59 matches
-
cuiva care nu o cunoaște, tot ar demasca-o privirea, glasul, o anume manieră de a așeza discuția pe o ordine care o deosebește de toate, prin cultură, elocvență, exemplaritatea vorbirii cu răbdarea de a asculta și răspunde adecvat, nu străpungător, tăios, în controversă neînlăturabilă, ci cu voința și puterea argumentului. Vorbește doveditor și foarte agreabil, privește în ochi și dedică atenție importanței din cuvânt, coerenței, dincoace și dincolo de dezinvoltura din frază care ar putea evita sinceritatea. Nimeni nu poate să
DR. MIHAELA COLBEANU. ŞTIINŢĂ, ŞTIINŢĂ ŞI OMENIE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mihaela_colbeanu_stiint_aurel_v_zgheran_1386862467.html [Corola-blog/BlogPost/363254_a_364583]
-
întrebuințate pentru râcâit și tăiat. În această perioadă se ajunge la o diviziune naturală a muncii: vânatul - îndeletnicire a bărbaților, iar culesul - practicat de femei. O altă îndeletnicire era aceea a pescuitului. În paleoliticul superior, Homo sapiens fosilis produce cuțite, străpungătoare, răzuitoare și dălți lucrate prin tehnica așchierii, având ambele margini ascuțite. Sunt realizate în mare cantitate vârfurile de silex pentru sulițe de aruncat, sau pentru săgețile lansate cu propulsorul. Apare tehnica prelucrării osului, fildeșului și cornului (pentru sulițe, harpoane, ace
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita.html [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
un pământean, Gheorghe. Heracleea, era de o frumusețe fermecătoare: „ochii adânci ca nopțile, lucitori ca stelele, mângâioși și drăgăstoși și cine i-o privi să îi cadă pe loc dragi [...] păr bălai pe umeri, până aproape de călcâi, cu ochii verzi, străpungători ca acele în inimile înfocate ale voinicilor. Iar graiul?... Să vă spun și graiul? Cuvântul ei era ca șopotul cel moale al valurilor pe nisip, ca adierea vântului în nopțile de vară sau ca mireazma îmbătătoare a florilor de pe câmpie
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
Dardu Nicolăescu-Plopșor, piese de os cu un început de prelucrare. Este vorba de unele oase lungi, cu canal larg, sparte fie la unul, fie la ambele capete pentru scoaterea măduvei, precum și prezența unor piese de os cum ar fi măciuci-zdrobitoare, străpungătoare, racloare sumar prelucrate, ce ar fi avut o folosire permanentă și o funcționalitate multiplă la zdrobit, străpuns, tăiat, răzuit. În același nivel fosilifer s-au găsit și trei pietre mari neprelucrate care ar fi fost aduse, se pare, de la distanțe
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
întrebuințate pentru râcâit și tăiat. În această perioadă se ajunge la o diviziune naturală a muncii: vânatul - îndeletnicire a bărbaților, iar culesul - practicat de femei. O altă îndeletnicire era aceea a pescuitului. În paleoliticul superior, Homo sapiens fosilis produce cuțite, străpungătoare, răzuitoare și dălți lucrate prin tehnica așchierii, având ambele margini ascuțite. Sunt realizate în mare cantitate vârfurile de silex pentru sulițe de aruncat, sau pentru săgețile lansate cu propulsorul. Apare tehnica prelucrării osului, fildeșului și cornului (pentru sulițe, harpoane, ace
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
de ani, atestând cea mai veche intervenție umană pe teritoriul actual al României, găsindu-se pe oase urme de zdrobire. Pe valea Dârjovului, valea Dâmbovnicului, Ricipeni, Valea Lupului au fost descoperite unelte primitive, precum bolovani ciopliți din silex, răzuitoare, așchii, străpungătoare, atestând culturi arheologice. Numai la Ricipeni au fost identificate 16 niveluri de locuire. Toporul din piatră cu două fețe este considerat una dintre uneltele cele mai reprezentative ale Paleoliticului inferior românesc. Pe râul Prut sunt găsite numeroase unelte din silex
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
pot apărea oriunde. Neurosifilisul este o infecție care afectează sistemul nervos central. Acesta poate apărea devreme, fie asimptomatic, fie sub formă de meningităsifilitică sau târziu sub forma sifilisului meningovascular, pareză generală sautabes dorsalis asociat cu probleme de echilibru și dureri străpungătoare în extremități.Neurosifilisul tardiv apare de obicei la 4-25 de ani după infectarea inițială. Printre simptomele sifilisului meningovascular se numără apatia, atacurile de apoplexie și pareză generală cu demență și tabes dorsalis. Poate apărea și pupila Argyll Robertson, contracția bilaterală
Sifilis () [Corola-website/Science/310130_a_311459]
-
arme și unelte de silex. În această perioadă se ajunge la o diviziune naturală a muncii: vânatul - îndeletnicire a bărbaților, iar culesul - practicat de femei. O altă îndeletnicire era aceea a pescuitului. În paleoliticul superior, Homo sapiens fosilis produce cuțite, străpungătoare, răzuitoare și dălți lucrate prin tehnica așchierii, având ambele margini ascuțite. Apare tehnica prelucrării osului, fildeșului și cornului. Vânătoarea se realiza și cu ajutorul arcului. La început, se locuia în așezările în aer liber, dar căutau să se adăpostească și în
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
Într-o sclipire Înțeleg, În timp ce călăul Îmi Împinge capul deasupra unui vas de aramă din care se ridică aburi verzui... Vitriolul! Mi se aplică o pânză peste ochi, iar fața e Împinsă În contact cu lichidul vorace, o durere insuportabilă, străpungătoare, pielea de pe obrajii mei, de pe nas, de pe gură, de pe bărbie se zbârcește, se jupoaie, e de-ajuns o clipă și, cum sunt tras din nou În sus de păr, fața mea e acum de nerecunoscut, o putreziciune, o variolă, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
prosopul legat în jurul trupului, lăsându-i să se vadă picoarele goale. Apoi s-a retras iarăși în baie. Apa curgea bolborosind. Codrin a așteptat mult până când ea a deschis iarăși ușa și a intrat în sufragerie. Avea acum o privire străpungătoare, mult mai directă: -Nu știu de ce mă cam tem. Oare de ce îmi este teamă? -Nu știu. -De băieți, în general, de toți băieții. -Doamne, ce prostie!... Dar eu sunt un băiat civilizat! Au coborât din nou la petrecere. Jos, Codrin
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
se pierdu vizibil și se bâlbii: — ăăă, atunci, fără ceai... — Uite ce e, am spus, tăind bolboroseala agitată a lui Gavin, ca să o țintuiesc pe Janice cu o privire care speram că va fi, deși nu la același nivel, la fel de străpungătoare ca cea pe care o avusese odată Linda. Dacă niște prieteni de-ai lui Derek anticipează faptul că el va fi arestat pentru o crimă despre care ei sunt convinși că nu a comis-o, ce mama dracului te aștepți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
o dublă măsură a pedepselor împotriva vieții. Nu oricum cineva era condamnat la moarte, iar pierderea vieții unei persoane atrăgea moartea celui vinovat pentru asta. Johnson vizualizează acest mecanism cu ajutorul exemplului pe care îl constituie așa numita ,,lege a vitei străpungătoare". Astfel dacă cineva era omorât de către o vită, proprietarul acesteia nu putea fi condamnat la moarte decât în cazul în care știa de pericolul pe care îl reprezenta animalul său și nu a luat nici o măsură pentru a preîntâmpina moartea
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
1.6.2. Obiecte de uz casnic, meșteșugărești și de podoabă Pe lângă ceramică, prezentă mai mult în stare fragmentară, în așezări s-au găsit și alte dovezi materiale autohtone (menționate pe situri în tabel): unelte casnice din os și lut (străpungătoare, fusaiole decorate și nedecorate, greutăți de lut - pl. XIV), unelte meșteșugărești-arme din metal (dăltițe, împungător-pilă, scoabă, amnar, cuțite, vârf de săgeată și un fragment din aramă de la un petic de cazan - pl. XV), obiecte de port din os și metal
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
modelată atât la mână, cât și la roată, este reprezentată printr-un număr de circa 1.000-1.200 de vase-borcan (oale), majoritatea fragmentare. Dintre acestea, 65 % au fost lucrate la mână (vase-borcan și tipsii); b)unelte de os și metal: străpungătoare os (5), cuțite (4), dăltițe (2), ace fier (2), câte un exemplar din următoarele obiecte: amnar, împungător-pilă, scoabă, vârf de săgeată (fier) și un obiect de măcinat cereale (cuarțit). c) obiecte de port din aramă, bronz, fier și os: aplice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
reprezintă mărcile de olar de pe fundul vaselor, care conțin semne creștine (crucea simplă sau gamată). Totodată, remarcăm și prezența altor simboluri creștine, mai numeroase decât în perioada precedentă, constând în cruci situate pe fusaiole (din lut sau plumb), psalii și străpungătoare din os, ori sub forma unor cruci, perforate la un capăt, descoperite în inventarele stațiunilor de la Dodești, Murgeni, Fălciu - Vaslui, Hlincea - Iași, Aldești - Neamț etc. Între crucile deja amintite (de la Dodești, Murgeni - Vaslui, Hlincea - Iași) și altele descoperite la Traian
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
roată este reprezentată îndeosebi de vasele-borcan (oale), pentru cea modelată la mână se adaugă și tipsiile (nouă exemplare). Etapa preliminară a culturii Dridu se diferențiază de perioada secolelor VI-VII prin abundența obiectelor, executate din materiale diverse (pl. XXXVI-XXXVIII), precum străpungătoare din os (20), fusaiole (16), cuțite (10), cute (9), vârfuri de săgeți (8), catarame (6), seceri (4), cosoare (4), iar printre cele mai puține (câte unul-două exemplare) se numără obiectele de podoabă sau anumite unelte, din afara celor menționate. Totalul pieselor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lucrată atât la mână cât și la roată, este reprezentată printr-un număr de aproximativ 1300-1500 de vase-borcan și de tipsii fragmentare (ultimele în număr de 9). Dintre acestea, circa 30-35% sunt făcute la mână; unelte de os și metal: străpungătoare os (20), cuțite (10), vârfuri de săgeți (8), seceri (4), cosoare (4) și câte un exemplar de săpăligă, otic, topor, foarfec, ac, cui, verigă, lacăt (fragmentar) și un cârlig de undiță; obiecte de port din os, lut, piatră, fier, bronz
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
De asemenea, pe lângă ceramica de uz-intern, tot mai frecventă este cea fină, cenușie, considerată de lux, care în perioadele anterioare era doar sporadică. Alături de ceramică s-au găsit foarte multe unelte indispensabile unei comunități, de tip Dridu, cum ar fi străpungătoare din os (36), fusaiole (26), cuțite (11), cute (8), cuțitașe (5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), piese de harnașament (2), greutăți din lut (2
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
atât la mână cât și la roată, este reprezentată printr-un număr de circa 1.800-2.000 de vase-borcan (oale), majoritatea fragmentare. Dintre acestea, doar 20-25% au fost lucrate la mână (vase-borcan și tipsii); b) unelte de os și metal: străpungătoare os (36), cuțite (11), cuțitașe (5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), și câte un exemplar de cui, ciocan, pilă, pensetă, ac, otic, pinten, cârlig
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dridu mai cuprinde piese vestimentare (catarame, aplice, verigi, nasturi), unelte meșteșugărești din fier (cuțite, cuțitașe, dornuri, dălți, unelte de lemnărit, câte un ciocan, cui, ac, pilă, pensetă și un cârlig de pescuit), agricole (seceri, cosoare, un otic), unelte de os (străpungătoare, o fusaiolă, plăsele și o spatulă) și obiecte casnice din lut și piatră (fusaiole, greutăți și cute) - pl. LXII-LXX. Materialul din componența obiectelor de podoabă este bronzul și argintul, iar pentru arme-unelte, piese de vestimentație, monede, s-a întrebuințat fierul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vârfuri de săgeți au fost descoperite în inventarele siturilor de la Dodești, Cociu-Motoșeni, Gura Idrici, Negrești, Drăgești și Gârbovăț-Ghidigeni. Corpul animalelor era folosit în întregime: carnea pentru alimentație, blana pentru haine; din unele oase se făceau unelte sau obiecte de port (străpungătoare, plantatoare, plăsele, fusaiole, pandantive, mărgele etc.). La prelucrarea pieilor și blănurilor erau folosite străpungătoarele, cuțitele, acele din os sau metal, dar și foarfecul, toate găsite la Gura Idrici, Dodești, Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca, Simila-Zorleni, Gârbovăț-Ghidigeni. Din păduri, în afara animalelor pe care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Negrești, Drăgești și Gârbovăț-Ghidigeni. Corpul animalelor era folosit în întregime: carnea pentru alimentație, blana pentru haine; din unele oase se făceau unelte sau obiecte de port (străpungătoare, plantatoare, plăsele, fusaiole, pandantive, mărgele etc.). La prelucrarea pieilor și blănurilor erau folosite străpungătoarele, cuțitele, acele din os sau metal, dar și foarfecul, toate găsite la Gura Idrici, Dodești, Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca, Simila-Zorleni, Gârbovăț-Ghidigeni. Din păduri, în afara animalelor pe care le vânau, locuitorii bazinului luau lemnul de construcții și pentru foc, ori culegeau plante
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
întreprins cercetări sistematice, care au dezvăluit prezența unui număr de opt locuințe rectangulare, dotate cu vetre din piatră. De remarcat este o „vatră portativă” circulară, prevăzută în mijloc cu un horn, unică în privința formei. Inventarul locuințelor cuprindea printre altele cute, străpungătoare din os, fusaiole din lut, cuțitașe din fier, ceramică, modelată la mână și la roată, decorată cu striuri orizontale sau vălurite. Cercetare N. Zaharia, 1958; săpături, 1960-1961, D. Gh. Teodor și V. Palade, iar între 1970-1975 V. Spinei. Materialul a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
numeroase fragmente ceramice (un vas fiind întregit) modelate la mână ori la roată, unele ornamentate cu linii orizontale vălurite și cu alveole. Alte fragmente erau dintr-o pastă fină cenușie, mult superioare calitativ. Inventarul așezării mai dispunea de fusaiole plate, străpungătoare din os, fragmente de cuțitașe din fier, un pandantiv cordiform, dintr-un metal alb și o aplică semisferică din bronz. Cercetare C. Buraga, 1956; M. Petrescu-Dîmbovița, 1956 și N. Zaharia, 1957. Materialul arheologic a fost împărțit între Institutul de Arheologie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
amenajat pentru prelucrarea fierului. De asemenea, nu lipsesc cuptoarele de copt pâine. Inventarul stațiunii se compunea din vase întregi și fragmentare modelate la mână ori la roată, ultimele decorate cu linii orizontale și vălurite, obiecte din piatră (cute, tipare), os (străpungătoare), lut (fusaiole, creuzete) și din fier (cuțite, dălți, un topor, o seceră, un cosor). Dintre obiectele de port semnalăm două brățări, o cruciuliță, o aplică și un nasture. Întreg materialul este datat în secolele VIII-IX. Cercetare în 1935, sondaj V.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]