la Viena, cu împăratul Alexandru și cu Metternich, când primise omagiile lui Chateaubriand
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
această triumfală apariție în scenă a personajului. Pentru că invocatul episod din Piața Universității s-a petrecut într-unul din romanele anterioare ale scriitorului. De altfel, de-a lungul cărții autorul face de mai multe ori trimitere la precedentele sale romane: „Străbunica a murit cu puțin înainte să plec să stau cu Moș Nibi, bărbatul acela de o sută de ani care ți-a povestit atîtea în Fă-ți patul și dormi ” (p. 20). Fă-ți patul și dormi este un roman
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
Ioanid, fiica lui Mihai și a Aretiei Ioanid, "amîndoi de naționalitate română, de origine grecească și de religie ortodoxă" ( p. 30). Presupusa origine evreiască a dramaturgului, de care s-a făcut foarte mult caz ar putea avea la origine o străbunică pe linie paternă, Anna Lebel ( sau Lindenberg). Oricum, așa cum precizează Marie-France Ionesco, faptul că autoritățile române din vremea lui Antonescu i-au eliberat scriitorului un certificat de etnie română ( necesar la vremea respectivă carierei sale diplomatice) demonstrează că eventuala sa
Ionesco după Ionesco by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13978_a_15303]
-
nevoia s-o transmit mai departe, lărgind și eu "cercul mincinoșilor". Mi-am permis numai cîteva mărunte stilizări, așa cum se face în folclor, unde fiecare mai pune cîte un cuvînt de la el. Mi-am amintit, citind textul, de bunicile și străbunicile mele, devenite acum, poze în albume. În ultimul număr al revistei locale, intitulat La belle saison, pe care-o primește fiecare pensionar din Blanc Mesnil, la rubrica Quelques lignes, am găsit rîndurile trimise de către o doamnă sub titlul C’est
Cercul mincinoșilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14043_a_15368]
-
gânditoare, analizând pe rând ceasurile. „Fiecare ceas are povestea lui", îmi spune doamna, îngrjind meticulos un pandantiv de un albastru electrizant, decorat cu elemente florale. Acela e pandantivul unei domnișoare, primit cadou din moși-strămoși, cum s-ar spune, tocmai de la străbunica ei. „Sunt unele obiecte cu o valoare sentimentală impresionantă, să știți. Iar oamenii țin la ele ca la niște ființe dragi". Strălucirea enigmatică a pandantivului îmi fură privirea. „Cele mecanice, în special, au o rezonanță și un farmec aparte". Ca și cum
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
despre o comunitate. Toate acestea fac din satul Drăguș, unicul sat din România al cărui trecut, în toată complexitatea lui, a rămas pe peliculă. Echipa de monografiști a poposit în casa străbunicilor mei unde au și fost cazați. Rafira Jurcovan, străbunica mea - țesătoare renumită în sat și Dumitru Sofonea, tatăl fiului cu același nume Dumitru Sofonea, cojocarul satului, au fost printre protagoniștii acestei cercetări ample realizate de către Dimitrie Gusti în întregul sat. În urma acestei campanii, Rafira Jurcovan și Dumitru Sofonea au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
din muzica mea din filmele de desene animate: un cor de copii plin de bucurie, o serenadă nostalgică atonală, o lucrare de Corelli garantat sută la sută (Made in USSR) și, în final, tangoul favorit al bunicii mele cântat de către străbunica mea la clavecin. Am siguranța că toate aceste teme funcționează foarte bine împreună, iar eu le folosesc într-un mod absolutamente serios”<footnote Alexander Ivashkin, Alfred Schnittke, Londra, Phaidon Press, 1996, p. 140, apud Jean-Benoît Tremblay, Polystylism and narrative potential
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de la decesul fratelui EBERT IOAN-PETRU (54 ani). Dumnezeu să îl odihnească! Bunătatea și dragostea ei, tristeți și dragi amintiri ne însoțesc sufletele la un an de la plecarea dintre noi a celei care a fost o mamă de excepție, bunică și străbunică IONICA POPESCU. Dumnezeu să te odihnească! Fiul Vio și familia. Cu durere în suflet amintim celor care l-au cunoscut pe VASILE MICLEA că în data de 29 ianuarie 2004 s-au împlinit 5 ani de la trecerea sa în neființă
Agenda2004-5-04-publi () [Corola-journal/Journalistic/282017_a_283346]
-
ei și liniște veșnică! Fiica Ica și familia îndoliată. Cu lacrimi în ochi și durere în suflet, amintim că în 25 aprilie se împlinesc 4 ani de când ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa noastră mamă, soacră, soră, cumnată, bunică și străbunică GYURIAN ECATERINA. Te vom plânge mereu. Timpul s-a scurs, dar durerea a rămas. Pe 29. 04. 2004 comemorăm cu tristețe 2 ani de când ne-a părăsit pentru totdeauna cel care a fost soț și tată, GAȘPAR IRIMIE. Nu te
Agenda2004-17-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282347_a_283676]
-
cu rubăștile lor, nici cinematografia națională. Noi nu suntem români și nici măcar ucraineni; noi ne-am pierdut toate ritualurile folclorice. N-avem putere să ne întoarcem la ele, și nici nu-i nevoie. în afară de o lingură-două de argint, străbunicii și străbunicele noastre anterevoluționare nu ne-au lăsat nici o moștenire. Noi suntem moștenitorii fasonului sov., care se uită cruciș, nedumeriți, la cuvântul "stil". E imposibil să inventezi stilul din aer. Deocamdată, rusul și eleganța sunt noțiuni incompatibile. Cu rare excepții, bărbatul rus
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
o porți tu când o să fii mireasă! Și tot timpul când ai să fii mare, dacă o să-ți fie dragă... Numai să ai grijă să nu ți-o smulgă de la gât vreun derbedeu. Astălaltă, tot o salbă! Mai veche, de la străbunica. Are înșirați pe ea, cocoșei, icușari și mahmudele. Tot a ta o să fie sau poate o dai Mariei. I-o ofeream eu, că doar ți-am spus, e și fata mea. S-a încurcat cu... Mă rog, am simțit că
Moş Gheorghe, între absolut şi satul său. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
Natalie Portman, recompensată cu Oscarul pentru cea mai bună actriță pentru rolul din filmul "Black Swan", a spus într-un interviu că străbunica sa din partea tatălui este din România, iar bunicii din partea mamei - din Rusia. Cred că toți strămoșii mei au fost din Europa de Est - din Polonia, din Austria. Dar granițele acestor țări s-au schimbat des și, de aceea, mi se pare că
Natalie Portman are origini româneşti () [Corola-journal/Journalistic/70589_a_71914]
-
de el cu dragoste. Fiul Ovidiu și mama. Cu durere în suflet, amintim că în data de 24. 08. 2006 se împlinește un an de când a plecat dintre noi, pe un drum fără întoarcere, draga noastră mamă soacră, bunică și străbunică, MARIA MLADIN. Slujba de pomenire va avea loc duminică, 20. 08. 2006, la cimitirul din comuna Periam. Dormi în pace! Familia. Sunt patru ani de când sufletul tău, dragul nostru CHIRA ȘOLEA PIUS MARIUS, a plecat în veșnicie. Noi, soția, copiii
Agenda2006-33-06-01-mica publictate () [Corola-journal/Journalistic/285124_a_286453]
-
de el cu dragoste. Fiul Ovidiu și mama. Cu durere în suflet, amintim că în data de 24. 08. 2006 se împlinește un an de când a plecat dintre noi, pe un drum fără întoarcere, draga noastră mamă soacră, bunică și străbunică, MARIA MLADIN. Slujba de pomenire va avea loc duminică, 20. 08. 2006, la cimitirul din comuna Periam. Dormi în pace! Familia. Sunt patru ani de când sufletul tău, dragul nostru CHIRA ȘOLEA PIUS MARIUS, a plecat în veșnicie. Noi, soția, copiii
Agenda2006-33-06-01-mica publictate () [Corola-journal/Journalistic/285124_a_286453]
-
rămân triste, pustii,blestemate. La școală ni se spune: au fost luați chiaburii, dușmanii poporului, uneltele anglo-americanilor, și duși În Bărăgan. Noi tăcem. Acasă ni s-a spus să nu vorbim Chiaburii, dușmanii poporului, sunt neamurile noastre. Lapte de bic Străbunica mea se chema Iglica Un nume cum nu mai găsești astăzi Locuia Într-o casă din bârne La capătul satului, aproape de pădure. Era Înveșmântată În haine vechi, desperecheate Pielea obrazului, mâinile, păreau nespălate de ani Mai târziu am Înțeles că
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
a început cu Patul conjugal (1993), distopia cu iz de Ferentari, a continuat cu Această lehamite (1994) și Senatorul melcilor (1995) urmărind fenomenul de tranziție în plină descompunere sulfuroasă și lămurind în Sistemul nervos (2005), un fel de Alo, aterizează străbunica! (1981) al lui Nicolae Corjos pus pe acorduri fine de Din dragoste cu Mircea Radu. Filmul apare ca un mutant moldovenesc al oltenescului, mult prea oltenescului Nea Marin Miliardar (1979) al lui Sergiu Nicolaescu, cu precizarea ca Amza Pelea avea
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
rezistînd multor orînduiri, și avînd, în vremile bune, putere de judecată asupra românilor, este Sfîntul Nicolae din Șchei. În preajma ei, la un parter ușor coborît, s-a reconstituit o sală de clasă cu cîteva bănci înguste, un abac, niște cărți - străbunicele celor cărora li se dedică această rubrică, și un bust. Nu-i greu să-l recunoști, deși o anume grabă, de care pomeneam, nu-l desprinde, nici măcar în programele universitare, de scurta, dar atît de însemnata lui epocă, trecută, totuși
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
cerut fetei lui celei mai mari ca unul dintre băieții ei să poarte numele lui. Și el se numea Dumitrescu-Jipa, așa cum se numea străbunicul meu și bunicul lor. În arborele lor genealogic, ramurile se desfășoară până la curtea lui Caragea. Fiindcă străbunica, Ana Lambru, era fiica unui boier de la curtea lui Caragea, care se numea Grigore Lambru. Și, firește, mai 'nainte toți ai lor au fost cu ranguri de boierie. Era o femeie foarte frumoasă, foarte înțeleaptă. Și eu mă gândesc că
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
Constantin Țoiu Criticului Eugen Negrici Să vă spun cum e cu Fofo a I-a numită așa ca reginele, Ecaterina întâia a Rusiei, Elisabeta Angliei, - pe care am cunoscut-o - străbunica lui Fofo a II-a, pe care n-am avut cinstea s-o cunosc până acum. Profesorul care ținuse mult la ea și pe care eu personal o văzusem, așadar, la vânătoare pe teren, cum aducea în bot pasărea împușcată
Fofo a III-a by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9749_a_11074]
-
acoperișul era și mai tare răsturnat. Abia când i-o pus tinichea și o boit-o în roșu l-o mai îndreptat oleacă. Asta înseamnă că crâșma îi de pe când era bunica fată - cum s-ar spune. Bunica, Dumitre? Poate străbunica sau... Altfel cum s-ar spune locului „La Crâșma din drum?” Poarta crâșmei era închisă. Dincolo de ea se auzea glasul Măriuței: Costache! Termină treaba prin curte și vină să mă ajuți, că acușica pică Dumitru cu ai lui și mâncarea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a amintit din senin că fusese ofițer de intendență, că ținuse socoteala gamelelor, bocancilor, bonetelor, petlițelor și lopeților Linemann, a avut revelația că în stufosul inventar cazon nu figura nici o pisică și a luat hotărârea s-o lăsăm acolo cu străbunica, s-o călugărim. Am protestat, am bocit, am zis tot ce mi-a venit la gură, n-am vrut să mă urc înapoi în mașină, m-au luat pe sus, în gât îmi apăruse un guguloi acru, care creștea, creștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
să ne bucurăm de calmul dinaintea furtunii. Mergea pe un drum. Era lumină și Bica, la braț cu o bătrânică, venea spre ea zâmbind, împăcată, fericită. Fără un motiv anume, știu că cea agățată de brațul Bicii e mama acesteia, străbunica, pe care nu apucase s-o cunoască. Bica o întrebă: "De ce plângi?" " Pentru că merg la înmormântarea ta". "Și eu tot într-acolo merg și uite ce senină sunt". S-a trezit lipsită de aer, cu inima bătându-i nebunește. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
astea blestemate este același cu cel degajat de patul străbunicului?! Sunt cincizeci de ani de atunci, dar mirosul acela nu-l poate uita; amestecul acela de urină, săpun, de leșie, balsam și smirnă... și alte elixire cu care-l pomăda străbunica. De câteva zile, de când Okurina s-a instalat la birou, a simțit acel miros urcând din interiorul lui și amestecându-se cu cel al pergamentelor. Dar numai astăzi a înțeles de unde-i vine, că-l poartă în el de atâția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
feste, cum l-a slujit peste ani, cu precizia și intensitatea unei imagini. Și profilul olfactiv creștea lent în toate direcțiile, ca o peliculă revelatoare ce impresiona o hârtie fotografică, și dezvăluia pe rând figura senină și neridată a străbunicului, străbunica cu fața rotundă și plină de negi, bunica tânără, suita de vecine gălăgioase și amantele malițioase ale străbunicului. Cel mai proeminent, însă, se reliefa chipul străbunicului, din imensitatea albă de perne brodate cu "Păunașul codrilor / Spune-mi de cine mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
amintit până și tabloul de la capul patului, unde era străbunicul tânăr, înalt, bățos, în costum negru, alături de o mireasă tânără și subțire, triunghiulară datorită fustei așezată pe jupoane, cea de-a treia soție a lui, ce nu putea fi decât străbunica. Oglinzile. Femeile S-a sculat greoi, cu acea durere imposibilă scormonindu-i spatele ca un pumnal, și s-a îndreptat către baie. S-a oprit în fața oglinzii de pe hol. S-a privit îndelung din față, apoi din profil, apoi iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]