1,325 matches
-
citită în prelungirea acestei porniri nostalgice: Vino totuși să strigăm de-acolo de pe creste, să strigăm după cocorii care pleacă și-n vuietul de mîntuire o țin către limanul dincolo de fire. În cumpăna și-n sfîșierea acestui ceas prejmuitor, vino, străfundul neguros, rumoarea ce ne-neacă să le lăsăm sub noi - și de pe dealul cel din urmă cu semne-nchipuind în vînturi libertatea să strigăm după triunghiul călător. Referință Bibliografică: Comentarii, Corneliu Traian Atanasiu, despre poemele premiate / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare
COMENTARII, CORNELIU TRAIAN ATANASIU, DESPRE POEMELE PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Comentarii_corneliu_traian_atanasiu_de_valeria_iacob_tamas_1353840453.html [Corola-blog/BlogPost/351193_a_352522]
-
Fiindcă tânara nu vrea să recunoască că „ pe vremea mea ,lucrurile se făceau într-un anume fel ” și se gândește simplu „ vremea dumitale s-a tot dus. Acum e timpul meu ! ” Iar de cealaltă parte ,pe soacră o roade din străfund invidia că miresica e zveltă și frumoasă iar fiu-său o vede cu ochi dulci numai pe ea. Așa că-i caută defecte... Fără să vreau ,mi-aduc aminte de un banc. Unul o întreabă pe nevastă-sa : - Dragă,unde ai
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1429344837.html [Corola-blog/BlogPost/354005_a_355334]
-
un singuratic și un hoinar, firea îi devenise brusc sociabilă, era cu totul altul. În schimb se izola sufletește tot mai mult față de propria familie fară să simtă nici un fel de remușcare. Prin firea lucrurilor îi rămăsese însă undeva, în străfunduri, sentimentele care îl legau față de propria mamă. Îi simțea apropierea numai atunci când o vizita la spital, acolo unde aceasta lucra; un loc încărcat de suferință și de speranțe. Dacă puțin îi păsa că cei din jur sesizaseră cât de mult
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
singură, inclusiv defibrilatoarele despre care colegul ei, cardiologul, a spus că nu erau încărcate, în speranța că poate realitatea care i se descoperea nu era chiar așa de dureroasă. Dar nu. În fața dovezilor certe a amuțit. M-a privit până în străfunduri de parcă aș fi fost Cuțul șchiop. Am îndrăznit mai mult și i-am spus. - Ați înțeles acum? Nu pe colegele mele trebuie să le trimiteți la Fundeni ... !! A închis pleoapele și a aprobat în șoaptă: Ai dreptate. Îmi pare rău
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
și a încetat să mai respire în momentul în care știrea a fost comunicată. Părea că se eliberase de o mare greutate. O privea fix pe Emanuela, fără să clipească... - Ceee? Întrebarea Emanuelei, veni ca un tunet ce izbucnea din străfundurile pământului. - Cum este posibil așa ceva? Esti sigură? - Daa! ... Costel a spus că le-a dat astăzi drumul din spital și... Ioana l-a lăsat cu Daniela. Ea a plecat undeva... și..., și nu a mai venit. - Cristina, du-te și
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1437666601.html [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
amestec de real și imaginar. Autoarea a dat viața unui dialog peste timp cu însuși timpul căruia i-a smuls clipă eternizând-o. A oprit clipă cea repede trecătoare din măcinatul ei continuu aducând la lumină lumii trăiri tainice din străfundurile sufletului și ale minții pe care le-a convertit în proza. Proza respira autenticitate și te convinge, desi realul uneori alunecă pe nesimțite în fabulos. Nici nu știi când te trezesti amestecat cu personajele cărții într-un alt timp, într-
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
că, odată cu plecarea Mirunei, o pată neagră se va așterne din nou peste existența mea. Acestea erau fantasmagoriile unui om, care nu a avut prea multe cadouri de la viață. Acum întâlnisem căldura unei femei care intrase în cele mai temătoare străfunduri ale sufletului meu și care, cu tandrețe și migală, a topit gheața adunată de-a lungul timpului, umplând spațiile eliberate cu dragoste, frumusețe și iubire. Simțeam căldura, așa cum simțeam și fiorul gheții. Pleacă Miruna, ce va urma? Din nou nesfârșitele
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
de o minte secată de vârtejul întunecat al secetei de iubire, cuprinsă de furia neîmplinirilor lui și invers proporțional cu ceea ce gândim. Este regresiv pentru că într-un fel se rostește și într-un alt fel se discern simțirile pornite din străfundul interiorului nostru. Cuvântul împlinește senzații de bine sau rău, străpunge adâncurile neștiute ale sufletului umed de lacrimi sau zâmbitor de radiații venite din semnul existențial al semenului. Cuvântul mușcă sau sărută pătimaș obrazul celui căzut în vraja deochiului care se
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
departe, Silueta ta de liană se unduia Ca aburii zilei pe o șosea Care ne unește și ne desparte Tu erai... nu puteam să-ți confund Mersul grațios, legănat, nostalgic Respirind o lumină de borangic Ce îți luneca mîngioasă din străfund Și de fundulețul tău îmi era dor Însetat de curburile lui excitante Tu te tot duceai aproape departe De unduirile lui gratioase și-acum mă-nfior Si, apoi, stelele catifelate Mi se topeau argintii peste peoape Noi doi risipiți între noapte
VERSURI ALBA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_alba.html [Corola-blog/BlogPost/367283_a_368612]
-
încât s-a banalizat de-a binelea, dar ni se demonstrează negru pe alb de către aleși că în cei 22 de ani scurși de la Decembriadă am avut parte de cele mai reprezentative exemplare extrase de vrerea democratică a poporului din străfundurile ființei sale, nu doar la capitolul bune intenții (înzestrare morală), ci și la cel al studiilor (înzestrare intelectuală). Asta fiind starea de lucruri reală cu aleșii postdecenbriști, este firesc să te întrebi și apoi să întrebi: Cum naiba se explică
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
dacă nu te cunosc foarte bine: PE EI TREBUIE SĂ-I ÎNȚELEGI! Privirea și gândul sunt cele mai bune căi de comunicare, pe cât de tainice pe atât de limpezi și neînșelătoare... Dar puțini pot sfredeli cu acestea dincolo de cămașă, în străfundurile inimii/minții și ale conștiinței. Taina unei astfel de comunicării se poate numi pe drept ÎNȚELEPCIUNE, care la rândul ei este O UNDĂ ENERGETICĂ. Cel ce nu a știut, a aflat acum și, de-acum încolo, va înțelege și el
TAINA SCRISULU (22) – ADEVĂRUL SAU DESĂVÂRŞIREA de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toma_taina_scrisulu_22_alexandru_toma_1344834785.html [Corola-blog/BlogPost/355029_a_356358]
-
mai departe, bodogăne încetișor ceva apoi lasă totul deoparte și mă prinde într-o îmbrățișare zdravănă de frate iubitor. Îmi aduc aminte în acele clipe că de fapt singurătatea este mult mai acidă alături de majoritatea oamenilor care au lăsat în străfundurile lor căldura, lumina ființei și frumusețea ei de teama că vor răniți. Câteodată văd chipuri zâmbărețe, mâini desfăcute larg a îmbrățișare și aș vrea să le cred simpatia, manifestarea prieteniei. Totuși știu că mulți dintre ei joacă o piesă de
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1487928770.html [Corola-blog/BlogPost/380402_a_381731]
-
ÎN FOC ! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 228 din 16 august 2011 Toate Articolele Autorului CU SUFLETUL ÎN FOC! Sufletul îmi este mereu în foc, Ce mistuitor îmi curge în vene, Nu vreau ca visuri să îngrop, În străfunduri de avene. Oare cine mi-ar interzice, Ca iubirea să încolțească? Timpule să-mi fii complice, Lasă-mi inima să iubească. Nu mai scriu lungi poeme, Să cred că am obosit? Reușesc doar simple catrene, Totuși mă simt mulțumit! Îmi
CU SUFLETUL ÎN FOC ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Cu_sufletul_n_foc_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/360888_a_362217]
-
toți, șoferul face un pas către el și zice: - Da, ce vrei? - Eu știu unde găsiți ceea ce ați avut pe mașină și nu mai este! Privirile încep să se încrucișeze, să treacă de la una la alta și să transmită în străfundul creierelor purtătorilor uimire. Peședintele este cel mai afectat pentru că se pare că starea lui de liniște este foarte departe și nu o poate păcăli ca să-l ajute într-un fel. - Care este!...vezi, care este!...îmi este tot mai rău
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.5 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1473990087.html [Corola-blog/BlogPost/373941_a_375270]
-
mulțumește * Încă un drum cu Domnul mă-nchide într-o noapte. Uscatul uită mâna-nălțată către soare. Părinte, nesfârșirea e cumulul de fapte, O talpă cu nisipuri am scuturat în mare. Pe vârfuri de lumină, o rugă fără tihnă Aruncă din străfunduri protecții nestemate. Pământul e minune, nimicul e rutină Și toate împreună iubiri neferecate. Parcurs-am fără grabă introvertiri trecute, Le-am îngropat pe țărmul ce se îneacă-n ape. Ce blând ne este chipul cu zâmbete tăcute! Ce multă e
SPOVEDANIE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1491898048.html [Corola-blog/BlogPost/375938_a_377267]
-
Ce-i în mintea ei, ce doruri o seaca când înaltă capul și-l scoate din apă și, fără de veste, lansează-n eter vocalize-n aer, zău, pe drept mister! Și-apoi, salța coadă să-și înghită krilul și-n străfundul mării i se pierde trilul, știu domnii aceștia multe despre ea însă nu și-acesta: oare ce gândea ? Să anunțe-n larg că-i oră de masă și își cheamă soțul să vină acasă, care soț, că soții, plat, indiferent
DOAR GEMÂNDĂ de DORA PASCU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1476814569.html [Corola-blog/BlogPost/379102_a_380431]
-
său credincios care la această vârstă a ajuns la un moment al sintezelor și al concluziilor exitențiale și fundamentale ale vieții sale căci „când o pace adâncă mi se revarsă în suflet și nici un vânt potrivnic nu o tulbură, din străfundurile inimii cu un simțământ plin de recunoștință se înalță: „Bine ești cuvântat, Doamne!”. Când chipul senin al unui frate și cuvântul lui iubitor mă întâmpină și inima tresaltă de duhovnicească bucurie, un glas tainic dinlăuntru murmură: „Bine ești cuvântat, Doamne
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO by http://confluente.ro/In_memoriam_preacuviosul_parinte_pe_stelian_gombos_1340870789.html [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
-li-se agonia: Prin fumul de țigări, ca-n nouri, existența lor nu mai însemna nimic în fața pierzaniei pentru că singurul, care mai sesiza suferința era poetul, care gândea la lumi ce nu există, auzindu-le ca un ecou vaietele din străfunduri și vede: Întreg pământul pare un mormânt ... (Note de toamnă). În poezia bacoviană nu se repetă nimic, totul este un curs firesc al stărilor de fapt, natura, viața omului, mișcările umbrelor, o mitologie a firescului în nefiresc, un neînțeles înțeles
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
a noastră, care a fost mult prea încercată în vâltorile istoriei. Am învățat să râdem, ca să nu plângem, atunci când viața ne-a lovit. Ne-am înecat necazul într-un zâmbet amar, am făcut haz de necaz și am venit din străfundurile vremurilor până azi, strecurându-ne printre rele și bune, în felul nostru, unic, nemaiîntâlnit la alte popoare. Da, da! Ia gândiți-vă dacă nu am dreptate. Noi, în felul nostru hâtru și răbdător, i-am asimilat în timp pe toți
PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ: MIERLA LU CHIBRIT -BAZATĂ PE O ÎNTÂMPLARE REALĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1468330109.html [Corola-blog/BlogPost/368509_a_369838]
-
pe o parte și pe cealaltă? „Ca să arate oamenilor cum să-și cumpenească pașii atunci când aceștia se rătăcesc, să le arate calea pe care să o străbată până la sfârșitul vieților lor. Pentru a zvânta sângerarea și a lecui rănile din străfundurile firii și măduvei oaselor, pentru a le scoate să fie primenite și spălate la lumina curată a credinței îndepărtând, măcar vremelnic, păcatul cel de toate zilele ... „Dar Domnul, Dumnezeul nostru, unde este în tot acest timp? „Stă cuibărit în inima
„MAMĂ, COCOARELE!” ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/_mama_cocoarele_.html [Corola-blog/BlogPost/367204_a_368533]
-
și să regrete în continuare că nu sunt împreună pentru că existau ei, cei legitimi de acasă și odoarele lor, copiii, care îi vor judeca și iarăși lumea potrivnică din motive lesne de înțeles...Și au ascuns în continuare sentimentele în străfundul sufletelor, le-au înăbușit și au mers mai departe mânați de rutină și de înțelegerea vieții ca o succesiune de repetiții, de fapte ivite din datorie: datoria de om cu un loc de muncă, datoria de tată sau mamă, datoria
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1461476417.html [Corola-blog/BlogPost/384771_a_386100]
-
mai știu ce mi-a spus sau dacă a spus ceva, dar se pare că n-a uitat incidentul și de atunci, nu mi-a mai luat cadouri. Mi-am dat seama cu timpul că s-a simțit jignit până în străfunduri,cu toate că eu,în naivitatea mea, crezusem că dacă voi păstra cadoul fără să-l folosesc, atunci se va simți jignit! Până astăzi mi-o amintește din când în când, iar mie îmi vine să plâng că i-am provocat o
DIN AMINTIRILE ALMEI (3) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1451168171.html [Corola-blog/BlogPost/378622_a_379951]
-
literar, sunt un simplu cititor, emoționat de lectura unui roman adevărat, așa cum se scria pe vremuri. Revin la coperta a patra și citez câteva rânduri scrise de autoare, despre personajul principal: „Aron, personajul acestei cărți, reușește să găsească undeva, în străfundul sufletului său, puterea de a-și încropi din cioburile unei existențe care părea fără sens și fără speranțe un nou viitor”. Mi-aș permite să adaug că paginile în care apar țiganii sunt magistrale. În orice caz imaginația autoarei este
UN NOU ROMAN AL SCRIITOAREI MADELEINE DAVIDSOHN de LIANA SAXONE HORODI în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Liana_saxone_horodi_un_nou_roman_al_sc_liana_saxone_horodi_1356520906.html [Corola-blog/BlogPost/355167_a_356496]
-
tradiționale, printre care un caval, un flaut străvechi și un fluier japonez (din vremuri imemoriale), care au pregătit un regal „Nichita Stănescu”. Și s-a auzit la finalul celor 30 de minute, din sala aproape plină, o exclamație ca din străfunduri: „Ce bine că e”!. Celor doi actori li s-a alăturat în recitarea poemelor poeților din sală, actorul Ion Gh. Arcudeanu, cu vocea sa inconfundabilă. Dacă ne-am fi propus, poate, n-am fi reușit să dezbatem apoi, problemele poeților
SĂRBĂTORIMD ZIUA INTERNAŢIONLĂ A POETULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatorimd_ziua_internati_elisabeta_iosif_1380641251.html [Corola-blog/BlogPost/357459_a_358788]
-
se oferi întru totul, cu trup și suflet lui Mihai. Când se trezi a doua zi, după o noapte istovitoare plină de plăceri noi, necunoscute până atunci de proaspăta femeie, se simțea fericită, împlinită. O fericire ce o simțea până în străfundul inimii. Îi venea să râdă, să țipe, chiar să plângă de atâta fericire ce i se părea prea mare pentru ea, atât de mare că avea impresia că nu-i încape în corpul ei micuț și firav. Îl privi pe
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorie_si_uitare_neputinta_i_cezar_c_viziniuck_1355560219.html [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]