798 matches
-
modernism. E adevărat că I. B. Lefter nu e sistematic nici în volumul său Postmodernism. Din dosarul unei ,bătălii" culturale (2000 și 2002), nici în Despre identitate. Temele postmodernității (2004), ambele fiind culegeri de articole, dar, cu un pic de străduință a cititorului, se pot culege argumentele disocierii dintre postmodernitate și postmodernism. În Recapitularea modernității nu e vorba însă niciodată de modernitate, în accepția ei riguroasă (cum o putem înțelege de la H.-R. Patapievici), ci întotdeauna de modernism, în special (cum
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
orice pariu și orice precumpănire eram convins că aveam în față un hibrid, un neamț hîtru, deopotrivă spiritual și reticent, pe cît de introvertit uneori, pe atît de extravertit alteori. Poate că din acest motiv ne-am acomodat fără mare străduință. Poate că tocmai datorită insolitei lui individualități am putut lesne comunica, împărtășindu-ne dezinvolt gîndurile, proiectele, afirmîndu-ne totuși continent neliniștile, într-un dialog în care schimbam cu nonșalanță dominanta cu tonica, fără a ne propune neapărat rezolvarea printr-o cadență
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
reciprocă. De asemeni, în cadrul intervențiilor s-au făcut unele propuneri pentru teme de dezbătut în ulterioare colocvii, ca cel de la Palatul Florio din această toamnă. Fără îndoială, energica organizatoare directă a acestui convegno, prof. Teresa Ferro, merită, pentru entuziasmul și străduințele sale, laude și mulțumiri. Dar, mai mult decât toți și toate, constatarea că, după șaisprezece ani de când a fost introdusă predarea limbii și literaturii române la Universitatea din Udine absolvenți ai acestor cursuri, prieteni iubitori ai culturii românești și ai
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
critică amănunțită împotriva ortografiei Pușcariu (deși Al. Rosetti nu era în Academie). Iorgu Iordan, la Iași, publica articole și edita reviste științifice (Buletinul "Al. Philippide") în același mod: ignorînd. Bineînțeles, aceștia aveau un temei istoric-filologic. Din "Moldo-Valahia", ușor indiferentă la străduințele transilvănene de afirmare a "naționalității" latine a Daco-Romanilor (termen pus în circulație de Școala Ardeleană) - ideea tradiției scrierii românești prevala asupra ideii politice de evidențiere a latinității limbii noastre. În București, și la Iași, se știa că reforma ortografiei latinizante
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
o oarecare măsură, la stăvilirea dezastrului „țigănizării” limbii actuale. Ar trebui să descoperim asemenea lucrări în treceri inocente prin librării și biblioteci universitare. Fie-ne îngăduit a atrage atenția unui public cu interese culturale și litereare mai largi asupra acestor străduințe din incinta Universității din București. Poate că, luînd cunoștință de ele, cei care se ocupă de problemele limbii actuale se vor simți mai încurajați în acțiunea lor. Este vorba de două volume de cîte... 400-500 de pagini, în care se
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
realism socialist”, „umanism socialist”, s-au conservat în ciuda proteismului nu o dată spectaculos de care au dat dovadă: ,,Modelul unic al literaturii importat la noi, ca și în celelalte «democrații populare», din URSS, a fost, în esența lui, păstrat neschimbat prin străduința a două generații de ideologi (cei de obediență moscovită - Mihai Novicov, Mihai Roller, Nicolae Moraru - și cei de coloratură naționalistă - Dumitru Popescu, Eugen Florescu, Mihai Ungheanu”. Odată ce a fost depășită etapa de consolidare a lui Ceaușescu, ne-am dat seama
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
vârați degetele-n urechi, nici să vă ascundeți după copac ori pe după zid. Nu, nu vă fie teamă. Acum nu, nu voi urlă. Din când în când mai trebuie să arătăm și puțin respect pentru Ordinea Universală. point d’orgue Străduințe mari, pe când intrăm, dimineața, în Catedrală Saint-Pierre din Geneva, ale sunetelor izbucnite spre bolțile gotice să se limpezească în linii, triunghiuri, cristale, - câtă sudoare sub bolovanii urcați, recăzuți, împinși iarăși, de Sisiful orgii! Iată, așadar, inevitabilă metaforă prestigioasa, în spațiul
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/6544_a_7869]
-
atipic: "Târgu-Mureșul poluează din greu" (application.pontweb.ro), "sunt pasionat de știință (în general) și ca orice român (cred) urmăresc din greu la Discovery și Animal Planet" (domino.kappa.ro). Sensul cantitativ-intensiv provine, destul de transparent, din ideea de efort, de străduință pentru atingerea unui scop; ironia familiar-argotică e așadar produsă de aplicarea expresiei la procese și situații care nu implică strădanie și intenție. E posibil ca la actuala răspîndire a locuțiunilor care cuprind cuvîntul greu să fi contribuit și unele analogii
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
de 20%. Dar acestea sunt problemele difuzării, nu ale unei cronici a edițiilor. Totuși, sunt, cred, informații utile pentru pasionații domeniului. Fără inițiativa, autoritatea și competența lui Eugen Simion aceste ediții nu ar fi fost posibile. Domnia sa a găsit, prin străduință proprie, instituțiile cu ajutorul cărora să-și poată realiza nobilul proiect cultural. Coperta fiecărui volum evidențiază primele două instituții implicate: Academia Română și Editura Univers enciclopedic. A treia instituție importantă, aflată sub patronajul Academiei Române, este Fundația Națională pentru Știință și Artă, care
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
Dosoftei. Din nou, Al. Andriescu are de restaurat un adevăr, polemizând de astă dată cu Eugen Negrici. Mitropolitul se conformează vocabularului psalmilor biblici, iar virtuțile textului său nu trebuie căutate în ,expresivitatea involuntară", în abaterile flagrante față de canon sau în străduința exagerată de a se supune unor reguli prozodice, în detrimentul fidelității față de Biblie (p. 18-29). Pentru a nu cădea în interpretări extravagante, inventând imagini moderne acolo unde nu sunt, filologul restaurează sensul originar al unor cuvinte la Dosoftei, cum e cazul
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
vină. Făcut să dorească și să nu abandoneze înălțimea transcendentă a lucrurilor deja obținute, se face drum spre înălțimi fără curmare, chiar prin realizările sale anterioare care îi amplifică intensitatea zborului. Activitatea orientată spre virtute îi determină amplificarea capacității prin străduință. H. F. Cherniss este de părere că Sfântul Grigorie utilizează Phaedrus ca fundament pentru expresiile legate de zborul sufletului dincolo de fenomenul pământesc și spre frumusețea care se află dincolo de ceruri, într-o manieră care este, după cum afirmă Cherniss, prea platonică
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
a propagandei comuniste. Nici unul nu îndrăznește să declare, teribilist, că în anul care urmează nu are chef să scrie și că vrea doar să citească, să călătorească sau să viseze. Toți adoptă un ton grav și folosesc cuvinte ca ,muncă" ,străduință", ,datorie", ,activitate", străine de bucuria scrisului și gratuitatea literaturii. Nu este mai puțin adevărat că participanții la anchete sunt recrutați dintre partizanii declarați ai regimului și că de multe ori ei au inițiativa obedienței, venind cu un zel grotesc în
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
divinul, ajungând până la o anumită treaptă, alții care au eșuat, alții care își întrețin voit o stare de scepticism sau o febră de căutare permanentă. În Rondelul ajungerii la cer, Al. Macedonski nu crede într-o astfel de gradualitate a străduinței și a transfigurării: " În cer s-ajunge dintr-un salt,/ Sau nu s-ajunge-n veci de veci.../ Te-aruncă-n el un cântec-nalt,/ În care-al vieței plâns îneci". Macedonski e singular și în această privință, ca în multe altele. Pentru el
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
vieții vecii, Au pogorât, ca-ntr-alte mii de ani, Să pască oile, măgarii și berbecii. Ca în poezia lui Arghezi, Târlă, Isus coboară adesea incognito printre noi, plictisit de slava stătătoare și curios să vadă starea turmei. Dacă problema noastră, prin străduința vieții creștine, e cum să ajungem la cer, printre cei drepți, problema argheziană a lui Isus este cum să ajungă pe pământ, printre oameni, și să-i îndrepte pe calea cea bună, înainte de a fi prea târziu. Ion Buzași, Poezia
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
dogmatică vorbită. Dialoguri la Cernica”, Edit. Deisis, Sibiu, 1995, p. 156. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa, făcând referire la viața dusă sub povara păcatului și punându-l pe acesta față în față cu virtutea, afirmă: „dacă ți se pare dureroasă străduința pentru cele bune, compar-o cu viața contrară și vei afla cu cât este mai dureros păcatul când privești nu prezentul, ci viitorul ... dacă fericiți sunt cei curați cu inima, nefericiți sunt, fără îndoială, cei cu mintea întinată, pentru că privesc
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
îndeamnă la râvnă și silire spre cele bune și spre lepădarea de cele contrare, căci numai poate fi răpus păcatul care a pus stăpânire pe noi. Referitor la aceasta, Sfântul Ioan Carpatinul ne îndeamnă să punem la lucru sila vreunei străduințe, chiar foarte slabe, și petrecând în rugăciune neîncetată și în celelalte virtuți, să așteptăm apoi puterea care ne vine de sus, căci va veni la noi o silă puternică ce nu mai lucrează cu sila noastră slabă, ci este o
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
însuși sufletul întreg, cu toată dragostea și hotărârea, ca, hrăniți pururea cu harul Duhului și primind puterea cea din Hristos, să alergăm ușor pe calea mântuirii, făcând ușoară și dulce nevoința pentru dreptate; făcând așa, Însuși Dumnezeu ne ajută în străduința ostenelilor și împlinește pentru noi faptele dreptății”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, PSB, vol. 29, p. 476. footnote>. Când oferim lui Dumnezeu totul, când ne dăm întreg sufletul
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
a propagandei comuniste. Nici unul nu îndrăznește să declare, teribilist, că în anul care urmează nu are chef să scrie și că vrea doar să citească, să călătorească sau să viseze. Toți adoptă un ton grav și folosesc cuvinte ca "muncă", "străduință", "datorie", "activitate", străine de bucuria scrisului și gratuitatea literaturii. Nu este mai puțin adevărat că participanții la anchete sunt recrutați dintre partizanii declarați ai regimului și că de multe ori ei au inițiativa obedienței, venind cu un zel grotesc în
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
nimburi și pene, cei cărora le satisfăceam pofta de secrete picante, de bîrfe dulci, de trucuri terciuite fin... ei, vizibilii, brusc invizibilii, ei, ei îmi impuneau, mă împingeau să dschid cărțile autorilor uriași și să copii... să copii... să copii...Străduința mea fusese zădarnică. Nimerit se cuvenea doar să transcriu...
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
ca prin sticlă la nemernicul de tine, devii invizibil, nu mai exiști, îți întorc spatele curului, te evită-n lobodă, scormonesc în lăturile urbei zvonuri zăpăcitoare. Nu-s împotriva limpezirilor necesare, presante, cerute de-o tensiune reală. În fleșcăreala generală, străduința răbdătoare, necontondentă, mi se pare mai de folos: leac scump, drămuit de spițeri inteligenți. De ce să înfunzi cînd poți să salți? Că în fiecare plutește o melancolie, e normal. Speri că mai încolo, hăt, peste ani și ani, vei găsi
Fluturii au meserie (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14648_a_15973]
-
comportare. Am întrebuințat pavăza privirilor mele candide, sub care am ascuns avertismentul pe care m-am făcut că nu îl înțeleg, la care Lovinescu a răspuns cu o ridicare din umeri, ca și cînd ar fi spus că este zadarnică străduința lui de a mă lămuri. Birjarul a întors trăsura îndreptîndu-ne spre cochetul restaurant aflat în Drumul Dumbrăvii în care am pășit amîndoi într-o stare de voioșie și bună dispoziție. Ne-am așezat la o masă, unde apăru îndată un
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
să primeze ideea de puritate spirituală. Adică mai bine un cotlet și evlavie decât mazăre boabe și caracter de birjar. nu cred că este cazul să judecăm, fiecare cum și cât poate, deocamdată să (ne) mulțumim pentru efort lor, pentru străduința, mai mult decât atât noi știm că odată cu schimbarea dietei (bruscă) apare și un deficit de elemente nutriente în organism, se “prăbușește” metabolismul, de aici și stările de nervozitatea, depresie, agresiune mai accentuate. să le dăm totuși o șansă celor
Încă un cuvânt despre post by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82558_a_83883]
-
când este vorba despre părinți, suntem în plina sublimitate a sensibilității umane. Suntem datori să ne amintim de ce suntem, unde și cum suntem, iar dacă am reușit să învățăm atât cât am fost în stare în această viață, este dincolo de străduința noastră, o absolut formidabilă complexă cauză genetică. Spre cinstea domniei sale, Drd. Dr. Ionuț Horia T. Leoveanu a înțeles pe deplin această lecție de esență, făcând un demers perfect onorabil și care cu certitudine va rămâne știut spre recunoaștere peste vreme
DANIEL MARIAN DESPRE CU CREDINŢA CĂ VOI ÎNVINGE , AUTOR PROF.DIR. DR. COL.(R) TOMA A. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380669_a_381998]
-
izvodită, și de această dată, de o și dintr-o minte ageră, lucidă și cunoscătoare, a învățăturilor și realităților spirituale și morale, ce ne înconjoară și ne însoțesc, pe parcursul drumului nostru către Dumnezeu Preabunul! Cunoaștem, recunoaștem, apreciem și chiar admirăm străduințele și stăruințele publicistice și scriitoricești ale slujitorului Cuvântului și cuvintelor perene, în persoana perseverentului și preasincerului apologet, propovăduitor și mărturisitor - Stelian Gomboș. Dumnezeu - a toate Cunoscătorul și Recunoscătorul, să-i facă parte, în continuare, inimosului autor și mânuitor al condeiului
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
putea birui nimeni nici curvia, nici celelalte patimi. Deci de la început trebuie păzită inima cu toată străjuirea de gândurile murdare, căci dracul acesta nu încetează de a război pe om până nu va crede omul cu adevărat că nu prin străduințe și nici prin osteneala sa, ci prin acoperământul și ajutorul lui Dumnezeu se izbăvește de boala aceasta și se ridică la înălțimea curăției<footnote Ibidem, p. 113. footnote>. Marii asceți au observat ce grave consecințe poate produce desfrânarea în om
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]