159 matches
-
Burduja. Ea își închipuie o convorbire în spirit cu un interlocutor care nu mai are nevoie de prezentare, în poemul “De vorbă cu Brâncuși”. Autoarea manifestă o predilecție pentru mituri și pentru personajele din mitologie. Privind prin “Oglinda timpului” - poeta străvede “Duhurile cetății” - învăluite în “Dorul de Lumină”. Sunt viziuni ale unui Timp oracular în care reînvie toate legendele. O altă poetă cunoscută, Maria Doina Leonte -este ilustrată de Ștefan Mario Grosu. Arderea de sine răzbate din fiecare poem, ca o
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
viață, mai sărac de minte, mai necreator, mai orb la splendori...! Muzele au castele în inimile lor. Mit și har, în fiecare actor e un înger frate sufletului pustiu! O actriță atrăgătoare prin puritatea interpretării de roluri în care se străvede lejeritatea și naturalul, așa cum o nuntă țărănească este grandioasă până la văzduh, tocmai prin simplitatea și splendoarea unite cu vatra fără altă altitudine decât spiritul vetrei, este Magda Catone! Ascultați melancolia viorii unui lăutar cu obrazul aplecat pe ea, priviți ulmii
MAGDA CATONE. FĂRĂ CUVINTE DE ÎNCHEIERE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1451337405.html [Corola-blog/BlogPost/368235_a_369564]
-
sau subiect de cercetare, una din curiozitățile cunoașterii intelectuale, un răspuns abstract la întrebările noastre existențiale. Dumnezeu este semnul, sensul și direcția înspre care trebuie să purcedem. De-abia după ce trecem prin pustie, urcăm pe piscul muntelui, începe să se străvadă în depărtare pământul făgăduințelor, rostul și finalitatea credinței. ● Tatăl ceresc este un părinte răbdător cu propii săi copii. El ne învață în solitudine și pe întuneric căile luminoase ale credinței, ale încrederii în El, în grija să părinteasca. ● Credință va
TEOLOGUMENA – DESPRE CREDINTA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1463778069.html [Corola-blog/BlogPost/385158_a_386487]
-
ca cei actuali!). Rolurile sale în filme istorice i-au redus la tăcere pe cenzorii ce credeau că în Mihai Viteazu sau Decebal e un Nicolae Ceaușescu, așa cum credeau că și în Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Burebista, se străvăd calitățile lui Nicolae Ceaușescu. Nici gând de așa ceva! În eroii jucați de Amza Pellea, în film și teatru, erau împietriți eroii înșiși, dar în fiecare era și o fărâmă de Amza Pellea, nu de Nicolae Ceaușescu, Doamne păzește! Acesta a
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1429071491.html [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
de istorie a literaturii române este cea a doamnei Cândea Dana Monica care readuce în actualitate însemnările lui Ștefan Zeletin( pe numele lui adevărat Ștefan Motaș, 1882-1934 ) “Din Țară Măgarilor “. Unde se subliniază că” prin urzeala firava a alegoriei se străvede cu ușurință faptul că țara măgarilor e țară românilor, propria patrie a autorului.( C.D.Zeletin, Cuvânt înainte, Editura Nemira, 2006).“ Mai semnează poezii Radu Andrei, Cezarină Adamescu, Alină Cheșcă, Alină Popa, Coriolan Păunescu, Victor Martin, Boris Mahr, George Rocă, Violeta
A APĂRUT REVISTA DE CULTURĂ UNIVERSALĂ REGATUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/A_aparut_revista_de_cultura_universala_regatul_cuvantului_.html [Corola-blog/BlogPost/361718_a_363047]
-
lui întâia dragoste și ultimul vis! Zburând în ultimul dans! Impresarul Pepino Popescu făptuiește iarăși spectacolul ca ofrandă, prin aducerea pe scena Sălii Palatului din București a unei fete cu fluturi la sân, cu straiele sufletului diafane, prin care se străvăd flori, cu straie trupești albe, păstorești, udate de rouă din desimea ierbii pentru mieii din umbbra cântecului blând, candid, duios ca vioara! E o teamă că Sala se va umple deja, iar cine mai întârzie în chibzuieli în plus, în contra
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/hxnwjbspnv_1412399452.html [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
Păunescu a întins mâna înspre alt destin. Prevăzuse sfârșitul și ultimele sale gânduri au fost îndreptate spre contemporani, de la care și-a luat rămas bun prin ultimele rânduri scrise pe patul de spital. Marea voință de recuperare a vieții se străvede în aceste versuri în care imploră destinul să nu-i închidă încă drumul. Mai vroia măcar câțiva ani. Nu pentru a da efecte sensibile versurilor sale ci pentru că nu s-ar fi predat încă, morții. Mai avea de retezat câteva
ADRIAN PĂUNESCU. DUPĂ POET, BASARABIA E MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_paunescu_dupa_poet_aurel_v_zgheran_1388305866.html [Corola-blog/BlogPost/363854_a_365183]
-
la federalism, la destrămarea teritorială, la destrămarea Statului român, în definitiv?; la ce standarde se situează siguranța și ordinea publică, în România de azi?; este eficientă Poliția Română, într-o țară în care controlul străzilor este preluat de clanuri?; se străvede în acțiunile polițiste o privire senină a tabloului infracțional protejat prin mijloace manipulative, coruptive, sau prin încorporarea polițiștilor în centrul unor conflicte de interese?; sistemul judiciar românesc funcționează optim și pe criteriile domniei legii, în Statul nostru de drept?; poporul
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dinu_c_giurescu_discurs_demn_aurel_v_zgheran_1387179888.html [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
liceele din Bucuresti, „Cruciada Culturii”, „Premiile Ioan Chirilă” și altele. Artist plurivalent, artist modern, conectat la preferințele auditoriului prezent, Tudor Chirilă contrazice în act ușurătatea crezută de către unii la îndemâna lor de a deveni vedete. În urma drumului său până aici se străvăd urmele nu numai ale talentului, ci și ale educației, muncii și seriozității! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Tudor Chirilă. Trepte de temporalitate în efectul muzical / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1743, Anul
TUDOR CHIRILĂ. TREPTE DE TEMPORALITATE ÎN EFECTUL MUZICAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1444386943.html [Corola-blog/BlogPost/343204_a_344533]
-
piese de puzzle fără a deține, însă, modelul inițial. O oarece schiță poate fi detectată din lecturarea atentă a CV- urilor, fiecare autor definindu-se prin formația intelectuală și prin păstrarea unor tendințe regionale, deoarece natura și obiceiurile locurilor se străvăd printre rânduri. În rest, rămâne iscusința recenzorului de a găsi teme, motive, idei, viziuni și puncte comune care îi vor apropia pe cei incluși în antologie, ajungându-se în final la conturarea unui tablou virtual. Câțiva dintre cei 73 de
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_recenzie_realizata_antologiei_valentina_becart_1327091078.html [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
poetul asemănându-se cu un munte din care se rostogolesc vise, idei ce vor deveni nisipul în care, cine va ști s-o facă, va găsi un adevărat aur (Asemănare). Deși puternic metaforizat, limbajul lui Olimpiu Vladimirov lasă să se străvadă efortul poetului de a nu trudi în zadar. Și Cristian Hărnău își dezvăluie încrederea în puterea cuvântului pe care-l slujește: "Cuvintele mele desfac muguri și răni / Cuvintele mele pribegesc prin păduri după comori / ... / Comorile mele aprind lumânări" (Cuvintele mele
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_recenzie_realizata_antologiei_valentina_becart_1327091078.html [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
și sclipirea de geniu a celor doi mari fotbaliști, sunt fenomene fără periodicitate, ca manifestări sportive în care mintea are conexiuni ireductibile cu fiecare fir de corp, fiecare elan, ardoare și spirit. Fotbalul a rămas dragoste națională, în el se străvăd etape de timp, forme de timp, stiluri de timp ale vieții românești fragmentate azi între etape de revoluție, forme de revoluție, stil de revoluție. Ca și pe arenele gazonate țara își joacă în lume șansa urcării din poziția de „lanternă
GHEORGHE HAGI. FOTBALUL, DRAGOSTE NAŢIONALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_hagi_fotbalul_drago_aurel_v_zgheran_1389562142.html [Corola-blog/BlogPost/359892_a_361221]
-
frumoasă, care ar putea fi mai frumoasă, mai bună, mai lume. O lume cu dileme existențiale, o lume tragică, sau dramatică, sau/și tandră și, nu o dată, și optimistă.In același timp, din picturile lui Liviu Lăzărescu, dincolo de real „se străvede o deschidere spre un spațiu despațializat - dezmărginit și un timp atemporal” - ne spune Z.T., observând „o extindere peste limite.” Iată, de pildă, „niște biete flori dobândind (...) o grandoare cosmică”. De altfel, Terner ne subliniază, nu o dată, și „metafizica” acestei
ŞAMPANIE ÎN CUPE DE CRISTAL: „LIVIU LĂZĂRESCU – O AVENTURĂ PICTURALĂ” DE ZOLTAN TERNER de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1450241677.html [Corola-blog/BlogPost/367636_a_368965]
-
romanele lui Mihail Diaconescu ( ... ). Sunt ( ... ) un eroism și o tărie de jertfă sub care toate puterile lumii cad și se spulberă. Aurel Ion Brumaru, Argeș, Pitești, An. XXII, nr. XI (194), noiembrie 1987. În descendența lui Sadoveanu (din care se străvăd, în stil, reminiscențe involuntare), dar cu abatere de la temele eroice, cu orientarea spre cultural, cu tendința expresă de a evoca și reabilita, a dezgropa din uitare, figuri ale trecutului care ne așază printre cele mai civilizate popoare ale lumii, Mihail
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Mihail_diaconescu_un_artizan_al_cuvan_stelian_gombos_1331297631.html [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
forță magnetizantă, în sensul cel mai încărcat de afectivitate și exuberanță. Împreună cu formația de la Chișinău, Millenium, interpreteză cântece cu armonii moderne, multe de inspirație radițională muzicală românească, ce au o virtuozitate a acompaniamentului instrumental și o căldură melodică vocală. Se străvăd în ele rezonanțe pastorale, și o intensitate de simțire a freamătului tulburător al iubirii. Intonațiile muzicii românești folclorice, melodicitatea, cantabilitatea vocală și nuanțele afective disting cântecele lui Benone Sinulescu în noua variantă, amprentată de interpretarea inițială, însă cu personalitatea muzicală
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Benone_sinulescu_o_viata_re_aurel_v_zgheran_1389561127.html [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
Și să o transforme în cântec. Un cântec născător de izvoare: „visez cum rădăcinile pietrelor / nasc izvoare” (trimit pe apă o dorință și mă întorc). Fie și pentru aceste două versuri - Ana Maria Gîbu merită numele de poetă și îi străvăd un drum luminos pe acest tărâm fascinant. Nu e de mirare, pentru că Ana Maria, precum o liană, s-a suit pe umeri de flori și de acolo a scrutat orizontul. De la această înălțime poate aprecia valorile adevărate din mulțimea de
AUTOR CEZARINA ADAMESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/Un_pas_urias_de_la_nedumeriri_ana_maria_gibu_1371801951.html [Corola-blog/BlogPost/346140_a_347469]
-
Are un zâmbet larg și o privire în lumină care nu înseamnă strigăt de bucurie ci bucurie sublimă, străduință de la natura firii sale, nu chinuită, artificializată, de a fi bună cu semenul! Deși explodează pe fața sa această bucurie, se străvede mai sus de ea o taină, o blândețe amplă, o liniște adâncă. Nu ar obosi pe nimeni, nici dacă ar vrea, pentru că rolul acesta nu-l joacă niciodată în viața de dincolo de scenă, nici nu știe a-l juca, oricât
VALENTINA FĂTU. NATURALEŢEA, TIPUL INTERPRETATIV CEL MAI GREU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1394812040.html [Corola-blog/BlogPost/353607_a_354936]
-
fi povestite. Mi-au rămas în suflet cele cu haz, pentru valoarea lor sentimentală. Aici prinde viață și rădăcini, probabil, tumultul vieții care crește odată cu obrăzniciile cele mai nevinovate ce încep croirea destinului uman, pentru fiecare...! Când încep a fi străvăzuți zorii aspirațiilor de domnișoară, blondă, frumoasă, gingașă și tot pe atât de temperamentală? La doisprezece ani, tentația discotecilor de la țară era sinonimă cu prima aventură de... domnișoară. Într-o seară cu lună plină, am plănuit escapada împreună cu verișoara Carmen. Am
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419316203.html [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
la 4 ianuarie 1948. Țara intrase în mâinile lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, ale Anei Pauker și alor lor, după ce Europa fusese trecută prin dezastrul înrâurit de steaua de pe Kremlin. Din însemnările făcute de Regina Maria, în cărțile despre biografia Sa, se străvede îngrijorarea care îi mistuia pe ea și pe Regele Ferdinand, neputincioși a clinti nimic din tragedia prin care trecea poporul rus cotropit de Lenin și culminând cu executarea cumplită a familiei țariste ruse. În faptul rostogolirii dramatice a valurilor istorice
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470119106.html [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
În descrierea acestor roluri ale actriței Medeea Marinescu nu se poate circumscrie niciun punct fundamental de referire, evitând adevărul. Dacă fiecare artist are dreptul la mitul său, Medeea îl are pe cel al farmecului. Are o frumusețe în care se străvede puritate și noblețe. Pe oglinda chipului ei sunt impregnate trăsăturile gingășiei, educația, bunătatea, inteligența; în jurul ei și înăuntrul ei arde și luminează un spirit de sublimitate feminină. Actrițe ca Medeea Marinescu dovedesc faptul că scena ori platoul de filmare nu
MEDEEA MARINESCU NU SE ÎNSTRĂINEAZĂ ÎN NOAPTEA CULTURII ROMÂNEŞTI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/Medeea_marinescu_nu_se_instr_aurel_v_zgheran_1371796828.html [Corola-blog/BlogPost/346143_a_347472]
-
funcția subiectivă a interpretării relevă diferit. Dar Paul Blaj este el singur cu autenticul poeziei sale de mână. Și scrie cu ochii aceia care văd poezia în spațiul fizic și temporal proprii acestei vederi astfel că Lumea lui Paul este străvăzută de poezie. Simbiotic. Metafora sa poate atinge sublimul, din imprevizibil: “buzele tale frământă oameni care trăiesc în picături cu ele lipești cioburi și îmi dictezi telegrame către lutieri”. Dicteul din Eros al lui Paul Blaj deține tehnica tratării sentimentale a
PAUL BLAJ- BELGIA, DROGHERII ȘI AVARII ÎN PLOAIE( ULTIMELE POEME ANTUME) de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1490259295.html [Corola-blog/BlogPost/379081_a_380410]
-
romanele lui Mihail Diaconescu (...). Sunt (...) un eroism și o tărie de jertfă sub care toate puterile lumii cad și se spulberă”. Aurel Ion Brumaru, Argeș, Pitești, An. XXII, nr. XI (194), noiembrie 1987. „În descendența lui Sadoveanu (din care se străvăd, în stil, reminiscențe involuntare), dar cu abatere de la temele eroice, cu orientarea spre cultural, cu tendința expresă de a evoca și reabilita, a dezgropa din uitare, figuri ale trecutului care ne așază printre cele mai civilizate popoare ale lumii, Mihail
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice/ [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
cu har și harnic! Credea că piatra lovită de daltă răspunde cântând cu el? Ce l-ai întrebat despre asta? - Are chiatra suflet, tată, De se lasă modelată? Ori, tu pui suflet în ea De-o poți modela așa? Se străvede în mirarea ta sensibilitatea pe care de atâtea ori în viață, mai tîrziu, o vei înveșmânta în dârzenia pietrei pentru că a trebuit să lupți. Ce-ți răspundea părintele pietrar? - Hmmm! râdea tata și-mi spunea: Sigur, are fata mea! Vino
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468610256.html [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
atât de mărunt ca secundele amintirilor nu-i capabil să arate gândului drumuri așa de mărețe, de la un capăt la celălalt al vieții ce fiecăruia îi pare eternă deoarece după ce nu mai este nu știe că s-a terminat! Se străvede în „balada” ta mângâierea de mamă și povața de tată. Amândouă erau egale în privirea de sub gene și-n auzirea din tumultul și capriciile junelui suflet? Dezmierdarea dată de părinți când te-au mângâiat să cobori în visul copilăriei și
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468610256.html [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
sub unghiuri imposibile de zici că așa ceva nu există, decât pe munte dar acolo nu sunt tramvaie, fețele serioase și senine totodată plecate pe șotii ale unor „călători cu greutate”, având în vedere vârsta și poate condiția socială care se străvăd din înfățișare și din mici ticuri „trădătoare”... Placa turnantă pentru cabinele de funicular se află la Hallidie Plazza pe Powell Street unde de regulă sunt aștepați foarte mulți turiști pentru o scurtă călătorie în oraș. Așteptarea poate dura foarte mult
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Hai_hui_cu_tramcarul_prin_frisco_.html [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]