969 matches
-
evenimente petrecute în viața lor, căci pentru oamenii satelor, granița dintre viață și moarte nu este chiar un abis. Acasă nimeni nu se atinge de bucate până nu dau mai întâi pomană pentru cinstirea morților. Începe forfota între vecine cu străchinile cu bunătăți, ouă roșii, cozonac, pasca, vin roșu păstrat anume din via lor din vara trecută și lumânarea arzând pentru sufletul celor duși fără întoarcere. Răsună văzduhul de „Hristos a înviat! Adevărat a înviat!” pe care il rostesc până în ziua
E PRIMĂVARĂ, E PRIMĂVARĂ! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1395752071.html [Corola-blog/BlogPost/353837_a_355166]
-
pene ca după cine știe ce înfăptuire măreață și renunțând la abordări costelive, sentențioase pe care le folosea mai mereu când venea vorba de băiatul surorii sale mai mici, Vergina. Se așeză apoi pe lavița de lângă blidarul cu linguri de lemn și străchini de pământ, trase peste genunchi petecul scămoșat de dimie care acoperea cele câteva scândurele încleiate, se proțăpi cu spinarea în scaunul cu răzmătoare simplă, cu o mână numărând firele împletite ale ciucurilor iar cu cealaltă scoțând tacticos din buzunarul de
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
mele care venea de la biserică, atât de senină încât, fiecare gând te mângâia, bunico! Nu ți-am spus niciodată, cât te iubesc, cu panerul tău împletit de meșter și cănițele tale de moși împodobite cu cireșe și prune uscate, cu străchinile tale mereu pline, și mâinile tale, mereu dăruinde! Azi m-am întors în timp, îngerul meu! Am văzut iar lădița ta din lemn cu zahăr cubic, covrigi, mere și nuci, comoara rămasă, balsam pentru suflet. În ea strecor acum, recunoștința
BUNICII MELE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Bunicii_mele_ioana_voicila_dobre_1391698719.html [Corola-blog/BlogPost/360173_a_361502]
-
cinenutrebuie, lovite-ar moartea, mâncate-ar pământul, lovite-ar buba, lovite-ar jigodia... Marin Preda folosește în roman cuvinte autentice care denumesc îmbrăcămintea și încălțămintea: opincă, dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca trăsătură principală oralitatea, Marin Preda fiind
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
ne ia și imunitatea, câtă o mai fi rămas! Ne străduim totuși să nu ne uităm la vrednicul baci care mănâncă cu mâna, total indiferent la zoaiele care scapă din malaxor și apoi se scurg în barbă revenind cuminți în strachină pentru a-și relua circuitul cu următoarea mișcare a priceputei mâini! De frica hepatitei, la fiecare două înghițituri, tragem câte o dușcă din sticla de vodcă, ultima, fiindcă alte două ne fuseseră confiscate de moroii cu bască într-unul din
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
picătură de viață din trupul vlăguit și terciuit. Când pui astfel de oameni alături de unii dintre creștinii noștri de azi, care-și leapădă nepăsători credința și se duc la diferite secte pentru simplul motiv că acolo li se oferă o strachină de linte sau câțiva biscuiți, poți să realizezi cât de departe suntem de sfințenia celor de atunci! Întâlnim în acest volum creștini învățați, care-și dedică viața studiului Sfintei Scripturi și adâncirii învățăturilor ei. Luptă cu vorba și cu condeiul
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
ne rodeau caietele, cărțile sau intrau în ghiozdan și dacă ajungeam cu unul la școală era belea. Intrau și prin dulapul unde țineam proviziile și trebuia să punem curse mereu. Cursa de șoareci, învățasem acasă, cum se face.Aveam o strachină de lut, o puneam pe un fund mare de lemn cu gura în jos, sub marginea ei, puneam o nucă cu un băț de chibrit înfipt într-o parte a nucii și la celălalt capăt al bățului punem momeală, o
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465760048.html [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
gura în jos, sub marginea ei, puneam o nucă cu un băț de chibrit înfipt într-o parte a nucii și la celălalt capăt al bățului punem momeală, o bucățică de șuncă sau de pâine. Partea cu momeala, era sub strachină. Șoarecele fiind atras de momeală,intra dedesupt pe lângă nucă, trăgea de momeală, nuca aluneca înlăuntrul stăchinii, astfel el era în cursă.Cădeau șoarecii în cursa noastră în fiecare noapte.Ziua nu erau probleme, că fiind noi prezenți, mișcându-ne nu
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465760048.html [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
-i chițăind sub stachină și auzind nuca cum o rostogole pe fundul de lemn mă treceau fiori reci de repulsie. Neputând să mai dorm, îl trezeam pe Gioni să-l ducă afară. Îmi era teamă că tot mișcându-se sub strachină o dă jos de pe fund și putea scăpa înapoi în cameră. Se mai întâmplase.Eram terminată de frică. Cele două surori mă auzeau lamentându-mă și eu le auzeam chicotind prin ușă. În cele din urmă fratele meu trebuia să
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465760048.html [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
la plimbare etc. O fotografie descoperita decurând îi arata amici, fotografiați într-un grup de artiști, unde este și Caragiale. Aici însă vedem un Eminescu lânga Veronica și Vlahuță distrus de boală, tras la față cu o mare mustață în strachină, pe cap cu o pălărie cu pamblică într- un costum alb. Cred că Eminescu-omul, viața lui, e greu de descifrat după 165 de ani. Mai bine să lăsăm mărturiile contemporanilor care l-au cunoscut să vorbească. Deși mărturiile lor au
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1420451141.html [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
Sfidarea sfidărilor! Să-și facă colivă din prima pensie specială! Ca el și ceilalți! Nerușinații! Să vedem reacția Cotrocenilor! Să se facă Referendum. Așa, nu mai merge! La urne! DNA, ANEF, DIICOT, șo pe ei! Când un popă calcă prin străchini, toată media, rețelele de socializare iau foc! Și e doar unul din milioanele de preoți români, care de bine de rău, fac de mii de ani educație, păstrând echilibrul națiunii, împingând-o pe scara evoluției. Când un șparlamentar, ministru, primar
TABLETA DE WEEKEND (119): MANIPULARE LEXICALĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1435055299.html [Corola-blog/BlogPost/353250_a_354579]
-
brațele mele să-i leg precum o cunună de spice și să-i pun la plăcută vedere Domnului la ceas de rugă, la ceas de iertare. omul vine și pleacă fără să tulbure clipa pe masa de lemn mălaiul aburind, strachina, mâna mamei turnând laptele lingura de lemn ticăind ca un ceas care nu se mai oprește printre îmbucături îl văd la ferestra cerului pe Dumnezeu plângând la gândul că o dată va trebui să ne despartă. Referință Bibliografică: Lacrima lui Dumnezeu
LACRIMA LUI DUMNEZEU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lacrima_lui_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/341819_a_343148]
-
și cinci de metri față de nivelul mării. Jumuleau ei grâu până ce li se făcea foame. Atunci aprindeau focul sub pirostrii și făceau în ceaun un pui de mămăligă, după care fierbeau tot în el laptele pe care îl turnau în străchini. După ce frații se ospătau bine, nu mai aveau chef de treabă, incomodați de burțile lor pline. Cu chiu și vai se apucau să lege în snopi mănuchiurile jumulite înainte de masă. Când arșița după amiezii le ardea pielea, ei legau șleaurile
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
sfertodocți abuzivi, să conduceți o Românie bimilenară, să vă îmbogățiți pe seama ei și să nu vă astâmpărați nici după ce v-ați făcut plinul, gașcă de citrice putrede ce sunteți! Noi, ăilalți, aproape că vă și iertasem pentru marșul vostru prin străchini, pentru neverosimila trecere într-o noapte de la stânga la dreapta, pentru toată contribuția voastră la prăpădul general. Vă consideram niște începători în ale politicii și niște bușteni în care încă nu a intrat meșterul cu dalta, să le dea forma
CE AVEŢI CU ACEASTĂ ŢARĂ? de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ce_aveti_cu_aceasta_tara_.html [Corola-blog/BlogPost/345008_a_346337]
-
din care dădeau câte un pahar la fiecare bărbat și femeie, copiii fiind tăiați de la porție. Vinul era cumpărat dintr-un sat vecin, special pentru această zi, localitatea noastră neexcelând în vinuri. Paștele pe care îl luam era pus în străchini și consta din pâine și vin sfințite. La fiecare strachină se găsea câte o lingură.... În ziua aceea, bărbații și flăcăii ciocneau ouă roșii. Erau ouă, special alese, pentru întrecerea aceasta. Se spunea că sunt ouate de găini înainte de a
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Purani_de_videle_traditii_de_floarea_carbune_1367566522.html [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
femeie, copiii fiind tăiați de la porție. Vinul era cumpărat dintr-un sat vecin, special pentru această zi, localitatea noastră neexcelând în vinuri. Paștele pe care îl luam era pus în străchini și consta din pâine și vin sfințite. La fiecare strachină se găsea câte o lingură.... În ziua aceea, bărbații și flăcăii ciocneau ouă roșii. Erau ouă, special alese, pentru întrecerea aceasta. Se spunea că sunt ouate de găini înainte de a se hrăni cu iarbă, întrucât numai așa puteau avea coaja
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Purani_de_videle_traditii_de_floarea_carbune_1367566522.html [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
fac o gălăgie... Un hoț voind să-mbuce Dintr-o halva pe șest L-a prins lumea și-l duce Cu sila la arest O amăgire suie În oglinzile ovale Iar ispsosu-n statui, e Între cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de caracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește, întreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Balciul_ion_untaru_1341988665.html [Corola-blog/BlogPost/358199_a_359528]
-
boală. Doar „Laios” este un fel de cântec de lebădă al acestei perioade. Acum actorii vin în ajutorul poetului strângând fonduri pentru el. Într-o fotografie recent descoperită, din anul 1888, vedem un Eminescu tras la față, cu o mustață strachină, în costumul alb, lângă Veronica, ieșind de la teatru alături de alți artiști și admiratori, și cu Caragiale și Vlahuță. Eminescu și-a început cariera cu teatru și a terminat-o tot cu teatru, prima lui dragoste. Prof. Ion Ionescu-Bucovu Referință Bibliografică
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_teatrul_ion_ionescu_bucovu_1340914504.html [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
umple cerul de steluțe albe Că pofta zămislea în mine salbe La start toți concurenții într-un ropot! Să aibă lapte, mă rugam în așternut Joiana fiecărei zile Pentru atâtea câte mi le Petreceam cu dânsa la păscut Masa joasă, străchini de pământ Și totuși mai curat ne era traiul Cu toată sărăcia și vătraiul Că astăzi tihna mi s-a scurs în vânt. Acum mănânc, nu știu de ce, cu jenă Și nu mă simt mai fericit, deloc Copil plecat în
DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dor_0.html [Corola-blog/BlogPost/358951_a_360280]
-
făcuse întuneric, doar luna răsărise în calea Papelcuței, luminând poteca. Când aproape să fie prinsă, fata apucă să intre în casă. Mama, văzând-o atât de înfricoșată, își dădu seama ce se întâmplă și-i spuse: - Ia toate oalele, cratițele, străchinile, lingurile, unge-le cu usturoi și pune-le cu gura-n jos! Biata fată nu mai stătu pe gânduri, așa făcu. Afară, hărmălaia era în toi. Câinele lătra cu înverșunare, iar arătarea se învârtea prin jurul casei, încercând să intre. Văzând
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniela_tiger_1480682631.html [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
a uns stăpâna mea cu usturoi și m-a pus cu gura-n jos! răspundea și lingura. Și tot așa, rând pe rând, a întrebat toate lucrurile, dar nimeni nu i-a deschis. Pe acoperiș, un ciob rămas de la o strachină spartă îi spuse: - Stai așa, mă dau eu jos și-ți deschid! Numai că, în cădere, micul ciob se sparse... - Tic-tic-tic, că mă păsăi, tic-tic-tic, că mă păsăi! Vâzând plasa că nu o poate ajuta nimeni, de ciudă, pocni și
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniela_tiger_1480682631.html [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
obiecte utilitare din ceramică: oale de prins lapte, de sarmale, căni și cănițe originale prin formă și culoarea naturală. Ceramica de Corund este reprezentată de domnul Szasz Blaziu care aduce la târg o diversitate de obiecte: ulcele, ulcioare, căni, farfurii, străchini, cești, pe care sunt prezente motivele specifice ceramicii din această localitate: laleaua, margareta, porumbelul, cocoșul. Culorile sunt fie uni: albastru, verde, roșu, maro, fie în combinații: alb-negru-maro roșcat, maro-verde, alb-verde-negru etc. Avram Roșca Bălăceanu din jud. Suceava, cioplitor în lemn
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cinenutrebuie, lovite-ar moartea, mâncate-ar pământul, lovite-ar buba, lovite-ar jigodia... Marin Preda folosește în roman cuvinte autentice care denumesc îmbrăcămintea și încălțămintea: opincă, dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca trăsătură principală oralitatea, Marin Preda fiind
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
picătură de viață din trupul vlăguit și terciuit. Când pui astfel de oameni alături de unii dintre creștinii noștri de azi, care-și leapădă nepăsători credința și se duc la diferite secte pentru simplul motiv că acolo li se oferă o strachină de linte sau câțiva biscuiți, poți să realizezi cât de departe suntem de sfințenia celor de atunci! Întâlnim în acest volum creștini învățați, care-și dedică viața studiului Sfintei Scripturi și adâncirii învățăturilor ei. Luptă cu vorba și cu condeiul
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1337648142.html [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
al lui Trump, acesta a avut două feluri de performanțe la dezbaterile televizate. Într-unele a câștigat clar, marcând puncte față de ceilalți candidați. În altele, Trump a făcut greșeli, a citat eronat cifre sau fapte și chiar a călcat în străchini. Cu toate astea, el a învins cei șaisprezece concurenți, dintre care unii au fost politicieni cu experiență și vorbitori talentați. Calitățile principale pe care le-a arătat Donald Trump la dezbateri au fost autenticitatea (o spune p-aia dreaptă) și
Este viața lui Julian Assange în pericol? Ne apropiem de dezbaterile publice ale candidaților prezidențiali by https://republica.ro/este-viata-lui-julian-assange-in-pericol-ne-apropiem-de-dezbaterile-publice-ale-candidatilor-prezidentiali [Corola-blog/BlogPost/338550_a_339879]