105 matches
-
crede că fumul lor împrăștie zloata, trăsnetele și grindina. Cum va fi în ziua de Florii, tot așa va fi și în ziua de Paști. Mîțișoarele Floriilor nu e bine a le aduce în casă, ci a le pune sub streșina grajdului; numai cînd tună și fulgeră a afuma în casă cu ele, și apoi fulgerul nu va atinge acea casă. Mlădițele de lozie* de la biserică în ziua de Florii nu se pun în casă, ci se lasă afară, sub streșina
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
streșina grajdului; numai cînd tună și fulgeră a afuma în casă cu ele, și apoi fulgerul nu va atinge acea casă. Mlădițele de lozie* de la biserică în ziua de Florii nu se pun în casă, ci se lasă afară, sub streșina casei. Fluier Cine fluieră în casă face a pustiu. De-ai fluiera pe drumul din sat, te-ar sudui ori te ar ține mulți de rău pentru asta. Dacă fluieri sara, tragi a pustiu. (Gh.F.C.) Fluture Cînd vei vedea vreun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îndată de mîncat. Ca să deie vacile lapte, este bine a li se da în băutură făină de bob*. Ca vacile să deie mult lapte, se iau vineri sara ceva tărîțe și se pun într-o covățică, care se pune pe streșina casei să steie pînă sîmbătă, înainte de răsăritul soarelui, cînd se adaugă tă rîțelor ceva pucioasă și se dă așa vacilor spre mîncare. Se crede că dacă amestecă cineva laptele de la vaca sa cu unul de la una străină, apoi vaca cea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
muri. Dacă vede cineva cucul șezînd pe un putregai, se crede că acela va muri sigur în acel an. Cînd miaună mîțele și se spurcă în casă e semn de moarte. Se crede că dacă își face rîndunica cuib sub streșina vreunei case va muri cineva din acea casă. Osul de la pieptul găinii (iadeșul), tras de doi, la care rămîne hîrlețul* are să-l îngroape pe celălalt. Dacă două persoane voiesc să știe care din ele va muri mai întîi, apoi iau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vreo scroafă sau vreo vacă, iapă etc. și dacă mieii, iezii etc. sînt frumoși, femeia va naște ușor și copilul va trăi. Ca să nască lesne, femeia însărcinată, cînd se apropie timpul, ia apă într-o oală și, aruncînd o peste streșina casei, o sprijinește cu un ciur și zice: „Cît pestește* apa pe streșină și cît pestește apa în ciur, atîta să pestească și băiatul sau fata“; sau: „Cum nu stă apa pe streșină, așa să nu poată sta băiatul sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
frumoși, femeia va naște ușor și copilul va trăi. Ca să nască lesne, femeia însărcinată, cînd se apropie timpul, ia apă într-o oală și, aruncînd o peste streșina casei, o sprijinește cu un ciur și zice: „Cît pestește* apa pe streșină și cît pestește apa în ciur, atîta să pestească și băiatul sau fata“; sau: „Cum nu stă apa pe streșină, așa să nu poată sta băiatul sau fata“. Apoi bea de trei ori din apă. Se duce la o punte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
într-o oală și, aruncînd o peste streșina casei, o sprijinește cu un ciur și zice: „Cît pestește* apa pe streșină și cît pestește apa în ciur, atîta să pestească și băiatul sau fata“; sau: „Cum nu stă apa pe streșină, așa să nu poată sta băiatul sau fata“. Apoi bea de trei ori din apă. Se duce la o punte peste o apă și sloboade o frînghie de breciri*, zicînd: „Cît pestește apa sub punte, atîta să pestească pruncul sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi cîte-o cărămidă și le aruncă pe toate noaptea într-o fîntînă aduce ploaie. (Gh.F.C.) Vine ploaie cînd lampa se afumă. (Gh.F.C.) Ploșniță Cînd pui curpeni* de fasole pe foc, atunci se fac ploșniți. Dacă-și fac lăstunii cuib sub streșina casei, se fac ploșnițe în casă. Spre a se cotorisi de ploșniți, este bine a afuma în casă cu pipăruș* și apoi a vărui păreții cu un var amestecat cu terpentină. De ploșniți scapi dacă grijești casa și o văruiești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că te blestemă și mori. La casă, cînd rîndunica face cuib e a bine. Rîndunica e lucru curat la casa omului; deci nu trebuie să te atingi de nimic al ei, că-i pă cat. Cînd face rîndunica cuib sub streșină sau înlăuntrul casei unde locuim nu e semn bun, tot semn de pustietate; afară de coșări, saivane ș.a. unde nu locuiesc oameni; aici pot face. Cînd ți se strîng rîndunele multe pe lîngă casă, toate-s cu priință*. Cînd pe neașteptate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a sfîrși lucrul ce și l-a propus. Cînd strănută e semn de chef și-și face omul cruce. Dacă strănută caii pe timpul cînd sînt în drum, este obicei a zice: „Sănătos!“ Streașină Să nu smulgi trestie din stuhul* din streșina casei, că faci a pustiu. Strecurătoare Cu strecurătoarea de brînză nu se trece pragul, nici găinile să beie din zăr, că pe urmă se întinde laptele și se face albăstriu. Strigoi Dacă o mamă a avut șese fete dupăolaltă și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că cică are mai multe coaste de femeie. Să nu sudui de lumînare, că n-ai parte la darea sfîrșitului de ea. Suflet Sufletul mortului șade în ușa casei pînă pleacă la biserică, și de aceea se pune pînza în streșina casei. Sufletul mortului șade în streșina casei pînă la trei zile, cînd se mătură. Sufletul omului mort șade patruzeci de zile în streșina casei. Se crede că sufletul mortului, pînă ce n-a tras clopotele, stă încă pe pămînt, și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de femeie. Să nu sudui de lumînare, că n-ai parte la darea sfîrșitului de ea. Suflet Sufletul mortului șade în ușa casei pînă pleacă la biserică, și de aceea se pune pînza în streșina casei. Sufletul mortului șade în streșina casei pînă la trei zile, cînd se mătură. Sufletul omului mort șade patruzeci de zile în streșina casei. Se crede că sufletul mortului, pînă ce n-a tras clopotele, stă încă pe pămînt, și mortul aude toate cîte vorbesc în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sufletul mortului șade în ușa casei pînă pleacă la biserică, și de aceea se pune pînza în streșina casei. Sufletul mortului șade în streșina casei pînă la trei zile, cînd se mătură. Sufletul omului mort șade patruzeci de zile în streșina casei. Se crede că sufletul mortului, pînă ce n-a tras clopotele, stă încă pe pămînt, și mortul aude toate cîte vorbesc în casă. în locul unde a murit cineva, în trei nopți se pune o strachină cu apă, ca să beie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a umblat el cît a trăit și apoi se duce la locul unde e ursat*. Omul, după ce moare, îngerul îi poartă sufletul prin toate locurile pe unde a umblat cu trupul; după aceea, se întoarce acasă și se pune pe streșină, unde șade trei zile; în timpul acesta, venindu-i sete, zice îngerului: „Vai, îngere, mult îmi este sete.“ îngerul îi răspunde: „Du-te în casă și bea apă.“ Sufletul se duce, dar îndată iese afară și spune îngerului: „N-am băut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dat pînă atunci de pomană, se suie pe cruce, apoi se înalță la cer. Dacă n-are cruce, șade pe mormînt pînă i se pune cruce, apoi se înalță. îndată după moarte, se anină un petec de pînză albă în streșina casei pe care se zice că șede sufletul mortului pînă la ducerea lui la groapă. Sufletul mortului trece prin douăzeci și patru de vămi ale văzduhului pînă ce ajunge în împără ția cerului. Poporul dă celui ce moare o lumină de ceară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și chiar omăt o să cadă. Dacă ies muștele și furnicile înainte de ziua Sf. Alexie. Cînd cîntă huhurezul. Cînd zgîrie mîța rogojina cu unghia. Semne de ger Dacă cîntă cucoșul iarna spre sară. Cînd iarna vrăbiile caută loc de aciuare pe sub streșina casei. Dacă visezi pește. Cînd se înroșesc tare pirosteile în foc. Semne de ninsoare Cînd visezi luptă. Cînd visezi oi. Cînd asudă fereștile. Cînd umblă multe cioare zburînd pe sus. Cînd înfloresc florile toamna. Cînd se strîng mai multe vrăbii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i poate schimba destinația, dacă procedând astfel ar lipsi de apă locuitorii din împrejurimi. Proprietarul izvorului poate cere despăgubiri celui care i-a pricinuit unele prejudicii cauzate de secarea izvorului prin lucrările efectuate sau poate cere restabilirea situației anterioare. 2. Streșina casei Proprietarul unei case este obligat să își facă streșina casei în așa fel încât apele care rezultă din ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin. 3. Distanța și lucrările ce se cer pentru anumite construcții și plantații
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
apă locuitorii din împrejurimi. Proprietarul izvorului poate cere despăgubiri celui care i-a pricinuit unele prejudicii cauzate de secarea izvorului prin lucrările efectuate sau poate cere restabilirea situației anterioare. 2. Streșina casei Proprietarul unei case este obligat să își facă streșina casei în așa fel încât apele care rezultă din ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin. 3. Distanța și lucrările ce se cer pentru anumite construcții și plantații Construcțiile și plantațiile se fac la distanța minimă de 60
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
și dă-le numai un ceaun, o custură, amnar și iască, baltag și tohoarcă, și lasă-i să se descurce. Să văd cum au să facă foc, cum să-și gătească masa, casa și culcușul. A face un foc sub streșina pădurii când stropește o leacă de ploaie de toamnă cu vânt rece e un lucru cu totul din altă epocă și supus altor legi mecanicii aceștia cred că s-ar găsi acolo în suferință. De aceea nu-i admir așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
numeroase dispute care mențin o atmosferă tensionată și sentimente de dușmănie Între vecini, ca urmare a nerespectării prevederilor Codului civil și ale Regulamentelor de urbanism privind distanța de construcție a caselor dintre vecini și a nerespectării obligației de a face streșina casei În așa fel Încât apele provenite de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin (art.611 Cod civil. Soluționarea acestor conflicte nu este atât de simplă precum pare, depinde În mare măsură de pagubele pe care picătura
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
streșinii le provoacă vecinului, respectiv de valoarea bunului afectat prin picătura streșinii, cât și de posibilitățile de modificare a streșinii pentru a evita scurgerea apei pe terenul vecinului. La construcția casei sale proprietarului nu-i este permis să lase ca streșina să intre pe terenul vecin fiindcă În atare situație apa pluvială, zăpada, gheața, vor cădea pe pereții casei vecine, provocându-i pagube prin degradarea proprietății.De aceea, printre altele, legea prevede că orice construcție trebuie Înălțată la o anumită distanță
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
fiindcă este vorba de cursul natural al apei, Însă poate să-i ceară proprietarului fondului de pe care aceasta se scurge să respecte toate procedurile legii și regulile de urbanism statuate În această privință.Pentru a preveni infiltrarea apei scurse de pe streșină prin pământ la pereții clădirii vecinului, se impune ca cel care a construit să facă o rigolă de scurgere din beton sub picătura streșinii, cu panta spre șanțul stradal. Este posibil să existe o Înțelegere veche Între proprietarii vecini, Încă
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
din momentul construcției, de a permite ca apa pluvială, zăpada și gheața să cadă pe terenul vecinului când Încă nu a existat construcția alăturată de pe fondul riveran. Pentru a Înțelege mecanismul si efectele negative ale scurgerii picăturii de apă de pe streșina unei case pe casa vecinului, este edificatoare următoarea speță : Un proprietar și-a construit casa chiar pe granița (hotarul care delimitează proprietățile de teren vecine, fără acordul vecinului, contrar reglementărilor legale și obiceiului locului.Dat fiind faptul că Înainte de ași
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
proprietățile de teren vecine, fără acordul vecinului, contrar reglementărilor legale și obiceiului locului.Dat fiind faptul că Înainte de ași construi casa pe aliniamentul de hotar preexista o altă casă, joasă, pe terenul vecinului asupra căreia se scurgea apa pluvială de pe streșina casei mai Înalte, peretele casei pe care cădea apa era În permanență ud, producând umezeală și igrasie În interiorul și exteriorul locuinței. Prin procedura medierii părțile pot conveni să schimbe de bunăvoie(fără a fi nevioe de acțiune În justiție sistemul
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
cursului apei. Importante discuții contradictorii sunt declanșate cu această ocazie cu privire la pretențiile bănești și de restabilire a situației de fapt anterioare, formulate de proprietarul izvorului. Disensiuni aprinse pot avea loc Între proprietarii vecini pe seama scurgerii incorecte a apelor pluviale de pe streșina casei. Cele mai multe conflicte de această natură sunt soluționate prin mediere, dacă conflictul nu degenerează În infracțiuni cu violență sau amenințare. I. Dobândirea proprietății imobiliare prin accesiune naturală, Nu de puține ori este un prilej de ceartă și conflict Între proprietari
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]