2,423 matches
-
ȚĂRII Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Talpa țării Printre stânci date uitării De preocupări nebune, Se zărește talpa țării, Pe cărările străbune! Urma i-a rămas adâncă Pe pământul strămoșesc! Florile de colț din stâncă, Veșnicia îi slăvesc! De pieri-vor alte urme Sub viscol și vreme rea, Talpa țării-n veci rămâne. Toți, ne sprijinim pe ea! Referință Bibliografică: Talpa țării / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
TALPA ȚĂRII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1422717536.html [Corola-blog/BlogPost/377031_a_378360]
-
plecat haiduci?..Vă ducem dorul! Întâi decembrie e ziua noastră sfântă ; Bat clopote dar nu mai bat a sărbătoare. Eroii plâng sub cruce, sânge se-nfierbântă, Dar nu mai pot stârpi balaurul cel mare! Și plânge un Mihai sub vatra strămoșească, Si dintr-o roată Horia își înalță pumnii Pentru o flamură, roș, galbenă, albastră, Și pentru țara-n care azi conduc străinii! Veniți români să ne-adunăm cu mic cu mare, Cum se-adunau în vremea lui Mihai străbunii, Spre
BAT CLOPOTE DAR BAT A JALE... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dorina_omota_1480432454.html [Corola-blog/BlogPost/372964_a_374293]
-
a limbii dacoromâne, temeiul identitatii națiunii noastre la noi acasă, pe propriului nostru teritoriu, precum și acolo unde viața le-a oferit românilor de pretutindeni șansa să trăiască, această ZI A LIMBII DACOROMÂNE reprezintă un simbol al dragostei celor din vatra strămoșească precum și al celor aflați pe alte meleaguri pentru moșii și strămoșii nostri, principalul vector al culturii și înțelepciunii noastre, factorul real al unității și eternității națiunii noastre și al vieții tuturor românilor de pretudindeni. ”DacoRomânia va renaște prin adevăr, dreptate
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_daco_roman_geo_stroe_1378263704.html [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
trece prin treptele ierarhiei până la scaunul Constantinopolului, unde la anul 397 ajunge arhiepiscop. Începe o activitate predicatoriala unică în istoria creștinismului. Combate luxul și lăcomia, bogăția și desfrâul, intrind în conflict cu împărăteasa Eudoxia. Trimite misionari în părțile pământului nostru strămoșesc. Din Sciția Minor (Dobrogea) vine la Constantinopol Ioan Casian, pe care Sfanțul Ioan îl hirotonește diacon (404). După aceasta, Ioan Casian este trimis la Romă, ca misionar, unde înființează în Marsilia primele comunități monahale, fapt care bucură mult pe trăitorul
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
a făcut Părintele Arhimandrit Grigorie Băbuș, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Se cuvine așadar, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale!... Dumnezeu
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NOUĂ ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PĂRINTELUI ARHIM. GRIGORIE BĂBUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486363480.html [Corola-blog/BlogPost/344192_a_345521]
-
cațavenci sadea, chiar o merită! Un singur lucru mă deranjează. Că se scrie din ce în ce mai puțin corect. De multe ori textele, fără diacritice, sună anapopda. O fi atât de greau să selectezi limba română? Culmea e că primesc materiale despre limba strămoșească, scrise ditirambic, în același mod păsăresc!?! - Lasă, nu mai fi și tu atât de pretențios! *** Toate bune!?! Ai nevoie de o informatie? Mică, mică? O rezolvăm împreună. VIZITATI - http://blogulluigabu.blogspot.ro/, http://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3 Tel
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+14 !): FACEBOOK de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_nou_sergiu_gabureac_1365970267.html [Corola-blog/BlogPost/359758_a_361087]
-
muncească” iar „Dumnezeu ajută pe cei care se ajută singuri”. Aceste percepte sunt temele culturii predominante iar oamenii au etică, cinste și punctualitate ajutându-se între ei de îndată ce vitregiile naturii o cer. La răsăritul acestor munți oamenii, „stăpâni pe pământul strămoșesc” preferă o dușcă în locul unei conlucrări spre ași ușura munca grea. Este mai ieftin! Fiecare își apără „nevoile și neamul (adică rudele de sânge)” respectând zicala „frate, frate dar brânza-i pe bani”. Dumnezeul lor spune, prin gura preotului „merge
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
judecată a ieșit în aplauzele furtunoase ale asistenței și călduros felicitat de onorata instanță de judecată? Păi, cum se face că aceeași Națiune de eroi neînfricați care i-au zdrobit pe toți dușmanii care au îndrăznit să ne cotropească Glia strămoșească, au asistat impasibili la televizor cum o oarecare, o individă venită de aiurea și instalată dintr-o condamnabilă eroare politică - ca atâtea altele! - pe tronul Camerei Deputaților, a adoptat mai ceva ca la barbutul de pe maidan un act normativ falsificând
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
inventarul averii dobândite. Opera la care fac referire încununează aspirația unei vieți de om. E o împlinire a sufletului lui Pavel Bălan și a conștiinței sale de român aflat în rezistență față de amenințarea ruperii definitive a neamului său de rădăcinile strămoșești, implicit despărțirii de Dumnezeu, rana cea mai oblintită a acestui năzuitor la dreptate. Albumul acesta include în el “ani buni de căutări, neliniști și zbucium sufletesc”, ne destăinuie în “Mărturisire” autorul. Și e “topit în el” și sufletul celor dragi
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă efortul și aportul său au fost foarte consistente, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am aminitit și mai sus, Ierarhul mărturisitor și pilduitor Gherasim Cucoșel al Bisericii noastre strămoșești și al poporului nostru românesc este ca un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
000 de ani, î. d. Hr, c.f. Dr. Valeriu Matei: Românii de la Răsărit de Prut: Cronologie Istorică în Basarabia Schiță Istorică și Culturală, op. cit. p. 129, sau cca. 300.000 de ani cum afirmă I. G. Hâncu în Vestigii strămoșești, Chișinău, 1990,p. 5. Pe terasele din apropierea marilor râuri Prut și Nistru vestigiile cercetate au scos la iveală bogate stațiuni paleolitice, consemnează Constanța Dimitriu: Câteva obiecte preistorice găsite în Basarabia în <>, nr. 4, 1933, p. 292, iar Ion Horațiu Crișan
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
Tip Naste, Pitești, 2008; Fântâna Sângeroasă, roman, București, 2009; Edenul și infernul unei lumi, teatru, vol. III, București, 2009; Arhimandritul Mina Stan - un slujitor devotat Domnului, Ed. Petrescu, Rm. Vâlcea, 2011; Arhimandritul Mina Stan - omul rugăciunii, omul suferinței, Ed. Credința Strămoșească, Iași, 2012; Comoara blestemată, Ed. Petrescu, Rm. Vâlcea, 1012. În 2013 a publicat un ciclul de reportaje intitulat România - Catedrala din Carpați în Starpress, Slova creștină, Confluențe literare, Republica artelor și Radiometafora. În 2013/2014 a publicat scenariul de film
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
dispărut o bună perioadă de timp nu putea să nu fie luat la întrebări, fie și în toiul luptelor. Vodă tună: - Unde mi-ai fost, Paloș?... Un an întreg te-am căutat!... - Unde să fiu, Măria Ta!?... Pe acest pământ strămoșesc căruia străbunicul meu și-a dat viața, căci trădătorii l-au trădat și l-au ucis mișelește!”. Veți descoperii, stimați cititori, în acest roman, cine este Vodă, Dracula, Paloș, fiica lui Dracula, boier Conacu, boier Ciocoiu, căpitan Arnăutu și alți
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
lipsa lui dar și să glumească cu jocul de cuvinte care se forma printr-un astfel de răspuns. Ly avea aproape doi metri, structură atletică, câteva tatuaje care reprezentau poziția sa în cadrul colectivității ce o conducea, realizate conform tradiției sale strămoșești, rămase din cele mai vechi timpuri și la care niciun urmaș nu renunțase până acum. Mai era însă ceva, care te făcea să te gândești. că el este un om special, un conducător, o căpetenie - modul său de comportare, poziția
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
și îl ajută. În final, la căpătâiul românului ce odihnește în cimitirul din Mariestad, în Suedia, va veghea o cruce ortodoxă, tăiată în marmură de meșteri argeșeni, foștii săi consăteni: “Nu se poate să-ți tai toate rădăcinile cu pământul strămoșesc...Rămân (emigranții, n. n.)...cu sufletul tras când într-o parte, când într-alta, etnicitatea e un resort ce nu poate fi dezamorsat”. Un al doilea vector ideatic, așa-zicând teza, vizează necesitatea racordării organice, firești, la ritmurile și nivelul superior
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
a Bisericii creștine a odrăslit sub același Chip și aceeași Asemănare: Frumusețea și Strălucirea lui Iisus Hristos. Aceeași Fii Aleși ai Patriei și ai Bisericii din aceeași Vatră specifică devenirii spiritual-creștine, îndumnezeirii, sunt totodată Odraslele îndrăgite ale Mântuitorului nostru. Vatra Strămoșească, prin relieful ei variat, sublim și binecuvântat este dăruită de Dumnezeu, care se armonizează cugetului, chemării, harului, credinței, jertfei, iubirii și împliniriri acestui Neam în istorie, ca misiune și vocație în drumul său către cer, către nemurire. Principatele Dacoromâne: Oltenia
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
un flagel, ca o ciumă de o parte și de alta, dând infirmitate ori paralizie Națiunii. Deosebirile geografice, organice și economice ale dacoromânilor au separat pentru multe secole unitatea națională, generând dualismul politic românesc. Aspectul geografic, ca unitate a pământului strămoșesc trebuie să fie o simbioză, care dă armonie simultană naturii și poporului. Dacă la aspectul geografic adăugăm și configurația deosebită care despart Moldova de Țara Românească, prin aspectul hidrografic ce determină drumurile de comerț, care la rândul lor stabilesc zonele
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
ruga și cu dăruirea să, slujind Faptele Mari ale Omului Mare într-o Dacie Mare, si îndemnându-ne pe noi Ucenicii lui să-l cinstim, să-l prețuim și să le continuăm permanent cu demnitate și onoare în Duhul Ortodoxiei strămoșești. Un alt fiu al Daciei Mari, scriitorul Ion Marin Almajăn l-a surprins pe Artur Silveștri îmbrățișat de Neam în aură de: „mare patriot și cărturar român, scriitor, filosof al culturii, editor și publicist de elită, creatorul rețelei de publicații
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
daca nu acele neclintiri sufletești de care ne-am agățat disperați la vreme de furtună!? Ele sunt acele rosturi adânc izbăvitoare care ne-au refuzat virtutea de a rezista politic la suprafață, în văzul lumii, pentru a ne dărui vocația strămoșeasca de a dăinui că neam, pe dedesubt, în văzul lui Dumnezeu”. (Dan Puric-Suflet românesc. București, 2013, p. 130) În ceea ce mă privește mărturisesc că personal nu l-am cunoscut pe Gabriel Artur Silvestri-Părintele meu spiritual în Taină vocației scrisului. În
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
ca-n prima zi a facerilor noastre DEDICAȚIE LIMBII ROMÂNE Au adormit străbunii și toți cei dragi ai mei Purtând pe buze zâmbetul slovei românești. La rândul cetei mele, doresc s-adorm ca ei, cu același dulce grai din plaiuri strămoșești. FAȚETELE LINIȘTII Este atâta liniște în căminul meu încât mă doare zgomotul pașilor care-mi trezesc inima amorțită. Este atâta liniște în căminul meu, încât doresc ca pașii gândului să se odihneasca peste inima-mi plină de dor. Este atâta
SPINI (VERSURI) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1432891220.html [Corola-blog/BlogPost/376558_a_377887]
-
Acasa > Orizont > Opinii > ”DARUL STRĂMOȘESC” Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 866 din 15 mai 2013 Toate Articolele Autorului Limba română este vorbită de aproximativ 30 de milioane de oameni ca limbă maternă, din care cea mai mare parte trăiesc în România și Republica Moldova
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/_darul_stramosesc_doina_theiss_1368648975.html [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
istoria limbii române! Pentru noi cei născuți pe plaiurile minunate ale Mioriței și pentru noi, cei care am visat și încă mai visăm, atunci când citim poeziile lui Mihai Eminescu, Minulescu, Labiș, Bacovia (George Andone Vasiliu), limba română, este un Dar strămoșesc, primit de fiecare dintre noi la naștere... Cu atât mai mult mă pasionează acest grai minunat și caut să citesc cât mai numeroase creații literare scrise de poeții și prozatorii contemporani români. Deoarece soarta m-a adus pe plaiuri străine
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/_darul_stramosesc_doina_theiss_1368648975.html [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
lipsă de respect. Aceste cazuri, din ce în ce mai frecvente, scot în relief invidia, răutatea și lipsa de cultură a unei lumi meschine, care își ascunde adevărata față sub o ”mască” oarecare... afișată cu mândrie falsă pe...”Facebook”! D. Theiss Referință Bibliografică: ”Darul strămoșesc” / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 866, Anul III, 15 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Doina Theiss : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/_darul_stramosesc_doina_theiss_1368648975.html [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
ca redută ființa sa și ca victorie, glasul! A ridicat un castel imperial al muzicii folclorice dobrogene, de la fundație, la creneluri. Acesta-i castelul muzicii folclorice dobrogene și e întemeiat majestuos, estetic, armonios, cu temelie, corp și acoperiș de cetate strămoșească. Iată, aceasta a zidit în muzica folclorică dobrogeană artista Aneta Stan, o artistă fără copie, unică, frumoasă cum e și cântecul ei! O asemenea armonie nu trebuie căutată până la scotocire. Dar e greu de găsit deoarece noi nu mai aflăm
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
cu titlul: « Ortodoxia și Statul în România, sub regimurile totalitare » 26 - 28 Februarie 2011, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XV - a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: Câteva considerații istorice despre Mitropolia Ortodoxă Română a Basarabiei - trecut, prezent și perspective » 06 Iunie 2011, am participat la Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_activitatea_stelian_gombos_1380102790.html [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]