98 matches
-
traseul unor procese formative naturale. Materia genuina, accidentată și impura, desfășurată orizontal sau țîșnită brusc asemenea unui germene vegetal în căutarea luminii, se coagulează insesizabil și conserva toate stările și tensiunile aspirației sale către formă ultima. Că într-o adevărată stratigrafie arheologică, în opera finita pot fi citite nenumăratele etape ale nașterii, creșterii și desăvîrșirii formei; suprafață aproape neprelucrata, mărturie directă a neantului inițial, coexista și se împletește inseparabil cu volumul decupat subtil sau cu suprafața șlefuita și patinata meticulos pînă
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
2-2,4 m. Mormintele superficiale se pot atribui cimitirului mizericordienilor. Mormântul din 700, găsit la 2,3 m, credem că se poate atribui unui cimitir mai vechi, anterior cuceririi Banatului de către austrieci. Acest lucru a fost constatat și prin studiul stratigrafiei, el fiind suprapus de toate depunerile antropice austriece“, a precizat ilustrul arheolog. Solicitată de regia „Aquatim“ pentru obținerea certificatului de descărcare arheologică, cercetarea va continua într-o altă zonă a pieței. Anul Rembrandt l „Lumină în Clarobscur“ În cadrul Anului Rembrandt
Agenda2006-10-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284820_a_286149]
-
și una dintre cele mai importante din România. „Locuire multistratificată, tellul de la Sânandrei conține depuneri antropice din evul mediu dezvoltat (sec. XIV-XV), feudalismul timpuriu (sec. VIII), perioada dacică timpurie (sec. III î.Hr.) și neoliticului. Din cei peste doi metri de stratigrafie, peste un metru aparține neoliticului mijlociu (cca. 5200-5000 î.Hr.) și târziu (cca. 4900-4700 î.Hr.). Până în prezent au fost cercetate locuințe, amenajări edilitare, gropi de provizii și morminte care ne-au permis să creionăm o imagine mai completă a societății epocii
Agenda2006-20-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284946_a_286275]
-
de deșeuri radioactive) până la depozitul definitiv; caracterul semiarid al climei, cu o rată de infiltrație minimă din precipitațiile căzute cu o medie anuală de cca. 440 mm, practic cea mai scăzută din România; stabilitatea structurală, tipică unităților de platformă; stratigrafia regiunii, aceasta incluzând strate cu capacitate de retenție recunoscută a radionuclizilor specifici prezenți în deșeurile radioactive - argila roșie. În etapa de analiză regională s-au executat o hartă geologică și o hartă seismo - tectonică nouă, pentru întreaga regiune a Dobrogei
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251337]
-
jud. Arad). Din colectiv fac parte John O’Shea, Alexander Barker, Alexandru Szentmiklosi, Chris Papalas, Pascu Hurezan, Georgeta El Susi. Participă studenți de la universitățile Michigan, Ohio, Massachusetts, Heidelberg, Timișoara, Alba-Iulia, Cluj-Napoca, Iași. Obiectivul principal urmărit este acela de a identifica stratigrafia locurilor din epoca bronzului (prima jumătate a mileniului al II-lea în. Hr.) , precum și de a culege date care să ne permită reconstituirea mediului climatic și ecologia zonei Mureșului inferior la acea dată. Totodată, prin analize de înaltă tehnologie, se
Agenda2005-27-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283884_a_285213]
-
sunt așezate direct pe un sol galben nisipos, coborând până la adâncimea de -0,4 m. La partea exterioară am constatat prezența unei mase de cărămidă spartă, cu o grosime de circa 0,05m-0,1m, sub nivelul actual de călcare. În ceea ce privește stratigrafia, putem spune că aceasta este nemodificată de lucrările agricole sau de alte manifestări antropice. Astfel solul viu este suprapus de un strat de argilă nisipoasă, peste care apare un strat de pământ negru, pigmentat cu urme de cărbune, material ceramic
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
fost ocupată încă din vremuri preistorice, cum este cazul sitului cunoscut sub numele de Rocile Montaigle, loc în care arheologii efectuează săpături mai bine de un secol. În 1867, geologul Ed. Dupont a fost însărcinat de guvernul belgian cu studiul stratigrafiei grotelor. Acesta a denumit grotele în funcție de arborii crescuți în preajma: grota de șoc, grota de stejar sau grota de arțar, cu excepția celei locuite de un pustnic, fiind denumită după numele "proprietarului" sau, grota Philippe. Fiecare dintre acestea a dezvăluit urme de
RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342374_a_343703]
-
Humboldt începe să exploreze coloniile spaniole din Lumea Nouă. În Siberia este descoperit un mamut conservat perfect. ¶ William Smith sugerează că straturile geologice pot fi identificate pe baza fosilelor tipice (acest sistem de clasificare va fi fundamental în paleontologie și stratigrafie). ¶ Se naște Balzac. ◊1800 [vîrstă: 42 ani] Expune o pictură tempera la Academia Regală. Prin iunie Blake îl vizitează pe William Hayley la casa acestuia din Felpham, Sussex, si se implică în cîteva dintre proiectele sale (printre care realizarea unei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
coroziune Proprietăți optice, magnetice, electrice Proprietăți mecanice și termice Metale și aliaje Polimeri Structură, compoziție și proprietăți Știința materialelor (altele) i) Știința pămîntului Geologie inginerească Geochimie Geologie Geomorfologie Geofizica Hidrologie și hidrogeologie Paleontologie și paleobotanică Detecție de la distanță Sedimentologie și stratigrafie Știința solului Pămînt (altele) j) Știința atmosferei Aerologie Climatologie Meteorologie Radiometeorologie Știința atmosferei (altele) k) Oceanografie Interacțiunea aer-mare Oceanografie biologică Oceanografie chimică Hidrografie Oceanografie fizică Oceanografie (altele) Factorii emotionali De ei depinde, în mare măsură, construirea identității tale pro-fesionale și
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
V - constituia un indiciu sigur al prezenței creștine în această fortăreață romano-bizantină care, cu siguranță, a avut cel puțin o necropolă. În 1965 cercetările arheologice au fost reluate de Maria Coja, care, urmărind obținerea unor date mai clare privind topografia, stratigrafia și formele de ocupare a sitului, a adoptat ca metoda de investigație sondajul stratigrafic combinat cu extinderi locale în suprafață, determinate de caracterul sau importanța descoperirilor. În acest mod au fost redegajate bazilica trinavă și porțiuni din incinta romano-bizantină, cercetate
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
chiar cu sfârșitul sec. XIX, au dus la dezvelirea - în centrul cetății - a unei bazilici cu trei nave și trei abside, cu coloane și capiteluri din marmură și paviment din mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantină, și la stabilirea stratigrafiei cetății (sec. I - VII p.Chr.). Primele săpături arheologice de la Ibida au avut loc în 1917 și au dus la descoperirea ruinelor unei mari bazilici romano-bizantine (peste 20 m lățime), de altfel, unică din punct de vedere arhitectonic (cu trei
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unde s-a constatat o suprapunere stratigrafică succesivă, de trei locuințe, din secolele VI-VII, VIII-IX și X-XI (pl. III). Această dovadă stratigrafică indică menținerea unei continuități teritoriale și etno-culturale, în secolele VI-XI, pentru situl arheologic menționat. De asemenea, stratigrafii succesive s-au observat și la Drăgești (secolele II-VI), Gura Idrici (secolele III-IX), Negrești (secolele II-IX); ele denotă niveluri de locuire neîntrerupte, dar totodată reduse ca număr de populație, față de perioadele secolelor II-IV sau VIII-IX, probabil ca urmare a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
remarcat că unele așezări din perioada veacurilor VIII-IX s-au pierdut în urma alunecărilor sau din alte cauze naturale sau umane, fapt ce a permis doar recuperarea unor obiecte dispersate, fără a avea amănunte despre situația locuințelor comunității respective sau despre stratigrafia stațiunii, fapt ce ne-a determinat să le catalogăm drept situri distruse, precum cel descoperit la Cociu-Motoșeni, Bacău. Plecând de la descoperirile arheologice ale culturii Costișa-Botoșana-Hansca și până la cele de tip Dridu, s-a constatat o evoluție etno-culturală a populației autohtone
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
trei faze de locuire (VI-VII, VIII-IX și X-XI), s-au găsit locuințe-atelier de redus minereul de fier (inclusiv tipare pentru producerea anumitor bijuterii). Pentru același interval de timp, trebuie semnalat că în unele situri arheologice s-a identificat o stratigrafie cu niveluri de locuire suprapuse, precum la Dodești, Gura Idrici, Negrești, Bârlad, Gara-Banca, Drăgești, Rateșul Cuzei (județul Vaslui), Dagâța (Iași), dovezi în susținerea unei continuități teritoriale, dublată de una etno-culturală și lingvistică. Aceste microzone intens locuite, de mai multe generații
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
spate, cu brațele pe lângă corp, pe piept ori pe abdomen, ca în majoritatea mormintelor creștine. Moartea acestora nu a fost cauzată violent, cum s-a observat la unele schelete de la Arsura și Hansca-Căprăria. În lipsa obiectelor de inventar, dar pe baza stratigrafiei și a ritului și ritualului de înmormântare, necropola de la Bârlad-Prodana a fost atribuită unei comunități autohtone, de origine veche românească, din secolele X-XI. Exceptând acest cimitir, mormântul dublu de la Dumeștii Vechi(Vaslui) avea scheletele orientate NV-SE, iar în inventar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de înhumație, ale căror schelete erau întinse pe spate, cu mâinile pe piept ori pe lângă corp, orientate vest-est, la adâncimea de 0,60-0,90m. Defuncții erau bărbați, femei și copii. Lipsa pieselor de inventar a impus datarea necropolei pe baza stratigrafiei, aceste observații indicând perioada secolelor X-XI. Cercetare D. Gh. Teodor și V. Palade, 1960-1961. Bibliografie: Teodor 1968, p. 237; Teodor 1988b, p. 50-51. 137. Dănești (comuna Dănești), județul Vaslui a) Zlătărești: în interfluviul creat de Pârâul Dăneștilor (dinspre vest) și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fiind N. Macarovici), unde a condus secția de Geologie (asistent, iar din 1964 șef de secție). Practic însă n a părăsit catedra, 3 zile pe săptămână fiind prezentă în laborator. Mai mulți ani a predat lucrări practice de Paleontologie și Stratigrafie. La Muzeu a pus în ordine colecțiile existente (de geologie-paleontologie), pe care le-a îmbunătățit substanțial (625 eșantioane de minerale și roci și 11.400 exemplare de fosile). În 1966, a susținut doctoratul la Universitatea din București, sub conducerea acad.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Universitatea i-a acordat titlul de „profesor emeritusʺ, iar în 1999, prin Ordinul Ministerului Învățământului, a f ost promovată prin concurs „profesor onorificʺ, ca o recompensă morală. Până la pensionare, și după 1 990, a predat cursuri de Micropaleontolog ie și Stratigrafie (acesta din urmă la Secția de Biologie),Metode moderne de investigație în geologie, Resurse de ape minerale și termale iar la Master, Probleme speciale de Microbiostratigrafie, la sec ția de Geologie și Geologie Generală, la secția de Pedologie. A desfășurat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
probabil, conducătorului local de trib sau chiar întregii comunități. Macheta a fost realizată cu ajutorul informațiilor oferite de dr. Vasile Ursachi, care a condus cercetările arheologice de la Brad. • Reconstituirea didactică a unei secțiuni arhheologice, pentru a oferi vizitatorului o imagine a stratigrafiei unui șantier arheologic și a modului în care sunt descoperite artefactele în cadrul cercetărilor**. * Aceste patru reconstituiri și machete se află în expoziția de la etajul I din corpul A al sediului din Bacău, str. 9 Mai, nr. 7, intitulată „Civilizația materială
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
limitele disciplinei , însă finaliatatea sa rămâne de asemenea înscrisă în cercetarea interdisciplinară. Se pot distinge trei grade de interdisciplinaritate ,și anume : 1. gradul aplicativ care se poate exemplifica prin tranferarea metodelor fizicii nucleare în geofizică , mai precis în paleontologie și stratigrafie ; 2. gradul epistemologic; Fizica este singura știință care satisface deplin și integral cele trei postulate metodologice ale științei moderne ; 3. gradul generator de noi discipline : de exemplu tranferarea metodelor din fizica particulelor în astrofizică a dat naștere cosmologiei cuantice Dar
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
2003. Băicuș, Iulian, Max Blecher. Un arlechin pe marginea neantului, București, Editura Universității, 2000. Brăvescu, Ada, M. Blecher un caz de receptare problematic și spectaculos, București, Editura Tracus Arte, 2011. Chiorean, Anca, Patru dimensiuni reale în irealitatea imediată. Eseu despre stratigrafia imaginarului blecherian, Cluj-Napoca, Editura Avalon, 2015. Glodeanu, Gheorghe, Max Blecher și noua estetică a romanului românesc interbelic, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2005. Mironescu, Doris, Viața lui M. Blecher. Împotriva biografiei, Iași, Editura Timpul, 2011. Țeposu, Radu G., Suferințele tânărului Blecher, București
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de panoramă istorică, aprofundări punctuale, alegeri și distincții stilistice, își vădesc acum eficacitatea, pe de o parte, în captarea "vocii" singulare a textelor, iar de alta, ca performanță a privirii critice cu deosebire pătrunzătoare, în descoperirea urmelor realității românești din stratigrafia palimpsestului scriptural. O prioritară autoexigență, recunoscută însă ca atare abia spre final, în contextul discuției despre Începuturile poeziei culte, dar sesizabilă peste tot în carte, reclamă "situarea în interiorul epocii" și ea vizează datoria luminării "existenței valorii în raport cu stilul cultural al
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
lui sufletească, proiectându-le în afară sub forma sublimată a artei". În Istoria... sa din 1980, George Munteanu va găsi de cuviință să dedice acestui paradox citit în cheie "antepsihanalitică" (cum o numește el însuși) un întreg capitol intitulat sugestiv: Stratigrafia biografiei interioare. El folosește pentru a pătrunde pe acest teren minat, aflat la granița dintre câmpul larg al biografiei și cel la fel de extins al operei "achiziții recente conjugate ale științei "eredității" individuale și colective (intrate după al Doilea Război Mondial
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de distrugere la care acestea au fost supuse. În campania 2004 (Pl. 8), a fost deschisă o suprafață de 117 m.p. pentru investigarea locuinței nr. 2, aflată sub drumul în uz și pe traseul viitorului canal antropic. I.2.a. Stratigrafia Pentru moment așezarea pare a avea trei niveluri de locuire aparținând fazei A a culturii Cucuteni, dar a fost remarcată și existența unor fragmente ceramice aparținând fazei B a aceleiași culturi, însă în săpătură nu au fost identificate și complexe
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
ordonarea, din diverse puncte de vedere, a masei numelor de locuri romînești, necesară particularizării metodelor de studiu la tipul toponimic cercetat. O altă secvență o vom dedica raportării masei de nume de locuri la istoria societății romînești, prin conturarea unei stratigrafii toponimice, corelată cu succesiunea marilor evenimente istorice și cu epocile pe care le-au trasat în evoluția societății romînești. În secvența următoare, vom urmări viețile unor toponime reprezentative, împreună cu implicațiile, interferențele și suprapunerile petrecute de-a lungul timpului care trasează
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]