97 matches
-
dovadă c-aici locuiau cei care nu Te proslăveau. De-abia când moartea se-nnădi la egiptenii din olat și când chiar fiul de-mpărat de neființă fu luat, de-abia atunci veni poruncă să părăsim îndată țara, ca-n straițe să luăm deodată poveri și blestem laolaltă ... Împovărați cu toate cele - copii, mâncare și odoare - ne-am așternut la drum spre mare (pestriț convoi de mii și sute), călăuziți și-ncurajați de-a Ta statornică vegheare: un stâlp de nor
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
nu cumva avem prea mari pretenții de la clasa politică, dorind conducători mai buni decât societatea pe care, de fapt, ei o reprezintă. Adică, decât noi. Fiindcă avem ce merităm. Noi i-am creat, cu degetele noastre și „cu mintea în straiță”. Noi le-am dat puterea. „Somnul rațiunii naște monștri” - nu? Politicienii sunt corupți, e clar, s-a dovedit, se ocupă de ei DNA, vor deconta. Bun, și ce va urma? Pe cine validăm? Vor fi mai buni decât ei cei
ÎMI VREAU ŢARA ÎNAPOI! EU CU CINE VOTEZ? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1414139882.html [Corola-blog/BlogPost/340362_a_341691]
-
încalec fluturi ca să fur cheile Raiului. Mi-e dor de mirosul de gutui. Mi-e dor de picioarele mele înghețate în opinci și ciorapi aspri de lână, din vremea când mergeam la colindat pentru un pumn de nuci și o straiță de mere. Mi-e dor de părinții mei tineri. Mi-e dor de mâinile bunicii mele frământând pâine. De mâinile bunicului meu frământând pământul. De mâinile mele frământând părul copiilor mei. De scaieții și ierburile câmpului rătăcite în părul meu
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
bombardata de oameni cu ochii roșii, îmbrăcați în verde când vară scotea la porți moșii, aruncandu-și mantaua soldățeasca și ploi luna iunie aducea în ferestre visele femeilor și dor, mergând nicăieri, așteptând în pridvor ... Mama mi-a pus în straița, în loc de pâine visul zilei de mâine, pe care l-am trăit într-o singură noapte când ursitoarele jucau pe un lătrat de câine pe strada unde școală intrase în vacanță și paznicul plecase cu cartelă după pâine legând poartă cu
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_noua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
de plecare, am îmbrăcat pantalonii care mi-i făcu-se mama dintr-un sac Pe margini pantalonii aveau o dungă roșie și când erau pe mine parcă eram un "grneral". Când am fost gata, cu picioarele umflate de reumă, cu straița în spate, am pornit la drum 10 km.până la drumul pietruit ce duce la Șimleu. Ajunși la acest drum mama a făcut semn de oprire unei căruțe de mocani ce mergea la piață cu ciubere și lemne de construcție. Am
CAP.1 de IONEL CADAR în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1484926337.html [Corola-blog/BlogPost/343124_a_344453]
-
la oi?! Lesna la toț să trimeată pe unu șî pe altu! Am înghițit în sec și m-am uitat, instinctiv, în iarbă, să văd o gaură de șoareci în care să mă vâr. Dar nea Ioniță și-a așezat straița și pătureica în baracă, parcă uitând că exist. Apoi a șezut. Mitu a luat ciuhaiul cu zamă de pe foc și i l-a pus în față, pe podina patului acoperit. Sterparul a luat lingura, a învârtit cu ea prin ciorba
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” - Știi cum o pațât țâganu cân s-o dus la oi? L-o-ntrebat unu: „Noa, țâgane, cum ai durnit?” „Biinie!”„Păi nu ț-o fost frig?”„Nuu!”„Păi ce-ai așternut su tinie?” „Straița!”„Șî su cap ce-ai pus?”„Straița!” „Șî cu ce te-ai coperit?” „Tot cu straița!” „Păi cum drac nu ț-o fost frig?” „O fost așe o caldură, c-am durnit tot cu genunțî la gură!” Așe șî tu
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
proastă...” - Știi cum o pațât țâganu cân s-o dus la oi? L-o-ntrebat unu: „Noa, țâgane, cum ai durnit?” „Biinie!”„Păi nu ț-o fost frig?”„Nuu!”„Păi ce-ai așternut su tinie?” „Straița!”„Șî su cap ce-ai pus?”„Straița!” „Șî cu ce te-ai coperit?” „Tot cu straița!” „Păi cum drac nu ț-o fost frig?” „O fost așe o caldură, c-am durnit tot cu genunțî la gură!” Așe șî tu cu cojocu haluia! Nea Ioniță povestise molcom
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
dus la oi? L-o-ntrebat unu: „Noa, țâgane, cum ai durnit?” „Biinie!”„Păi nu ț-o fost frig?”„Nuu!”„Păi ce-ai așternut su tinie?” „Straița!”„Șî su cap ce-ai pus?”„Straița!” „Șî cu ce te-ai coperit?” „Tot cu straița!” „Păi cum drac nu ț-o fost frig?” „O fost așe o caldură, c-am durnit tot cu genunțî la gură!” Așe șî tu cu cojocu haluia! Nea Ioniță povestise molcom, fără pic de ironie în glas. Semn bun. Am
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
plastic, care aveau un aer cam trist. Dar învățasem lecția. Cineva ne explicase că acele flori sunt niște chiciuri, deci am renuțat la ele. Era o bucurie să primești și să oferi un mărțișor. Banii pentru mărțișoare erau fie din straița (traista) cu care am umblat la corindat, fie primiți de la bunica. Nu fac parte dintre cei care știu să ceară bani. La noi, acasă, nimeni nu a cerut nimic împrumut, potrivit devizei: „Nu ai, nu mănânci!”. Apropo de mâncare! Până în
FEMEI ŞI FLORI de FLORICA BUD în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Femei_si_flori.html [Corola-blog/BlogPost/341652_a_342981]
-
orice lucru hâd făcea, din vorbe, un lucru șod (” Nu-i urât, băăă, berbecu, da o avut trăi rău”) , din tot necazul scotea la iveală doar hazul. Fermeca pe oricine și ieșea mereu din orice situație, din orice-ncurcătură, cu straița plină. Cât te-ar fi enervat, cât te-ai fi necăjit pe el, era suficient să râdă ușor și uitai totul pe data pentru că, în câteva clipe, să îl adori pur și simplu. Trei zile, cât am stat la brânză
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-zunchiu-culita-the-beginning-of-a-beautiful-friendship [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
cînd situația devenea precară acolo... Femeile și fetele erau cele care cărau alimente de la locurile de depozitare din sate. O fată din regiune, Margareta, povestea că mama ei făcea pîine în cuptor, cît mai mare, pe care o căra în straiță, pusă după gît, avînd iarbă deasupra. În această perioadă de dominație a partizanilor, satele au fost depopulate, locuitorii luînd drumul închisorilor, bineînțeles după ce erau schingiuiți. ” (Cicerone Ionițoiu, Rezistența Armată Anticomunistă din Munții României. 1946-1958. Ed. Gândirea Românească-1993, p. 74, 76
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
dormea dus, la umbră. Ceva mai încolo, la o altă turmă, o fată, cu caierul de lână pe furca din brâu, păzea oile torcând. Când i-a văzut pe drumeți, i-a chemat și i-a ospătat cu merindele din straiță. „Ce ficior leneș și ce fată de treabă! a exclamat Sânpietru. S-o răsplătim pe fată.” Și a zis Dumnezeu: „Fata să să cunune cu ficioru leneș!” „Cum, Doamne, s-a mirat Sânpietru, asta-i pedeapsă, nu răsplată!” „Lasă, Petre
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană by https://republica.ro/povestea-ca-viata-dumnezeu-cu-fata-umana [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
fapt, o cămăruță de serviciu pe vremuri, devenită adăpostul ustensilelor de grădinărit și al bicicletelor familiei. Ajunsă, Lina își lăsa de pe umăr traista roșie cândva. Făcută dintr-o față de căpătâi oltenesc, păstrase încă nuanțele clare ale unui trandafir albastru-violet. După straiță, cine știa să citească în lucruri și țesături, Lina avea legături cu oltenii. Chiar aflasem de la mama că era născută pe malul Oltețului, din legătura de dragoste dintre o copilă de rudar și un țigan-spoitor aflat în trecere pe-acolo
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
doliu după mâță, cum spuneam copil fiind... Altfel, agile și curios de plăcute vederii, erau, după ochii luminoși de cafea, a doua parte a ființei sale trimițând semne despre ea, despre meșteșugul ei. Înainte să se aștearnă lucrului, scotea din straiță o săpăligă miniaturală, făcea o adâncitură mică în pământ, cu diametrul unei tingiri. Mai apoi, cât ai zice pește, dintr-o mână de frunze uscate și câteva surcele de pe sub pometul curții, încropea un foc cât să-și încălzească vasul și
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
o vară absentase de la datorie. Nu se acomodase. Fugise. Revenise în București, reluându-și apoi vizitele de îngrijire a vaselor noastre. * Și de data asta se bucurase grozav de laptele primit din care înghițise câtva guri, apoi depozitându-l în straiță, alături de mâncare. Nu știam atunci că n-aveam s-o mai văd nicicând! Dac-aș fi bănuit măcar, aș fi înteles de ce proferase, cât robotise, mulțumiri mai ceva decât alte dăți, iar în final, mă dăruise c-o lingură proaspăt
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
oaia. - Acu, de la ahasta, nu te mai pot scăpa... - Neața bună! am salutat-o, înduioșat. - Neața! Amaru iei, c-o fatat-o mumă-sa-n sterpe și hasta noapte, pe mumă-sa, o și loat-o ursu! Am țânut-o toată saptamâna-n straița, și-i dăm să sugă apă cu zahăr și cu dulceața dint-on colț de cârpa. Ș-acu iau ce-i sosi! Când mi-o pușcat Doaga pe Murăș în Arsuri (că trântisă gios pe Petrișor a lu Ianăș și i-
Povestea ca viață by https://republica.ro/povestea-ca-viata-soartea [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
ce fac, cum mă uit io la tini-acu și văd șî-ț dzâc că-i binie ore ba că ce faci. Otiu ahăla îi ingeru omului. Tot omu are une de la Dumnedzău, da Dumnedzău it da, nu-ț bagă-n straița. Trăbă să tai otiu deștept. Da omu, ca omu: unu n-are ureti să-l audă, altu nu-l asculta, altu-l copere, altu nu-l suferă și-l scoate de tot. Ca să fii om, trăbuie să ai ingeru tare. Otiu
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie by https://republica.ro/povestea-ca-viata-prima-data-cand-am-ucis-o-fiinta-vie [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
urmele și o săptămână. Mi-aduc aminte, cum, de Crăciun, umblam a cucuța, umblam cu colinda din casă în casă, ori cât de mare era zăpada. Primeam de la cei pe care îi colindam, nuci, mere, colăcei și când se umplea straița mergeam acasă, goleam și înapoi de unde am rămas. Câte și câte amintiri frumoase din copilărie mă leagă de acest sat, Dumuslău, deși uneori mi-a fost greu, dar nu te pot uita, SATUL MEU NATAL. Următoarea vizită pe care am
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1422796178.html [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
în antichitate au fost practicate de români, până la începutul secolului al XX-lea, iar în județul Covasna, chiar și în prezent. În termenii locali - în funcție de ținut, aceste țesături sînt numite: „aba”, „suman”, „șîiac” etc. Din aceleași materiale erau confecționate și straița sau desagii de carat hrană sau alte produse. Din fier, dacii confecționau diferite accesorii pentru vestimentație cum ar fi catarame, nasturi, fibule etc. Din materiale mai ieftine se confecționau podoabe destinate celor cu o poziție socială mai joasă, iar din
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
jur. Ochii celor din jur au devenit unitate de măsură, cu dreptul de a cântări fără represiuni. Decât să ne întristăm, mai bine ar fi să ne întoarcem la prunele noastre, eroinele afirmației , „Nici nu știe câte prune are în straiță”. O lăsăm pe fetița care țopăia mereu într-un picior, plină de energie, să mai joace tupu. Mai bine să ne fie dor de ea decât să ne plictisească, îmi recomandați de zor Cascăliformi Malflorieini Și Arțag. Să mergem mai
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1481621656.html [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
poale, pantaloni din postav alb, ciorapi din lână de culoare albă, cu modele alb, negru, vișiniu, auriu, opinci sau pantofi de culoare neagră, baston (cârliban) din lemn prevăzut în partea superioară cu un cârlig folosit la prinderea oilor de picior, straiță sau traistă țesută din lână, cu modele în carouri de culoare albă și neagră. În mână poartă mărgele, mătănii (cumbuloi) din chihlimbar, folosite pentru relaxare. Aduc cu ei pe scenă steagul armânesc de sărbătoare (hlambura), a cărui lance (ciumaga) are
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
bombardată de oameni cu ochii roșii, îmbrăcați în verde când vara scotea la porți moșii, aruncându-și mantaua soldățească și ploi luna iunie aducea în ferestre visele femeilor și dor, mergând nicăieri,așteptând în pridvor... Mama mi-a pus în straiță în loc de pâine visul zilei de mâine, pe care l-am trăit într-o singură noapte când ursitoarele jucau pe un lătrat de câine pe strada unde școala intrase în vacanță și paznicul please cu cartela după pâine legând poarta cu
AUTOBIGRAFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Autobigrafie.html [Corola-blog/BlogPost/342567_a_343896]
-
limba rusă, pentru a intra la Politehnică...În prima noapte, ... XV. ȚÂPURITURI FB, de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016. Țâpurituri Fb Țurai! Io-s oșan, mă pun pe laiță Și scot leptopu din straiță, De când febeu am găsit, Nu-mi mai trebuie cuțit! Dacă am febeu amu, Nu-mi mai trebe nici iahu. Bun îi și la sănătate, N-ai când să te doară-n spate, Că de când îs io “amic”, Nu mă doare
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
sâcâie, Să mă duc după ceie. -Lasă-mă nevastă-n pa` Că am de clicat un “ba”! -Atunci îi mânca doar zer, Laicuri, taste și pixer! Citește mai mult Țâpurituri Fbțurai!Io-s oșan, mă pun pe laițăși scot leptopu din straiță,De când febeu am găsit,Nu-mi mai trebuie cuțit!Dacă am febeu amu,Nu-mi mai trebe nici iahu.Bun îi și la sănătate,N-ai când să te doară-n spate,Că de când îs io “amic”,Nu mă doare
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]