969 matches
-
strâng ouăle din cuibare, în cotcodăcitul găinilor mândre de isprava lor. Mai târziu, când soarele sorbea roua dimineții, cu șorțul bunicii prins în brâu, trăgeam o raită prin grădină și strângeam bumbacul alb din capsulele deschise, apoi adunam într-o strachină din lut ars, roșii și castraveciori proaspeți, pentru masă. Înainte de ora prânzului mai trăgeam o fugă până la cișmea să aduc apă rece pentru masă. În drum, mă opream la baba Iana (o bătrână anchilozată de reumatism, pe care copiii ei
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
picătură de viață din trupul vlăguit și terciuit. Când pui astfel de oameni alături de unii dintre creștinii noștri de azi, care-și leapădă nepăsători credința și se duc la diferite secte pentru simplul motiv că acolo li se oferă o strachină de linte sau câțiva biscuiți, poți să realizezi cât de departe suntem de : sfințenia celor de atunci! Întâlnim în acest volum creștini învățați, care-și dedică viața studiului Sfintei Scripturi și adâncirii învățăturilor ei. Luptă cu vorba și cu condeiul
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1384750765.html [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
picătură de viață din trupul vlăguit și terciuit. Când pui astfel de oameni alături de unii dintre creștinii noștri de azi, care-și leapădă nepăsători credința și se duc la diferite secte pentru simplul motiv că acolo li se oferă o strachină de linte sau câțiva biscuiți, poți să realizezi cât de departe suntem de : sfințenia celor de atunci! Întâlnim în acest volum creștini învățați, care-și dedică viața studiului Sfintei Scripturi și adâncirii învățăturilor ei. Luptă cu vorba și cu condeiul
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1378083203.html [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
în care este prezentată umanitatea lui Hristos, suferind alături de cei închiși, concreteța durerii și revolta nu sunt exprimate mai bine de nimeni: De ce nu se face-așa o lumină,/ să văd că-n pragul celulei răsare/ Maica Domnului c-o strachină mare,/ cu lapte și azimă plină... („Foamea”, p. 26); Mă culc, mă ridic, sun din carne, din oase,/ pâinea mea sună, apa mea sună, somnul meu sună./ Parcă întreg sunt făcut din fier și furtună,/ pe nicovală și subt baroase
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
medievale românești din imensul spațiu carpato-nistrean.” M-am oprit la Complexul muzeistic Orheiul Vechi, un Centru de informare expozițional, care a achiziționat , în urma săpăturilor arheologice din 1947, reluate în 1968, monede medievale, orientale și europene (secolele 14- 16), ceramică uzuală, străchini smălțuite din sec. al IX-1 î.e.n., civilizație traco-getică, oale din ceramică de tip oriental din orașul Sehr-Al-Jedid (1340-1368). În timp ce mă documentam a intrat un grup de copii. M-am apropiat și am auzit-o pe profesoara care îi însoțea, vorbind
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1461538227.html [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
Cu cei 45 locuitori ai săi, satul Străchinești este cel mai mic sat, din cele nouă câte are comuna în component sa. Cale de acces drumul comunal Urzica ( comuna Sinești )-Dobricea ( comuna Grădiștea ). Etimologia numelui satului se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1425554360.html [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din pai pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei și se duse să se răcorească la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme, știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi, grâul ce l-a secerat astăzi. - Ai terminat de legat și secerat
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
numai cu el la balul de sâmbătă seara, dacă o iartă și nu-l cheamă pe bătrân la primărie. Așa a scăpat neciufulită de tatăl său, dar nu și de înjurăturile de bisaltir și de crucioi ale acestuia. Jeni aduse strachina cu ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram degeaba
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Așa l-a prins somnul odihnitor, cu gândurile rămase în urmă cu vreo zece - cincisprezece ani, pe timpul copilăriei sale zbuciumate, ca a oricărui copil născut și crescut la țară în acele vremuri. După ce termină de strâns de pe masă și spălă strachina, Jeni a ieșit să dea animalelor de mâncare și să strângă ouăle din cuibare. Avea să-i fiarbă două-trei ouă lui Victor, să le ia cu el de dimineață la câmp. Având fântâna în curte, puteau să mai cultive câte ceva
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
ne așezam ca să nu stăm direct pe pământ.Pe pânza aceea, îngălbenită de vreme și pătată de resturi de mâncare, așeza linguri de lemn, boboroade făcute în cuptorul din mijlocul curții și bucăți de mămăligă caldă. Apoi, aduceau femeile casei, străchini pline cu mâncare, după cum era făcută pomenirea, de dulce ori de post. Se puneau, intercalat, una de un fel, una de un fel, însă nici nu se așeza mâncarea bine în ele că se și terminau. Și se mai aducea
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1497263432.html [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
încât niciodată nu intra în curte să se așeze la ...masa pe așternut! Se așeza la poartă cu copii. Avea lângă ea, întotdeauna , o oală de pământ nesmălțuită, în care punea, după ce terminau toți copiii de mâncat, ceea ce rămânea în străchini. Amestecate...și nu s-a sfiit niciodată să facă asta. De multe ori, era întrebată: ,,-De ce nu iei două oale?”.....la care ea răspundea: ,, -Și cum le duc?”.....de ce? Pentru că ea, Turnica, făcea parte din categoria oamenilor...altfel...din
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1497263432.html [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
găletușă, care se umplu, apoi porniră spre casă. Aici, în mare grabă, bunica hrăni toate animalele. Făcu repede mămăliguță, strânse în odaia cealaltă cu polonicul smântâna de pe laptele din lighean, pus azi dimineața. Turnă o parte din smântână într-o strachină adâncă, puse în ea o parte din fragii aduși, le bătu bine de tot cu o lingură mare de lemn, până ieși o bunătate de smântână cu fragi, care este o minunăție să mănânci cu mămăliguță caldă. Motocel, pisoiul, stătuse
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1493814181.html [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
în proză cât și în poezie, dar, mai cu seamă în domeniul graficii care dă culoare (și savoare!) paginilor generoase ale acesteia. E ușor să străbați pagină cu pagină din cartea Marianei Cristescu, chiar fără trei mere roșii într-o strachină de lut, chiar fără muzică baroc sau un dans spaniol întruchipând corrida într-o sublimă încordare a dansatoarei care-și unduiește mișcările după cele ale toreadorului și ale mulțimii exaltate care strigă necontenit: Ole! Spun asta pentru că, o dată intrat în
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dumnezeu_si_arta_de_cezarina_adamescu_al_florin_tene_1349724356.html [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
care atraseră ca un magnet pe nepoți cu bunic cu tot. La aceeași masă joasă și rotundă, nelipsită din nici o gospodărie la vremea aceea, stăteau așezați răbdători și cuminți șase persoane ce se înfruptau din ciorba aburindă de fasole, în străchini mari de lut și din turtele calde ce alcătuiau un prânz dumnezeiesc! Câte un căpșor curios și îndrăzneț se ițea din când în când prin ferestruica strâmtă a ușii, zădărând entuziasmul și hazul copiilor, ce se străduiau să rămână cuminți
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1482240344.html [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
căpșor curios și îndrăzneț se ițea din când în când prin ferestruica strâmtă a ușii, zădărând entuziasmul și hazul copiilor, ce se străduiau să rămână cuminți pe scaunele lor, îndemnați sever de autoritarul lor bunic să-și vadă fiecare de strachina lui. Aparițiile drăgălașe ale iezilor, stârneau chicoteli înfundate și zâmbete duioase. Referință Bibliografică: În ograda bunicilor / Silvia Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2181, Anul VI, 20 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1482240344.html [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
este raiul împătimiților de pește: găsești de la borș lipovenesc și chifteluțe, până la plachie și zacuscă pescărească. Borșul se mănâncă în două episoade: în primul, rolul principal îl au peștele fiert, mămăliguța și ardeiul iute. În al doilea, intră în scenă strachina cu borșul sărat pe ici, acrișor pe dincolo și cu multă verdeață. O minunăție! Despre supa-cremă de pește cu crutoane nici nu îți mai zic, că deja îmi sticlesc ochii: legume, pește mărunțit fin, leuștean proaspăt. Cu greu (și ne-
Lotcă la copcă by http://www.zilesinopti.ro/articole/1299/lotca-la-copca [Corola-blog/BlogPost/99797_a_101089]
-
se așeze timpul, spuse el, după care își ridică privirile către cer, zăbovi o clipă, apoi ne ceru să servim, îndemnându-ne ca peste bucata de mămăligă să turnăm deasupra și smântână: că așa mâncau bunii și străbunii noștri, din strachini mari, de pământ; obosiți de la grelele încercări ale vieții, iar apoi de la munca grea a pământului. Prinse în mâinile sale o ceapă zdravănă, o sparse cu măsură pe colțul mesei joase, prinse de trei ori câteva fire de sare și
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
feciorule să-mi spui dacă ai mai mâncat o astfel de bunătate, dar apoi te-oi asculta cu ce vrei tu să mă întrebi. În timpul mesei, nu a scos nimeni niciun cuvânt, se auzeau doar lingurile de lemn care loveau străchinile frumos ornamentate, din lut ars, desfacerea cepei de frunzele uscate care fâșâiau sub degetele noastre și plescăirea apăsată a unchiului Mărin. Baciul s-a ridicat și a coborât în pivnița pe care și-o săpase în dreapta ușii de la intrare, în interiorul
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
Contrar așteptărilor Mariei, dar și ale tatălui său, amândoi așteptându-se la o reacție violentă sau cel puțin la o ieșire din casă cu uși trântite în urma lui, Gheorghe rămase la masă tăcut, dus pe gânduri, învârtind absent lingura în strachina goală din fața lui. După câteva secunde bune, care păreau o eternitate pentru cei doi, pentru că nu știau la ce să se aștepte, Gheorghe se adresă tatălui, fără a ridica privirea: - Ai dreptate, taică! M-a cuprins și m-a cuprins
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1459447683.html [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
fluturele roșu îl inimii bate temător în pupila uleioasă și dilatată trădându-i ancestrala teamă de zăbală NĂUCA VARĂ, CÂINE TURBAT a venit vara în câmpie fecioarele sechestrează soarele în anafoarele ochilor minciunile lor vestimentare fac flăcăii să calce în străchini când vântul mai scapă din câte-o crâșmă ce închide peste program cireșii își mușcă buzele de ciudă sângerând în palmele copiilor fluieră craterele noaptea pe lună iar în crânguri boncăluiesc cerbi cu coarne de mătase a venit vara în
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (5) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ion_iancu_vale_din_mitologia_ion_iancu_vale_1372167457.html [Corola-blog/BlogPost/345647_a_346976]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > BĂTRÂNI... Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 415 din 19 februarie 2012 Toate Articolele Autorului BĂTRÂNI... Am rămas doar, Două străchini de lut, Ciobite de vreme, Mușcate de timp, Una arsă și neagră, Din transilvanul Corund, Cealaltă albă, Cumpărată demult. Avem fețe brăzdate, De plugul anilor mulți, Smochine uscate, Ochii martori tăcuți. Vocile ne sunt, Sugrumate, De amintirea, Anilor trecuți. *** TĂCEREA
BĂTRÂNI... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Batrani_mihai_leonte_1329666347.html [Corola-blog/BlogPost/345232_a_346561]
-
i-am pus acest nume pentru ca să fie relevant. Cât de bine sunt primite preparatele istroromâne? Foarte, foarte bine. Lumea este interesată, mai ales personale care vin în week-end la masă, familiști, se uită pe meniu cu curiozitate. Când ajung la ‘strachina cu tradiții’, așa cum avem noi trecut în meniu, avem ceva pentru fiecare: un preparat de la ardeleni, unul de la bănățeni, un altul de la munteni, de la moldoveni, aromâni, etc. Sunt încântați să vadă, sunt chiar foarte interesați și le place multora ideea
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC by http://uzp.org.ro/aventuri-culinare-istro-romane-un-interviu-de-bogdan-banu-washington-dc/ [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
iar cu linguroiul cel mare mestecam de zor pentru a desprinde cât mai multă lipitură de pe fundul ceaunului. Ce mândru eram de importanța misiunii mele al cărui rezultat știam că-l așteptau toți deoarece fiecăruia i se cuvenea câte o strachină rasă cu lapte fiert de mine și bine afumat cu lipitura cojită de pe fundul ceaunului ceea ce-i dădea un gust de excepție. Și așa, pe nesimțite dar indiscutabil mult prea repede au trecut anii și vizitele mele anuale la Bălănești
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1421668220.html [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU GAROAFEI Lui Nicolae Labiș Fusese vie și albă că perla din salba risipită-n abis la ceas nepermis - fusese vie și galbenă că zeama din strachina risipita de vreme în nisipuri perene - fusese vie și roșie că sângele de moșie risipita de soarta într-o zodie moartă - fusese ruptă din soare că orice floare risipita de vânt într-un duh revolut. Referință Bibliografica: ELOGIU GAROAFEI / Ion
ELOGIU GAROAFEI de ION MARZAC în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_garoafei.html [Corola-blog/BlogPost/356156_a_357485]