55 matches
-
cu multe cuvinte străine îi fac „mari” față de ceilalți. Mai sunt mediile adolescenților unde „șmecherii” bravează în fața colegilor naivi, tot cu scopul să cucerească admirația „proștilor” căscând gura la „marele deștept” care le servește argoul său pomădat cu șmecherisme și străinisme. În fapt, găunoase infantilisme. Barbarisme complet inutile și obositoare care fac deliciul autorilor de pamflete și scenete umoristice. La urma urmelor, fiecare dintre noi poartă-n suflet un grăunte de snobism care, abia așteaptă momentul prielnic să-ncolțească. Cine vrea
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
de snobism care, abia așteaptă momentul prielnic să-ncolțească. Cine vrea să fie luat de prost când pe toate căile de comunicare curg șiroaie de barbarisme? De aceea negustorii, fini psihologi, stimulează „grăuntele” din fiecare client, servindu-l cu toate „străinismele” pohtite, sufocându-l cu ele prin reclame mediatizate, afișe în vitrine și rafturi, cât și cu firma magazinului. Ex.de firmă „străinistă”: „Golden kickhen”, în loc de „Puișorul de aur”. Și atunci clientul care cumpără sau servește, este încântat, se crede superior
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
treilea rând internatul va pregăti luptătoare cu armele culturii pentru neamul și pământul românesc. Căci nicăieri nu se cere o mai amplă dezvoltare a conștiinței de iubire de țară și neam ca aici în Biharia, unde suntem îmbibați cu atâta străinism. Nicăieri ca aici nu se cere purtat o mai aprigă luptă pentru reintegrarea tuturor în albia românismului integral. Iată, acestea sunt câteva din acțiunile episcopului de pioasă amintire Dr. Nicolae Popoviciu al Oradiei, care a desfășurat o vastă și bogată
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
treilea rând internatul va pregăti luptătoare cu armele culturii pentru neamul și pământul românesc. Căci nicăieri nu se cere o mai amplă dezvoltare a conștiinței de iubire de țară și neam ca aici în Biharia, unde suntem îmbibați cu atâta străinism. Nicăieri ca aici nu se cere purtat o mai aprigă luptă pentru reintegrarea tuturor în albia românismului integral. Iată, acestea sunt câteva din acțiunile Episcopului de pioasă amintire Dr. Nicolae Popoviciu al Oradiei, care a desfășurat o vastă și bogată
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
un coșmar creat de îngrijorarea și tristețea mea. Realitatea este cu totul alta. Toți artiștii talentați, toți oamenii de cultură adevărați din țara asta iubesc limba română, o vorbesc corect, fără barbarisme și o apără când snobii o stâlcesc cu străinismele lor. Apoi, avem „ofițerii de gardă” ai limbii noastre, toți învățătorii, profesorii, în special cei de limba română, care se străduiesc în anonimatul lor modest, să-i învețe pe copiii și tinerii țării dragostea și respectul față de limba strămoșilor. Și
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418278162.html [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
MARICA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 768 din 06 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Cronică de prof.Dr.Valentin Marica Când straja nu piere ... Pe noi ne poartă o putere providențială ( ... ) până când această Dacie va fi spălată de străinism ... ” ( Pantelimon Halippa) Acest nume singur este o istorie întreagă, scria Mihai Eminescu gândind și trăind drama Basarabiei. Despre acest nume cât o istorie întreagă, dar și despre alte tărâmuri românești îndepărtate barbar de la trupul matern scrie Mariana Cristescu în tulburătoarea
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cand_straja_nu_piere_cron_al_florin_tene_1360173085.html [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
putere providențială din țară în țară românească și ne-a adus și aici, în Bucovina, și ne va purta și mai departe, în Ardeal, și în toate părțile care au nevoie de noi, până când această Dacie va fi spălată de străinism și să spunem că cerem dezrobirea noastră prin unirea cu România”. (Pantelimon Halippa) Scriem ca să nu se uite! Se apropie noiembrie. Și, pentru toți cei care mai simt românește, noiembrie înseamnă... Bucovina. „Glasul Bucovinei” - „organ de propagandă pentru unirea politică
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Scriem_ca_sa_nu_se_uite_de_mariana_cris_al_florin_tene_1350366919.html [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
adesea în suferință din cauza acestor neologisme rău concepute. Astfel, în domeniul comerțului, economiei, administrației, dar mai ales al informaticii, numărul termenilor împrumutați din limba engleză este din ce în ce mai mare. Renumitul lingvist român Mioara Avram, scria că „anglicismul este un tip de străinism sau "xenism", care nu se restrânge la împrumuturile neadaptate și/sau inutile și este definit ca: unitate lingvistică (nu numai cuvânt, ci și formant, expresie frazeologică, sens sau construcție gramaticală) și chiar tip de pronunțare sau/și de scriere (inclusiv
Anglicism () [Corola-website/Science/314958_a_316287]
-
Micaela Ghițescu Recent, în "Jornal do Brasil", a apărut un interviu cu lingvistul brazilian José Luiz Fiorín despre "străinism", adică introducerea și asimilarea - sau neasimilarea - cuvintelor și expresiilor străine în limba maternă. Interviul a fost ocazionat de promovarea, în Brazilia, a unui proiect de lege asupra "purității limbii", care prevede aplicarea de amenzi celor care folosesc "străinisme". Cum subiectul
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
Fiorín despre "străinism", adică introducerea și asimilarea - sau neasimilarea - cuvintelor și expresiilor străine în limba maternă. Interviul a fost ocazionat de promovarea, în Brazilia, a unui proiect de lege asupra "purității limbii", care prevede aplicarea de amenzi celor care folosesc "străinisme". Cum subiectul nu este lipsit de interes pentru noi - el fiind chiar, la un moment dat, pus în discuție destul de "acut" și în Parlamentul României, iar multe dintre ideile expuse ni se potrivesc, mutatis mutandi, ca o mănușă - credem oportună
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
în Divina Comedie drept limbă oficială când s-a făcut unificarea Italiei. Planificarea lingvistică este grupul de acțiuni destinate să implementeze această politică. Deputatul Aldo Rebelo încearcă să stabilească următoarea politică lingvistică: Vom apăra portugheza; în acest scop vom exclude "străinismele". Iar planificarea constă în amenzile aplicate celor care folosesc cuvinte străine pentru care există corespondente în portugheză. Ei bine, acest lucru se justifică doar când este identificată o problemă lingvistică. Și care ar fi această problemă? Prima indicată de deputat
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
a apucat, este cu neputință să nu fi aruncat cu dezgust imnurile ce-i cântau oamenii de afaceri din Strada Doamnei, și să nu se fi întrebat ce face el pentru consolidarea societății românești, o biată insulă roasă de valurile străinismului. Și atunci, daca în adevăr este în sufletul lui o scânteie de iubire pentru această țară, a trebuit de o parte să vază cum elementul românesc sărăcește și dispare! Și de altă parte a trebuit să zărească abisul de imoralitate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mâna în nenorocita noapte de 11 februarie, care noapte va rămâne ca o funestă nenorocire în paginile istoriei acestei țări". Se va invoca, desigur, comoda acuzație de xenofobie, cum bagă de seamă dl Theodor Codreanu. Adevărul este că infuzia de străinism neasimilat a fost și rămâne păgubitoare pentru independența națională. Pașoptiștii au luptat pentru "intrarea în Europa"; la fel și generația "Junimii", întemeietoarea României moderne, dar au respins "formele fără fond", "dominație din afară", "imitația ovină", "înfeudarea țării", "servitutea fără pudoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pământ, cum românul renegat nu e încă ungur, cumcă evreul botezat nu e încă creștin. Abia dizolvîndu-se în pulbere devine pământ, cum ovreiul abia în nepoții lui devine creștin, cum renegatul abia în nepoții lui devine ungur. Factorul infectat de străinism e o mortăciune morală a corpului, ce mirare dar cumcă inamicii noștri așteaptă să cadă mortăciunele corpului nostru, ca din ele să-și constituie pe al lor. Numai că s-au înșelat amar inamicii noștri. Ei gândeau că ni e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
făcut o călătorie la vlahii din Arabia, trimiși acolo de împăratul Justinian. În această amintire, el explică, într-o sinteză, scopul călătoriilor sale la românii din străinătate: „Pe acești frați ai noștri locuind în țările străine, purtând greul jug al străinismului, i-am cercetat de aproape, vorbind despre ei în destule scrieri ce am publicat”. A. D. Xenopol, în 1904, aprecia că pe tărâm etnografic, folcloristic, arheologic și literar, B. este cel dintâi care s-a interesat de soarta românilor trăitori în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
din Banat și din alte părți ale Transilvaniei. Dintre ei se desprind Ion Pop-Reteganul și Petre Dulfu, amândoi autori de texte în care îndemnau învățătorii și preoții să culeagă și să publice folclor literar. S-au publicat articole privind neologismele („străinismele”), descrierea graiului din Sălaj (studiu însoțit de un glosar) ș.a. Contribuțiile literare nu aparțin unor scriitori consacrați, redacția urmărind în primul rând stimularea talentelor locale. Proză publică I. Pop-Reteganul, D. Bran, P. Petrișor. Versurile aparțin lui P. Dulfu, N. Nilvan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287393_a_288722]
-
Termenul xenism este folosit în lexicologie pentru a denumi cuvintele împrumutate de o limbă care circulă fără a fi adaptate la sistemele ei, adică păstrînd aspectul fonetic, grafic sau morfologic din limba de origine. Asemenea cuvinte se numesc uneori și străinisme și pot proveni din diferite limbi: marketing, din engleză, perestroika, din rusă, Dasein din germană etc. V. împrumut, semn, transfer. VARO - LINARES 2004. RN Z Zeugmă. Cuvînt de origine greacă, zeugmă se utilizează în retorica clasică, pentru a numi o
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acestor tendințe. Cît privește faptul că intelectualii români de formație germană ar reprezenta elementul deosebit de însemnat pentru regăsirea de sine a culturii române și pentru evitarea transformării ei într-o ancilă a culturii franceze, trebuie observat că în lupta cu străinismul s-au distins în mare măsură și românii formați la școala franceză, care au inițiat curentul istoric-popular ce limita influențele străine în favoarea ele-mentelor autohtone. Altceva s-ar putea observa la intelectualii români de formație germană: o cultură filozofică serioasă și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Această formă de generalizare nu a fost inventată de extrema dreaptă interbelică. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea I.L. Caragiale parodia această retorică ultra naționalistă Într-un articol- editorial din Moftul român (nr. 4, 1893), intitulat „Trădarea românismului ! Triumful străinismului ! !”. Comen tând votarea În Parlament a „legii meseriilor” (propusă de con ser vatorul P.P. Carp), lege care permitea și evreilor săraci să Învețe o meserie În școlile profesionale, Caragiale adoptă ironic tonul șovin al presei liberale de opoziție : „Ieri s-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
voastră voiți ca ceea ce nici o nație din lume nu a făcut, să facem noi?” Mergând pe acest principiu, Îndemna cercurile politice să renunțe la antisemitism: „este timpul ca și partidele și guvernele să facă front contra acestei uri a străinismului; să zică o dată sus și tare În această țară, fără teama de a-și pierde popularitatea, fără a alerga după aplauzele efemere și necugetate ale cutărei sau cutărei adunări de nepricepuți, să zică sus și tare: avem nevoie de străini
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
română din Bucovina (18651869) - cea dintâi revistă literară scoasă de această înaltă instituție publică. Foaia ... apare trei ani după înființarea instituției al cărei organ era. Limba ei e cea croită după principiile lui „Arune” Pumnul. Cuvintele și frazele, epurate de străinisme și clocită în laboratoarele lingvistice - structura limbii germane era luată de model, au fost dezaprobate chiar din capul locului. Totuși, având sprijin și-un naționalism rău înțeles, au străbătut în graiul celor ce veneau în contact cu societatea și, după
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Țara Noastră (5 octombrie 1924), regretând starea de fapte bâjbâie împrejur, batjocurind altarul moștenit. Ideea națională cu toate atributele ei e târâtă în noroi. Clișee exotice năvălesc pripit, ca să falșifice aspectul local al unui vechi patrimoniu. În această invasie de străinism, presa, scăpată din mâinile noastre, are rolul de slujnică a fiecărei clipe. Cu ajutorul ei se multiplică infuzoriile parazitare și susțin o acțiune concentrică". El nu se sfiește a se rosti răspicat în cazul discreditării lui Eminescu. "Personalitatea lui scrie Octavian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Volhonca. [NOTE DESPRE DICȚIONARUL ORTOGRAFIC 1953]* Dicționarul. La îndreptarul ortografic să se aibă în vedere limba literară. Ce caută în dicționar ăla și ăsta? La gramatică a umbla, a se duce, a merge; a zice și a spune. galicisme și străinisme în l. română. neprecupețit de-acum din plin înrobit Anul 1953 Tatăl lui Oliver Lyttelton este acela care, în calitate de ministru al coloniilor... Nu trebuie să uităm că epoca de la 1812 [este aceea cu care s-] au pus bazele limbii literare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prezenți tot cu versuri. A. Nora și Constantin Nottara dau câte o nuvelă, iar lui Bogdan Ionescu i se tipărește o conferință ținută la Ateneul Român, Formarea lumilor din Univers. Nemulțumiți că „graiul adevărat românesc este mereu bătut de valurile străinismului”, redactorii propun rubrica „Pagini uitate” (deschisă de publicarea Predosloviei lui Grigore Ureche), văzută ca mijloc potrivit de îmbogățire a limbii, ce trebuie căutată „mai nimerit în limba mai veche, decât în idiomul străin”. Cele mai importante pagini sunt însă Amintirile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289168_a_290497]
-
magic, cu care tinerețea să strîngă într-o tabără toată simțirea românească, aceasta nu poate fi decît tot deviza dinainte de război: idealul național, care astăzi pentru unii pare o împerechere de cuvinte, oarecum anacronica"), acuzînd elită conducătoare a partidelor de străinism ("clasa conducătoare are în amintirea ei stigmatele străinismului"). Prin 1933-1934 declară unei grupări studențești care îl invitase: "Am crezut că războiul a lichidat în mine toate rezidiile de ură ale trecutului. Văd astăzi însă că nu pot fi liniștit pentru că
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]