22 matches
-
Toate Articolele Autorului - Pentru copiii și nepoții voștri - E liniște acum în sat... Doar câinii ce mai latră, Căci e târziu, s-a-ntunecat; Lumină-i doar la vatră. Copacii s-au albit de tot Și drumu-i sub zăpadă. La streșini țurțuri cât un ciot Sunt grei și stau să cadă. În sobe pline cu butuci Doar focul mai cuvântă, Iar sus, pe case, vălătuci De fum spre cer se-avântă. Din înălțimi cad fulgi de nea Și-n dans se
IARNA LA SAT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Iarna_la_sat_0.html [Corola-blog/BlogPost/359558_a_360887]
-
calcă peste puntea de apă Și-n tălpi are flori de lumină. Fecioare se-adapă. Energia iubirii Divine e-un dar pe pământ Portal de Echinocțiu, bucurie ancorată-n Cuvânt. Elisabeta IOSIF 20 martie, 2016 ... Citește mai mult ECHINOCȚIUL PRIMĂVERIISub streșini de ram, flori albe-n cireșiPlouă-n lumini peste crini îngereștiGând dantelat pe ia-nflorată din cerUn cântec străbun transferă o clipă-n misterIar Martie se-adună. Și-un fir de sulfinăSe-adaugă-n bolu-i de aur, sfințind cupa plinăDe har. Numai
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
-le în agrafe. Lacul roșu din unghii rezistă în oceanul ninsorii. Noaptea mușcă cu sete din zi micșorând-o. Admir figurile sculptate ... Citește mai mult Pomii suntîmbrăcați în gheață,iarba plângecu lacrimi albe.Fluieră tareviscolul în noapte.Dinții de ferestrăusub streșini lustruiesc cizmele albe ale dimineții.Crăiasa Zăpezii stămândră pe geamuri.În gerul aprigdoar coșurile caselormai fac clăbuci în aer.Iarnă greafulgii de neaîmi ondulează părulîn bucle argintiifixându-le în agrafe.Lacul roșu din unghii rezistăîn oceanul ninsorii.Noaptea mușcă cu setedin
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU by http://confluente.ro/articole/cristina_mariana_b%C4%83l%C4%83%C8%99oiu/canal [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
din smochini, Și guguștiuci prin nucii bătrâni, Am găsit prin frunze lacrimi amare, Căzute din pomi de supărare. Printre noi tu nu mai ești. Într-un mormânt te odihnești, Nu mai poți să mai privești. Toamna senină din povești. Plâng streșini când plouă în natură, Cu lacrimi pure venite din cer, Plânge trist sufletul din mine, Mergând prin lumea asta stingher. Referință Bibliografică: PLÂNGEM / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1165, Anul IV, 10 martie 2014. Drepturi de Autor
PLÂNGEM de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Plangem_mihai_leonte_1394439496.html [Corola-blog/BlogPost/353660_a_354989]
-
furtuna, prin glasul toamnei delirând, Te pierzi în lacrimi și regrete, ce-n suflet varsă nostalgii, când soarta șterge iar portrete, din străzi pustii și ruginii. Mai simți cum te cuprind fiorii, îți geme sufletul plăpând, văzând cum plâng prin streșini norii, ce se revarsă pe pământ. Se frâng și visele din lună, îngândurat prin geam privești, la cerul care iar adună, tristețea toamnei ca-n povești. Te pierzi privind în depărtare, vezi ramul gol și pătimaș, sperând la toamna viitoare
DESTINUL TOAMNEI… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1447669307.html [Corola-blog/BlogPost/342868_a_344197]
-
stăruința și osârdia preotului paroh și epitropilor. 19 iunie 1927"". În perioada 1987-1991, preotul Camil Dăscălașu a restaurat lăcașul de cult: s-au reparat, tencuit și vopsit pereții și s-a refăcut acoperișul (s-a construit o coamă înaltă și streșini largini pentru a evita scurgerea apei pluviale pe pereți și s-a amplasat o învelitoare din tablă groasă). În anul 1987, s-a amplasat deasupra portalului de intrare în pridvor o icoană în mozaic a Sfintei Cuvioase Parascheva, care a
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
nocturne reunește imagini vizuale (versul Și e noapte neagrăafară ... pune sub accent epitetul cromatic) și auditive. Dominanta sonoră a descrierii artistice se realizează printrun cumul de motive literare și de figuri semantice. Astfel, versul al treilea alătură metafora personificatoare (Plânsul streșinii suspină) unei comparații dezvoltate. Analogia dintre zgomotul ploii și cântecul viorii, înlănțuită cu o amplă personificare, sugerează ideea că, prin lacrimile ploilor, natura își spune trista poveste a unei vremi de mult uitate. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Importanța
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
acela care a adus nenorocirea țării, secondat dacă nu chiar dirijat, de metresa sa de origine evreică și sprijinit din exterior de puterile masonice: Anglia, Franța și Rusia. Muntele suferinței a fost învins și din înălțimea lui, Căpitanul, cu mâna streșinită pe bolta frunții, vedea de jur-împrejur, colți de lup, lupi prădalnici și flămânzi și mai departe dincolo de munți, spre soareapune, vedea steaguri multe, cete multe care se luptau cu fiarele pădurilor. Teascul pieptului Căpitanului se umflă năpraznic și apoi presând
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mantalei și c-o prăjină subsuori; în fine, o liniște somnoroasă, un aer cald de vară, luna strălucită, stele de aur ce-și închideau pleoapele spre a le deschide iar, un cer albastru și fără nori, case înalte a căror streșini de olane se uitau în lună - iată tabloul! Pasurile lui de umbră nu se auzeau pe stradă... se înfățoșa înfundat în manta, cu pălăria peste ochi, și mergea astfel pe luminatele strade fără ca luna să-i facă vro umbră pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și c-o prăjină subsuori, în fine, o liniște somnoroasă, un aer cald de vară, o lună strălucită, stele de aur ce-și închideau pleoapele spre a le deschide iar, un cer albastru și fără nori, case nalte a căror streșini de cărămidă se uitau în lună - iată tabloul. Fetele ce dormeau în budoarele lor profumate, mângâiate {EminescuOpVII 138} de-un roi de visuri de aur, studenți cari dormeau cu capul pe cărți visând ministerii, dandi visând vânări * și cai, proști
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în ramă situații oarecare cu tîlcul incarnat și de a inventa din te miri ce un limbaj cu vocabule transfigurate semantic. Iată, spre exemplu, cum devitalizatul adverb "mai" devine o puternică pîrghie de nuanțare ad-hoc: gardul făcut de Chirică este "streșinit cu spini și atît de des de mai nici vîntul nu putea răzbate". Este subliniată aici, atît de simplu și subtil, trăinicia gardului. Cînd Dănilă dă boii pe car, cel blagoslovit prin schimbul de tot bizar "pleacă într-o parte
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
și o pană pestriță zălog îl înfioră ; copilul se aplecă să-i pipăie căldura. Cu pântecul cenușiu și aripi negre, păsări sprintene se ridicară pârâind din aripi ; după ce fulgerau în ocoluri largi, se așezau undeva departe. Dintr-o latură, răchițile streșineau imașul. În cealaltă se înșirau porumburi fără de sfârșit. Zarea era închisă de maluri roase, albe în lumină. Ca să privească depărtarea, copilul se cățără în caracatița unei răchite. Ar fi dorit să rămână în această pace. Așa l-au zărit urmăritorii
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
din clădirea aflată ceva mai încolo de clădirea cu două etaje, și vin spre noi. Gosseyn nu spuse nimic și nici nu privi în direcția indicată. Atenția sa era îndreptată asupra acoperișului cu două etaje, unde omul stătea ghemuit în spatele streșinii care dădea spre stradă; Oricine ar fi fost el, privea pe furiș în jurul lui și în jos. Din moment ce-și ținea capul deasupra, era evident că avea convingerea că nimeni nu bănuia ce căuta el acolo; și, desigur, din moment ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
din clădirea aflată ceva mai încolo de clădirea cu două etaje, și vin spre noi. Gosseyn nu spuse nimic și nici nu privi în direcția indicată. Atenția sa era îndreptată asupra acoperișului cu două etaje, unde omul stătea ghemuit în spatele streșinii care dădea spre stradă; Oricine ar fi fost el, privea pe furiș în jurul lui și în jos. Din moment ce-și ținea capul deasupra, era evident că avea convingerea că nimeni nu bănuia ce căuta el acolo; și, desigur, din moment ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
umbră din poveste se strecoară-ncet, și iar stă deodată, fără veste, răzimat de-un felinar. F4: Fața lui se lămurește; pare-nduioșat acum... F3: Visător și lung privește casele de peste drum. B2: Poartă mică... pomi în floare... o fereastră luminată... streșini albe de ninsoare... F1: Toate-i par ca "altădată..." F3: Și păreri-de-rău trecute cad pe inima-i trudită, ca un stol de păsări mute pe-o grădină părăsită... B2 (ușor reverberat): Bulgăraș de gheață rece, iarna vine, vara trece, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
noroc, dormi nemișcată, neîntoarsă de pe o parte pe alta, până la ivirea dimineții de lapte. plimbare mă îndrăgostesc de tine și plec să mă plimb prin oraș plouă și e destul de frig, zilele mele din urmă s-au îngrămădit ciufulite, sub streșini troleibuzele, cu ușile deschise și amintiri pe scară, pleacă cu greu din stație scrâșnind albastru din cablurile electrice, ca din dinți nu te zăresc, nu te aud orașul e acoperit de fețe posace și asurzit de foșniri de haine primul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
frunza deasă, Unde-n arborul din mijloc e vrăjita-mpărăteasă, Unde-n sălcii mlădioase sunt copile de-mpărat; Codrul - înaintea vrajei - o cetate fu frumoasă, A ei arcuri azi îs ramuri, a ei stâlpi sunt trunchiuri groase, A ei bolți streșini de frunze arcuite-ntunecat. Sara sună glas de bucium și cerboaice albe-n turme Prin cărările de codru, pe de frunze-uscate urme, Vin rupând verzile crenge cu talangele de gât; Și în mijlocul pădurii ocolesc stejarul mare Pîn-din el o-mpărăteasă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
calului pas, Și-n noapte departe se pierde-al său glas. El vede munți mândri, asupra cărora Pădurile negre nu știu aurora Și toate formează clădire înnaltă De stânci ce grămadă stau una pe alta. Un munte e poartă și streșini păduri Și scările-s dealuri... În falnicii muri, Prin aspru arcate boltiri de fereastră, Priveai o lumină ca cerul albastră. Cum marea de valuri nu știe repaos, Astfel se frământă al norilor chaos, O stea nu lucește pe bolta cea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
am dormit vreo două ore, m-am sculat și am spălat un rând de cămăși, șervetul și batista. Imaginea de „premiul Întâi și medalia de aur pentru operator“: câmpia liniștită după viscol, zăpada Începând să se topească din cauza soarelui fierbinte, streșini curgând și, Într-o curte modestă de țară, Într-un sat pur și simplu necunoscut, un soldat (de fapt un caporal) spălându-și izmenele cu apă de ploaie Într-un lighean de tablă Împrumutat de la „inamic“. Fundalul cu apus de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
nocturne reunește imagini vizuale (versul Și e noapte neagrăafară ... pune sub accent epitetul cromatic) și auditive. Dominanta sonoră a descrierii artistice se realizează printrun cumul de motive literare și de figuri semantice. Astfel, versul al treilea alătură metafora personificatoare (Plânsul streșinii suspină) unei comparații dezvoltate. Analogia dintre zgomotul ploii și cântecul viorii, înlănțuită cu o amplă personificare, sugerează ideea că, prin lacrimile ploilor, natura își spune trista poveste a unei vremi de mult uitate. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Importanța
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
toate astea e un elev eminent, cel mai bun din liceu. Citește poezie, recită în duo cu Lucian din Shakespeare și, surpriză : „Sufletul satului trece pe lângă noi/ Ca un miros sfios de iarbă cosită/ Ca o cădere de fum de pe streșini de paie/ Ca un joc de iezi pe morminte înalte”, adică Lucian Blaga. Deși ușor inexact (Lucian recită din memorie), citatul din Sufletul satului este relevant pentru rapiditatea de adaptare a lui Titus Popovici. Dat afară din învățământul universitar în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fumée retombant des gouttières de paille " (Sufletul satului/L'âme du village) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 149). La traductrice opte pour la version littérale, produisant un contresens : leș maisons dont le toit est en chaume n'ont pas de gouttières ! Le syntagme " streșini de pae " doit être traduit plutôt par " des toits en chaume ". " Din gene, ape moarte mi se preling. De mes cils, des eaux mortes se déversent. " (Amintire/Souvenir) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 155). L'équivalent proposé pour le verbe " a se prelinge
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]