11 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 1886 din 29 februarie 2016 Toate Articolele Autorului În zori, crâmpei de primăvară Și talisman de viață nouă, Un fir de zile înfășoară Din salba boabelor de rouă. Simbol al timpului ce vine, Un împletit din strămătură, Podoaba zilelor senine Și ciucure de covertură. Născut în leagăn de poveste Pe sub imensele troiene, Alungă frigul de pe creste Și nopțile bacoviene. Îmbracă firea în culoare Trezind la viață timpul visător, Naturii dăruie candoare Și nu-i decât un simplu
MĂRȚIȘOR de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1456775693.html [Corola-blog/BlogPost/383341_a_384670]
-
vesel. în luna a noua, mama îngreunată să nu mănînce nici ouă, nici ceapă, ca să aibă copiii vederi bune. Cum naște o femeie, se bate un canaf de lînă roșie deasupra ușii (Bucovina) sau se împlîntă cu un ac o strămătură* roșie (Moldova), sau se împlîntă în pragul ușii un cuțit, iară în leagăn se pun două ace, ca să nu se deoache copilul și să nu se apropie Necuratul de el. Cînd a face femeia, să nu fie în casă nimeni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sperietură spelcă - agrafă spițălnic - sfredel spîrnel - semn; vîrtej sporiș - plantă spuză - cenușă cu jăratic spuzi (a) - a (se) umple de bube staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură - destrămătură; lînă vopsită strechea (a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
La brâu erau încinși cu un brâu tot din lână, vopsit, în general, roșu; cămașa din cânepă, lung până la genunchi; ițari tot din cânepă. Cam acesta era porul luncașilor.” Costumul de sărbătoare, de la horă, cuprindea „cămașa înflorită, bete lucrate cu strămătură în casă; ițari albi și bundiță lucrată toată în strămătură, iar la pălărie flori. Fetele aveau cămașă cu altiță, bătută cu flori, fuste crețe, părul împletit în cozi și floare la ureche.” Era costumul adusă din Bucovina. Cei care au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vopsit, în general, roșu; cămașa din cânepă, lung până la genunchi; ițari tot din cânepă. Cam acesta era porul luncașilor.” Costumul de sărbătoare, de la horă, cuprindea „cămașa înflorită, bete lucrate cu strămătură în casă; ițari albi și bundiță lucrată toată în strămătură, iar la pălărie flori. Fetele aveau cămașă cu altiță, bătută cu flori, fuste crețe, părul împletit în cozi și floare la ureche.” Era costumul adusă din Bucovina. Cei care au răspunsă la chestionarul întocmit de Olimpia Bădăluță, femei și bărbați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
popă tuns Ca să ne dee răspuns, Căci răspunsul nostru e: Șase păhare cu vin, Șase năframe de in, Din in subțire țesute Cu flori de aur cusute, De cari se țes pe aici Cu fluturi și cu arnici, Și cu strămătură fie Numai voie bună fie, Și de-ar fi și de mătasă Numai să fie din casă De la cinstita mireasă, Nu strânsă pe la vecine Ca să pățim v-o rușine. Să știți, socri, că de sară Mare oaste vă-mpresoară, De
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
foc viu" 280. După "scăldarea" copilului, pentru a-l feri de deochi, moașele din Bucovina fac un "cănaf" de lână roșie și-l bat cu un cui deasupra ușii, având putere "de a apăra orice deochituri și fărmăcătură". În Moldova, "strămătura roșie" este împlântată deasupra ușii cu un ac, iar în Macedonia, se pune, tot deasupra ușii, un fir răsucit de ață albă și roșie, "pentru a nu se umple copilul de vreo boală de la cei care intră în casă" 281
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
anumite regiuni, mai ales în Transilvania, nu se face nicio nuntă fără steag. În Munții Apuseni ai Transilvaniei, steagul se face dintr-un vârf subțire de brad, împodobit cu "năframă" de mătase și cu panglici; printre coroanele cetinei se pune "strămătură" (fire de ață multicoloră), iar, în vârf se pune un clopoțel. "Steagul" apare și la românii din Macedonia și se numește "flambură" (flamură), în vârf având o cruce din lemn în care se înfig trei mere. Acest obicei al steagului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
umblă pe la casele oamenilor ( copiii, în special băieții), pentru a lua aceste căni sau sticle cu apă, cu colac și o lumânare, de sufletul celor răposați. În orașul Câmpulung Moldovenesc, se duc căni cu apă la biserică, legate deasupra cu "strămătură" și se dau, după liturghie, cu colac și lumânare, mai ales copiilor, pentru odihna celor petrecuți din viața aceasta.376 Găocile de ouă roșii, din ziua de Paști, se aruncă pe o apă curgătoare, ca, peste vară, să nu dea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Vară, de dinaintea Duminicii Mari. Peste tot în Bucovina, în sâmbăta de dinaintea Duminicii Mari, se dau de pomană, pentru primenirea morților, căni sau cofițe pline cu apă proaspătă, împodobite cu flori, mai ales cu busuioc, legate la torți cu ață (strămătură) roșie, împreună cu o lumânare.389 În a doua zi de Duminica Mare, în Bucovina, întreaga comunitate, împreună cu preotul, merg la câmp ca să stropească holdele cu apă sfințită pentru a fi rod bogat în anul respectiv.390 De Rusalii, apa are
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Nimic să nu s-aleagă de (cutare) la judecată în divan..."396 De Sfântul Ilie, în Bucovina, mai ales în regiunile Crasna și Câmpulung, de sufletul morților se trimit ulcele cu apă, împodobite cu flori și legate, împrejurul gurii, cu "strămătură" roșie, sfințindu-se, astfel, drumurile pe care le străbat sufletele morților.397 Sfințirea gospodăriilor se face la început de august, de ziua Macaveilor (Macoveilor) sau Ziua Crucii de vară. În Bucovina, se face agheasmă în grădini, pentru insectele și viermii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]