124 matches
-
ecoul arhetipului. Cu fața întoarsă către lumea rurală, către valorile ei atemporale și stereotipe, el visează ideea de arhaicitate, vîrsta de aur a unei umanități care-și neglijează memoria. Nu pictează obiecte, ci invocă obiectul. El nu reprezintă șure, bîrne, strecurători, daraci și mere; el rememorează, ca într-un ceremonial magic, Șura, Bîrna, Strecurătoarea, Daracul și Mărul. Ion Dumitriu s-a impus în pictura noastră de astăzi printr-o desăvîrșită continuitate stilistică și printr-o la fel de mare fidelitate față de universul pe
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
stereotipe, el visează ideea de arhaicitate, vîrsta de aur a unei umanități care-și neglijează memoria. Nu pictează obiecte, ci invocă obiectul. El nu reprezintă șure, bîrne, strecurători, daraci și mere; el rememorează, ca într-un ceremonial magic, Șura, Bîrna, Strecurătoarea, Daracul și Mărul. Ion Dumitriu s-a impus în pictura noastră de astăzi printr-o desăvîrșită continuitate stilistică și printr-o la fel de mare fidelitate față de universul pe care și l-a identificat. Ritmurile ciclurilor, diversitatea formelor, schimbarea perspectivei din care
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
rural. Un inventar sumar al obiectelor pe care el le fixează în memoria pînzei ar epuiza aproape în întregime formele, imaginile și uneltele comunităților tradiționale. De la șura de fîn - la scîndura gardului, de la pielea întinsă pentru uscare - la darac, de la strecurătoare - la jug, de la dealul înverzit - la căpiță, de la cartof - la măr, de la umbra unui personaj inaparent - la sfeclă, totul recuperează un spațiu în același timp familiar și fabulos. Reprezentate cu o acuratețe care, de cele mai multe ori, trece cu mult dincolo de
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
în majoritatea cazurilor, stratagemele timorării. Erosul preferă a se exprima prin galeșe indirectități, prin aluzii ai căror agenți devin obiectele de bucătărie: „O, melancolia/ Acelor zile:/ Palidul scaun Vasile/ Iubea pe masa Maria!// Și-n ce bulion/ Își îneca infidela/ Strecurătoare Angela/ Amorul ei pentru ligheanul Napoleon!// Iar sticla Dumitru/ Satisfăcea/ Tristețea-i de-un litru/ C-o patimă grea.// Astfel, întrucît,/ Își băga către seară/ O sforicică pe gît/ Nemaiscoțînd-o-n afară...” (Epigramă). Din acest animism derivă un delicat joc de-
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
pe gâtiță și [Resquiesat in] pace! și-atunci o-mpart, groapa, în gropi mai mici ca pe-un blister golit de tablete - le iau dimineața, la prânz și pe noapte și nu se mai termină. cum ai da-o prin strecurătoare, o groapă comună, să-i afli pe-ai tăi. cum le-ai cerne prin sită de mătase, gropițele, praful și pulberea să se aleagă! de prea plină ce-i, groapa dă pe dinafară - de unde i-am pus la picioare tot
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
mai croncăni atât, n-ar mai scurma după râme, nu s-ar mai scălda-n praf! ca un ciur cu grăunțe-acest trup, răsturnat în cenușă cu pleavă cu tot, să-și aleagă sămânța cea bună de cea stearpă nevestele tinere. strecurătoare de viermi, cât să-și mamele grâul de făină de cel de colivă 3. o fi trupul atât de fragil, încât trebuie împachetat ca-ntr-o folie cu alveole în bule înainte să fie trimis - post-restant - de pe lumea aceasta pe-ailaltă
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
rural. Un inventar sumar al obiectelor pe care el le fixează în memoria pînzei ar epuiza aproape în întregime formele, imaginile și uneltele comunităților tradiționale. De la șura de fîn - la scîndura gardului, de la pielea întinsă pentru uscare - la darac, de la strecurătoare - la jug, de la dealul înverzit - la căpiță, de la cartof - la măr, de la umbra unui personaj inaparent - la sfeclă, totul recuperează un spațiu în același timp familiar și fabulos. Reprezentate cu o acuratețe care, de cele mai multe ori, trece cu mult dincolo de
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
exemplar și în imaginea lui astfel validată începe să se regăsească însăși categoria din care el face parte. Semnul plastic se transformă în noțiune, după cum obiectele însele se transformă într-un fel de etaloane mentale; daracul se preschimbă în Darac, strecurătoarea în Strecurătoare, jugul în Jug și șura în Șură. Transpuse din spațiul lor precar în spațiul convențional al pînzei, aceste obiecte modifică definitiv înseși mecanismele percepției. în loc să le citească utilitatea și să le evalueze în consecință, ochiul percepe forme, descifrează
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
în imaginea lui astfel validată începe să se regăsească însăși categoria din care el face parte. Semnul plastic se transformă în noțiune, după cum obiectele însele se transformă într-un fel de etaloane mentale; daracul se preschimbă în Darac, strecurătoarea în Strecurătoare, jugul în Jug și șura în Șură. Transpuse din spațiul lor precar în spațiul convențional al pînzei, aceste obiecte modifică definitiv înseși mecanismele percepției. în loc să le citească utilitatea și să le evalueze în consecință, ochiul percepe forme, descifrează structuri, cîntărește
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
așeza la masa rotundă/ pentru servit ceaiul/ cu ustensilele de servit ceaiul în fața mea,/ apa fierbinte pentru ceai/ în ibric de argint,/ cupa de porțelan pentru băut ceaiul, lingurița de argint pentru ceai,/ zahărul în bulgări,/ farfurioara, inelul, tipsia ovală/ strecurătoarea cu un singur ochi/ și ochiul însuși aburit de aburul/ în care s-a transformat apa care/ a fiert pentru ceai..." (Mă voi așeza la masa rotundă). Matei Vișniec respectă riguros regulile jocului. Construiește texte, care au, cel puțin aparent
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
5 l - 5,70 lei, cană cu capac, 600 ml - 3,80 lei, 1,5 l - 5,20 lei, 2 l - 3,50 lei, găleată, 5 l - 17,50 lei, 2 l - 9,80 lei, 10 l - 19,50 lei, strecurătoare - 4,90-6 lei, strecurătoare de sârmă - 2,40-12,50 lei, ibric pentru cafea, 150 ml - 3,20 lei, 1,2 l - 8,80 lei, ibric gradat, 600 ml - 4,50 lei, 1,5 l - 6 lei, polonic emailat - 2,25-7
Agenda2006-11-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/284846_a_286175]
-
lei, cană cu capac, 600 ml - 3,80 lei, 1,5 l - 5,20 lei, 2 l - 3,50 lei, găleată, 5 l - 17,50 lei, 2 l - 9,80 lei, 10 l - 19,50 lei, strecurătoare - 4,90-6 lei, strecurătoare de sârmă - 2,40-12,50 lei, ibric pentru cafea, 150 ml - 3,20 lei, 1,2 l - 8,80 lei, ibric gradat, 600 ml - 4,50 lei, 1,5 l - 6 lei, polonic emailat - 2,25-7,80 lei, polonic de
Agenda2006-11-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/284846_a_286175]
-
că vine iarna și-l plouă (mămoasă). Răcește săracul. BUNICUL: Și dacă mai bați multe cuie în pereți, o să răcim și noi, că intră curentul prin găuri. (se zgribulește) Bîrrr. Ai făcut pereții șvaițer. Păi stăm în casă ori în strecurătoare? FANE (coboară de pe scaun înflăcărat, ia o pensulă mare): Bine. Atunci o să pictez direct pe pereți. Ca Michelangelo! Ca oamenii din grote. (pare gata să înceapă) BUNICA (se pune în fața lui): Ba te rog foarte mult. Tu nu ești Michelangelo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
arhetipului. Cu fața întoarsă către lumea rurală, către valorile ei atemporale și stereotipe, el visează ideea de arhaicitate, vîrsta de aur a unei umanități care-și neglijează memoria. Dumitriu nu pictează obiecte, ci invocă obiectul. El nu reprezintă șure, bîrne, strecurători, daraci și mere; el rememorează, ca într-un ceremonial magic, Șura, Bîrna, Strecurătoarea, Daracul și Mărul. ION Gheorghiu: însingurat, în timpul vieții, aproape absent din vacarmul istoriei, el s-a retras înlăuntrul propriilor sale plăsmuiri. Energiile irepresibile, predispozițiile pentru ampla retorică
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
el visează ideea de arhaicitate, vîrsta de aur a unei umanități care-și neglijează memoria. Dumitriu nu pictează obiecte, ci invocă obiectul. El nu reprezintă șure, bîrne, strecurători, daraci și mere; el rememorează, ca într-un ceremonial magic, Șura, Bîrna, Strecurătoarea, Daracul și Mărul. ION Gheorghiu: însingurat, în timpul vieții, aproape absent din vacarmul istoriei, el s-a retras înlăuntrul propriilor sale plăsmuiri. Energiile irepresibile, predispozițiile pentru ampla retorică barocă și furia investigației au fost supuse unei ordini severe, la limita geometriei
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
o infuzie din foi uscate de siminichie, iar aceasta, împreună cu supozitorul care i se topea în rect, constituia vrăjitoria lui: infuzia făcută din frunzele alea verzi, cu nervuri pronunțate, lichidul rău mirositor amestecat cu lingura, turnarea atentă a acestuia prin strecurătoare și apoi în trupul lui ferecat, cu expresia aceea de extenuare și suferință întipărită pe față. După care, aplecat în tăcere deasupra paharului gol, parcă încordându-și auzul, doar-doar o să-i ajungă la urechi un tunet din depărtări, așteaptă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
atârnă veșnic luminată în imaginarul meu Muzeu Modern al Durerilor și Suferințelor (alături de o cutie de tampoane și ciorapii ei de nailon, la care o să mă refer acuși). În această icoană apare și sângele care se prelinge la nesfârșit prin strecurătoare în ligheanul de vase. E sângele pe care ea îl stoarce din carne ca s-o facă kușer, bună de mâncat. Probabil că încurc lucrurile - parcă aș fi unul din fiii lui Atreu 1, cu toată discuția asta despre sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
chiar și apelative ca „văduva lui Jan“, sau „argatul de la hambar“. Dar ceea ce contează sunt detaliile fizice pe care romanul le subliniază, unghiile roase ale lui Bronko, puful de pe gușa lui Brigd, chiar și gesturile, ustensilele folosite, ciocanul de șnițel, strecurătoarea de năsturel, cuțitul de unt, încât fiecare personaj e definit mai întâi prin acest gest sau atribut; mai mult chiar, de parcă cuțitul de unt ar determina caracterul și destinul celui care în primul capitol se prezintă mânuindu-l, iar tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
niște bețișoare subțiri, pe care să le introducă în găuri, pe masura ce ar fi apărut, deși era convins că un asemenea remediu n-ar mai fi fost de nici un folos din momentul în care carenele s-ar fi transformat în adevărate strecurători, incapabile să reziste loviturilor mării. Două zile mai târziu începu să plouă, de parcă cerurilor li s-ar fi părut că nivelul oceanului ar fi scăzut. Cantitatea de apă era atât de mare, încât deseori era imposibil de precizat care este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
să scoată unul câte unul obiectele achiziționate. Pâlnia trebuia sa stea în raftul de sus acolo unde punea și dopurile de plastic și de plută, la un loc cu paharul gradat pentru măsurat diferite cantități de zahăr, făină, orez, apă. Strecurătoarea trebuia așezată pe un raft mai la îndemână, împreună cu storcătorul de lămâi, chiseaua de usturoi și mașina de tocat universală. În sertar stăteau lingurile, furculițele, cuțitele, șervetele de bucătărie, jos în dulap, cratițe, tigăi, o strecurătoare pentru roșii. Toate acele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
zahăr, făină, orez, apă. Strecurătoarea trebuia așezată pe un raft mai la îndemână, împreună cu storcătorul de lămâi, chiseaua de usturoi și mașina de tocat universală. În sertar stăteau lingurile, furculițele, cuțitele, șervetele de bucătărie, jos în dulap, cratițe, tigăi, o strecurătoare pentru roșii. Toate acele mișcări îi creau o dispoziție grozavă, ce plăcut era să fie omul din umbră care se gândește la toate, asta-i crea sentimentul de prospețime, de tinerețe, voia să trăiască de una singură senzațiile stinse, uitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
târg”, lua capacul de pe un olăreț cu lapte pus la prins, și cu coada unei linguri de lemn (opera meșterilor de la Pușcași) lua smântână și-i administra două porții nestematului său și numai după ce „netezea” nivelul nou și ștergea cu strecurătoarea pe cel vechi Îl ducea pe Va la o masă sărăcăcioasă: Hai să mâncăm, avem lapte, mămăligă și ...ceapă verde! Copilul se sătura repede și mergea să miroase florile roșu-siclam ale oleandrului său, până când Aneta Îl chema: Hai, vino să
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
într-atât de perfidă, încât nu face alta decât să se strecoare. Ea se insinuează, mereu, pe unde poate, prin capilare, prin fisuri sau printre pietre. E foarte greu de prins cu mâna, pentru că este insidioasă, strecurându-se chiar prin strecurătoare, ca firicelele de ceai de gălbenele". Se ajunge astfel la un soi de lume absurdă, la o criză, de fapt, a limbajului - uneori vecină cu cea practicată de Urmuz, numai că Șerban Foarță propune o salvare din această capcană prin
Cartea Micului Print (Șerban Foarță) by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/7646_a_8971]
-
un gălbenuș, 30ml lapte, miere pentru uns după coacere. Mod de preparare: stafidele le punem într-un bol, turnăm apă cât să le acopere și le lăsăm să se înmoaie 30 minute - 1 oră, după care le punem într-o strecurătoare la scurs. Punem brânza dulce de vacă într-un castron, adaugăm zahărul tos, tonca (păstaie de tonca rasă), zaharul vanilat, stafidele, ouăle și amestecăm cu un tel până la omogenizare. Aluat: Am pus ingredientele în ordinea următoare: apă călduță, laptele călduț
Paște 2014: O pască cum rar ați gustat. Secretele dezvăluite de Maria Secrieriu, de la MasterChef by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36375_a_37700]
-
se înmulțește după aceleași legi infailibile. Sub privirea sa iarba a încolțit din pămînt, a înflorit și s-a transformat în căpițe, copacul a devenit bîrnă și bîrna s-a multiplicat în perete, pielea întinsă la uscat sa preschimbat în strecurătoare, fructele putrezite și-au risipit semințele și semințele au luat totul de la capăt. Din acest scenariu al nașterii și al morții, al creșterii impetuoase și al eroziunii lente, lipsește cu desăvîrșire prezența arogantă și narcisiacă a omului, argumentul suficient al
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]