105 matches
-
în sat/La nevastă cu bărbat/ Și-am venit cu capu’ spart/Bine-a făcut că ți-a dat/C-ai știut c-avea bărbat/Vai săracele neveste/ Cum ne bagă pe ferestre/ Și ne scot pe unde pot/Pe sub streșina de pod”. Tot eu l-am făcut și pe acesta. Ce crezi? Am și cântece și poezii făcute de mine! Am dat interviuri, am fost pe la televiziuni. - De ce rânjești, Fănele? Ai făcut tu de-astea la vremea ta? - Așa că... de ce
OCTAVIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1469515485.html [Corola-blog/BlogPost/380127_a_381456]
-
nespus de limpede-n el -/ e ca și cum te-ai uita la o stea/ prin altă stea./ Numele acest/ are în el ceva amețitor de adânc -/ e ca și cum te-ai uita/ în oglinda unei fântâni,/ prin altă fântână./ Numele-acest/ e ca streșina casei noastre -/ pe fiecare literă a lui/ rândunica își poate clădi/ cuib de lut. Lili Bobu Cu lanțul de rouă la glezne, prin iarba verde de acasă, ați cuprins sfințenia ființei, a obârșiei, a casei ,,văduve și triste de pe margine
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
nespus de limpede-n el -/ e ca și cum te-ai uita la o stea/ prin altă stea./ Numele acest/ are în el ceva amețitor de adânc -/ e ca și cum te-ai uita/ în oglinda unei fântâni,/ prin altă fântână./ Numele-acest/ e ca streșina casei noastre -/ pe fiecare literă a lui/ rândunica își poate clădi/ cuib de lut. Lili Bobu Cu lanțul de rouă la glezne, prin iarba verde de acasă, ați cuprins sfințenia ființei, a obârșiei, a casei ,,văduve și triste de pe margine
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193861.html [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
6 luni este ziuă. Este „noaptea polară” cu Aureola Boreală-nopțile sunt albe, știai asta? Știi ce-i acela un ghețar? - Nu, am răspuns eu. - Ghețarul seamănă cu țurțurele care era să-ți cadă în cap când s-a desprins de la streșina casei. Numai că, un ghețar este uriaș, formându-se, cu mii de ani în urmă, prin înghețarea unei uriașe cantități de apă în care sunt incluse multe forme de viață necunoscute încă nouă. - Ahaaa, acum știu bunicule! Când eram liceană
LACRIMA DE IUBIRE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_de_iubire_floarea_carbune_1359457197_jwjl4.html [Corola-blog/BlogPost/348895_a_350224]
-
făceam câte o burtică de mai mare dragul... După asta cașul era turnat în strecători, niște șervețele țesute cu fir mai rar ca să se scurgă zărul, după care fiind legate câte două «în cruce» erau atârnate într-o coardă de sub streșina stânii să se scurgă zărul până ce rămânea doar cașul întărit în strecători. După ce era scos din strecători , nanu Gheorghe îl ducea cu căruța la depozitul colhozului, unde se tăia felii care erau sărate și așezate rânduri în putine de stejar
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1466000712.html [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
înscris în mine Așteaptă-mă cu dragostea promisă Și lasă-mi pașii în plutiri divine. Așteaptă-mă, când umede ecouri Distilă gânduri, roua de sub gene Petale ce se scutur' pe rondouri Cu flori de suflet veșnice, perene. Așteaptă-mă sub streșina ce-ți plânge Cu lacrime cerești în miez de noapte Când nesfârșirea timpului mă strânge În vise dragi și în parfum de șoapte... Așteaptă-mă, de-i ploaie sau furtună De-i soare blând sau stelele-s de gheață Eu
OMAGIU MAMEI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Paula_diana_handra_omagiu_ma_paula_diana_handra_1362144384.html [Corola-blog/BlogPost/345548_a_346877]
-
trâmbițelor care zornăie arginții nu-mi lua aerul nu-mi crăpa pământul și nu-mi strica izvoarele nu-mi dezbrăca, tu munții nu vreau nopți în loc de zi și nici poruncă în genunchi ca să primesc o trestie stă atârnată de-o streșină de casă vântul bate a pustiu un copil joacă nisipul uscat sau glodul lutul cântă fără negrul de șmoală ce-n drum vărsat ar vrea ca să nu mai miroase iar voi să stați, în prea-înalte case nu vreau vreau seara
TAVERNA MORŢII de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/viorel_muha_1446405396.html [Corola-blog/BlogPost/343677_a_345006]
-
visului de iubire eminescian: „Vom visa un vis ferice,/ Îngâna-ne-vor c-un cânt/ Singuratece izvoare,/ Blânda batere de vânt.” (Dorința) Eminescienele „flori de tei” care „cad deasupra noastră” „rânduri - rânduri” își găsesc un echivalent metaforic în versul: „Sub streșina casei ce straniu rostește tăceri.” (Acasă). Ca și în poezia eminesciană Sara pe deal, „clopotul” „împle”, „departe pe deal”, prin dangătul lui, „sara” de iubire: „Clopotul vechi împle cu glasul lui sara,/ Sufletul meu arde-n iubire ca para”. (Sara
POETICA SIMFONIEI IUBIRII DIN STIHURI – COMORI DE MIR de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_poetica_simfonie_cristina_maria_necula_1335850626.html [Corola-blog/BlogPost/359153_a_360482]
-
vie și, ca prin farmec, ne făceam bine, și iar porneam vijelioși să învingem duhurile rele. În pragul casei, așezată pe un scăunel, am văzut pe buna ta mamă care-și ștergea ochii de lacrimi, apoi și-a pus mâna streșină să vadă dacă ești tu, Doru fiul iubit, mirându-se, cum de ți-ai făcut timp să-i deschizi poarta și ai venit s-o vezi. Nu aveam intenția să intru, dar mâna mea a apăsat pe clanța de la poartă
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/Scrisoare_uitata_mamei_cea_marin_voican_ghioroiu_1375113316.html [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
oasele albe, nouă fete, nouă salbe, și cu umbra după mine, să plâng lacrimă de mire. e amiază,-i paradis, mi-a venit dorul de scris, am oprit noaptea în rai ca să dau versului grai, se-aude vântul lingău, lovind streșina în hău, la fereastră-mi trec toți cerbii așa triști, de dorul ierbii, iar pe boltă-n înălțimi trec sute de heruvimi, cântând corul Domnului la ușa creștinului, se aud colindele, fierb în tindă blidele, la fiertura cea de os
TRECĂTOARE MAI SUNT TOATE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1415782025.html [Corola-blog/BlogPost/379808_a_381137]
-
1918 în localitatea Geamăna, și Varvara), născut la data de 25 septembrie 1974 în localitatea Anenii Noi, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Anenii Noi, Str. Victoriei nr. 16, județul Chișinău. (1.893/2003) 122. Streșină Andrei, fiul lui Nicanor (născut la 6.06.1939 în localitatea Buda) și Nina, născut la data de 28 octombrie 1975 în localitatea Călărași, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Călărași, str. Ștefan cel Mare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205541_a_206870]
-
1939 în localitatea Buda) și Nina, născut la data de 28 octombrie 1975 în localitatea Călărași, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Călărași, str. Ștefan cel Mare nr. 15, județul Ungheni. (2.808/2003) 123. Streșină Nina, fiica lui și Calugheri Domnica (născută în anul 1915 în localitatea Orhei), născută la data de 7 mai 1951 în localitatea Bravicea, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Călărași, str. Ștefan cel Mare nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205541_a_206870]
-
fiul lui Timofei și Eugenia, născut la data de 18 aprilie 1963 în localitatea Tălăiești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Călărași, str.-la Ștefan cel Mare nr. 15. (2.807/2003) 68. Grecu Liliana, fiica lui Streșină Nicanor și Nina, născută la data de 26 septembrie 1970 în localitatea Călărași, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Călărași, str.-la Ștefan cel Mare nr. 15. (2.805/2003) Copii minori: Grecu Nicanor, născut la 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216379_a_217708]
-
care de regulă forțează alpiniștii să meargă spre est. La , un mic dom de gheață și zăpadă marchează Vârful Sudic. De la Vârful Sudic, alpiniștii urmează creasta îngustă de sud-est de-a lungul a ceea ce este cunoscut sub numele de „trecerea streșinei”. Aceasta este cea mai periculoasă secțiune a ascensiunii, un singur pas greșit putând să aibă ca rezultat o cădere de pe versantul sudic sau de pe versantul Kangshung. La capătul acestei treceri se află un perete de stâncă de , denumit „Treapta Hillary
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
trebuie grăbită, ci totul se face cu îngăduială și mare răbdare. Aluatul se pregătea într-un vas din lemn special, numit covată. Procesul de frămîntare a pîinii era destul de greu. Gospodinele spuneau, că pîinea trebuie frămîntată pînă „curge apă din streșină”, adică pînă asudă fruntea. După aceasta aluatul era „adunat” și lăsat să dospească și să se „odihnească”. Lemnele din cuptor, puse și ele cu socoteală, ardeau negrăbit, potrivit. După un timp oarecare, cînd focul se potolea, gospodina verifica dacă partea
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
și puțul de pământ. (A bea tutun) Oală de bou, varză de oaie și carne de român. (Cizma încălțată cu ciorap de lînă). Nici în casă, nici afară, nici în cer, nici pe pământ. (Fereastra) Am zece frați: cinci sub streșină, și cinci afară: pe cei de sub streșină îi plouă, pe cei de-afară nu. (Torsul, Cinci degete se udă spre a trage firul) Câmpul alb, oile negre. Cin-le vede nu le crede, cin-le paște le cunoaște. (Scrisul) Ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Oală de bou, varză de oaie și carne de român. (Cizma încălțată cu ciorap de lînă). Nici în casă, nici afară, nici în cer, nici pe pământ. (Fereastra) Am zece frați: cinci sub streșină, și cinci afară: pe cei de sub streșină îi plouă, pe cei de-afară nu. (Torsul, Cinci degete se udă spre a trage firul) Câmpul alb, oile negre. Cin-le vede nu le crede, cin-le paște le cunoaște. (Scrisul) Ce trece peste apă și nu face valuri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
erau în parte în cel mai mare pericol. Cât ține șesul Bahluiului era numai o apă; stradele, chiar cele mai înălțate, erau sub valuri, asemenea ogrăzile și grădinele, iar mai în departare se vedeau de la șiruri întregi de case numai streșinele. Toată ziua de alaltaieri au fost consacrată scăpării nenorociților cari rămaseseră în locuințele lor și ducerii în siguranță a efectelor lor. Ieri abia apa a început să deie înapoi și se speră că, cu începutul unei vremi mai liniștite, apele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
adăpost al visării romantice. Personificarea anticilor care văzuseră în Selene o zeitate magnifică, plimbându-se între nori de argint, apare transcrisă în registru eminescian de serafică blândă, idee platoniciană, „amanta lui Dumnezeu (Lucifer)” conform unei însemnări pe manuscris. Contemplată „prin streșina de codru”, luna apare ca : „O regina tânără și blondă în mantia-i albastră constelată, Cu mâinile unite pe-al ei piept De neauă... Trece luminând cu ochii Albaștri, mari, prin straturi înflorite De nori, ce înfoiate îi oferă Roze
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
exponat deci, este însoțit de cîteva lămuriri. Am notat una: ,,Albie de scăldat copii. Cînd nu mai este bună de scăldat, este bună de legănat. Cînd nici de legănat nu mai este bună, tot nu se azvîrle. Se pune sub streșina șurii cu paie și se ouă găinile în ea.“ ,,Dăinuirile... “ tot muzeu sînt. Pătrunzînd în ele, parcă sîmțăști că te afli în ieri și în zilele cîte au fost. Cu ele străbați șiraguri întregi de epoci și înapoi te întorci
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Oare putem concepe viața noastră fără a o lega de pădure și de efectele ei binefăcătoare asupra organismului nostru? Atribuindu-i diferite apelative de „plămîn al planetei”, „aurul verde”, „pădurea este viață”, ,,pădurea este casa apelor”, „pădurea este casa la streșina căreia ne odihnim și ne hrănim” etc.; pădurea prezintă o maximă importanță pentru turism, privită nu doar prin tipul de ioni pe care Îi crează, aspect de mare importanță În balneologie, sau prin estetica peisajului, dar și prin aromele plantelor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
rubricilor desconspira anumite tendințe, redactorii spuneau ce aveau în gând - versuri tot cu subînțelesuri: ca în cazul versurilor „Cuibușorul meu” semnat E.N. Cernăuți, octombrie 1897 la rubrica Foișoara: Paiu de paiu cu sârguință / Păsărica leîmpletește / Și măestru cuibușorul / Ea sub streșină-l lipește / Și se bucură sărmana / Că un soț cu-a sa iubire / Va preface cuibușorul / Într-un raiu de fericire/... Adunatam și eu paie / Și-ntr-un cuib mi le-am lipit, / Și nu pot să zic că-ntr-însul / Numai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
stoarce țîță la ochi. Cuibarul de rîndunică e bun de pus în ochi pentru albeață. Albie Albia să nu o pui pe foc, că te căci mort. Albină Cînd în ziua de Stretenie [întîmpinarea Dom nului, 2 februarie] picură din streșină, va fi mană la albine. Cei ce cresc albine nu dau nimic din casă în ziua Ajunului Crăciunului, ca albinelor să le meargă bine și să nu le scape pe vremea roitului. Spre a avea multă miere de la albine, este
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Poporul crede că dacă va da preotului, la ocazia cînd umblă el la Bobotează cu crucea pe la casele creștinilor, un fuior, apoi se va face în vara viitoare cînepa. Se crede că cît de lungi sînt țurțurii de gheață de la streșina casei pînă la Crăciun, așa de înaltă va fi cînepa în vara viitoare. Din sămînța de cînepă ce se samănă se pune puțină într-o cîrpă, apoi acea cîrpă se leagă de coarnele boilor care grăpează. Acea să mînță se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se mai codi prin casă făcînd treabă, c-apoi cloștele nu vor ședea pe ouă, ci se vor tot scula. Cojile în care au stat puii nu se leapădă, ci se strîng toate pe un băț și se pun sub streșina casei, că pe urmă, dacă nu faci așa, puii se răzlețesc de cloșcă. Dumineca cloșcă nu se pune, că ies pui monștri. De multe ori, femeile sînt silite să muncească în sărbători: să coase, să lipească cu lut, bă rbații
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]