20 matches
-
308 Această parte se va pune în reserva și se va păstra pînă la împlinirea sorocului hotaratu prin ceiu din urmă paragrafu alu art. 236 Acea parte se va împărți între toți creditorii priimiti de buni, dacă cei sălășluiți în streinătate nu au îngrijitu a adeveri creditele loru, potrivitu cu rânduielile acestei pravili. - Asemene reserva se va face și pentru creditele acelea asupra priimirei cărora nu se va fi datu hotărîrea cu desevirsire. Articolul 309 Nici o plată nu se va face
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
de la 1 Octombrie curent", aducând mulțumiri acestuia pentru "serviciile ce d-sa a adus plășei în timp de 5 ani de când funcționează acolo"771. Referitor la motivul demisiei medicului, prefectul preciza: "causa demisionărei este dorința de a se duce în streinătate pentru complectarea studiilor sale"772. Într-o secțiune dedicată prezentării fenomenului emigrației și imigrației la nivelul județului Tulcea, prefectul prezenta un caz deosebit de interesant privitor la metodele utilizate de către un agent al unei societăți americane pentru a-i convinge pe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mai înăspri spiritele prin niște [încriminări vane, bazate pre niște] pretinse persecuțiuni religioase și prin necontenitul apel la intervențiunea străină, totdeauna dezagreabilă, dacă nu periculoasă în niște asemenea cazuri“65. În urma devastării sinagogei din București evreii au reluat agitația în streinătate, acuzând țara de netoleranță; atunci Alianța israelită s-a pus în mișcare și a trimis în țară pe un evreu influent numit Armand Lévy.66 96 bucureștii de altădată 63. Am verificat citatul cu originalul (v. Constituțiile României de Ioan
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
i se face o primire entuziastă. Toată critica laudă cu mari elogii noua lucrare. La reprezentație, autorul a fost ovaționat. La jumătatea lui octombrie se joacă la Teatrul Național, cu montare neobicinuită până atunci, cu piese și decoruri aduse din streinătate, Ioana d’Arc, dramă în 5 acte de Schiller, tradusă în versuri de d-nii U. și Iacob Negruți. Rolul Ioanei d’Arc era ținut de Aristizza Romanescu, al lui Carol VII de Gri gore Manolescu. Regina Isabeau - d-șoara Fanșeta Vermont
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
-lea de Iași. De îndată ce fu înștiințat, se întoarse în țară, însă la graniță fu arestat și condus la Piatra-Neamțul. După lungi discuțiuni, Camera îi validă alegerea și Panu veni în București. Dar ceasul popularității lui Panu trecuse, fuga lui în streinătate îi întunecase aureola, personalitatea lui nu mai era încadrată în nimbul oamenilor deasupra celorlalți. În Gara de Nord, nimeni care să-l primească, afară de noi, cei din redacție și vreo doi prieteni. Când a scoborât din vagon, a fost ceva rece, Panu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de la ieromonahul Ioanichie Bălan prin relatarea că „Bedunii recunosc că sunt valahi” iar Iosif Ben David doctorand evreu care a făcut cercetări la fața locului (1972) confirmă opiniile anterioare „că acești beduini ar proveni din Dacia”. Lingviști din țară și streinătate surprinși de ineditul istoric extind comentariul lor la analogii cu alte ramuri ale latinei dar și irlandeză ca limbă de referință „pentru determinarea relicvelor date În limba română” Ca o concluzie toți cei care au abordat acest subiect sunt unanimi
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și mai mici decât mine, fără pozițiune-n lume și asta nu din cauza lor, ci numai din a deșertului care voia a face din fiecare din ei om mare și sfârșind prin a-i lăsa cu studii neisprăvite, risipiți prin streinătate, fără subsistență, în voia sorții lor. O familie grea, îngreuiată încă prin deșertăciunea îndărătnicului bătrân 25. Neputând achita suma de 2.000 de galbeni, adică zestrea Aglaiei, și mai având, desigur, și alte datorii pe care le contractase cu îngrijirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din urmă cu două milenii s-a transformat extrem de natural în suferința unui spirit profund de la finele secolului al XVII-lea, sortit să înfrunte încercări supaomenești. „Vai, că voia mi-i amară, Ce m-am streinat de țară, Multă duc streinătate,; Asuprit de strîmbătate“ (Ps. 119); „ Cîntec mi-au fost a Ta dereptate La locul mieu de streinătate, Ț-am pomenit noaptea svîntul nume Și legea Ț-am feritu-Ț prelume “ (Ps. 118). Motivul exilului poate fi întîlnit în zeci de
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
secolului al XVII-lea, sortit să înfrunte încercări supaomenești. „Vai, că voia mi-i amară, Ce m-am streinat de țară, Multă duc streinătate,; Asuprit de strîmbătate“ (Ps. 119); „ Cîntec mi-au fost a Ta dereptate La locul mieu de streinătate, Ț-am pomenit noaptea svîntul nume Și legea Ț-am feritu-Ț prelume “ (Ps. 118). Motivul exilului poate fi întîlnit în zeci de contexte ale Psaltirii în versuri, foarte diferite unele de altele; latent și subteran, el pare o rană
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
importante despre capodoperă de istorie literară a lui Basil Munteanu; abia apărută, severul N. Cartojan nu ezită să o califice drept: "(...) cea mai bună istorie a literaturii contemporane, dar și cea mai frumoasă opera de propagandă pentru cultura românească în streinătate" (p. 279). ÎNTRE cele 28 de scrisori adresate de Ion Chinezu (1894-1966), a cincea - trimisă de la Cluj în aprilie 1930 - vorbește despre "părăsirea și uitarea în care m-ați aruncat (adică tu și Băncilă) că pe o haină veche și
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
Favonius" cu propriele-i puteri și pe a sa socoteală, în 1926. După 3 ani, față de succesul obținut, este chemat să înființeze o mare Revista clasică, în 1929, pe care a crescut-o legînd-o prin colaborări cu toți mării specialiști din streinătate și pe care o conduce și astăzi. În tot acest timp, unica lui politică: lupta pentru clasicism, nu a șovăit o clipă, ci s-a întețit și mai mult. Afară de cursurile de la catedră Universității din București (unde a fost chemat
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
fost chemat că o recunoaștere a meritelor sale și a reputației științifice) el a activat necontenit în țară prin conferințe publice, articole, publicații de specialitate și de propagandă pentru clasicism (Milliarium), traduceri din mari poeți latini (Horațiu, Catul), iar în streinătate prin schimb de articole între revista românească clasică și marile reviste clasice streine, prin schimb de conferențiari streini aduși în București sau români plecați în streinătate, prin schimb de elevi între universități, prin participări la congresele de studii clasice, unde
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
de propagandă pentru clasicism (Milliarium), traduceri din mari poeți latini (Horațiu, Catul), iar în streinătate prin schimb de articole între revista românească clasică și marile reviste clasice streine, prin schimb de conferențiari streini aduși în București sau români plecați în streinătate, prin schimb de elevi între universități, prin participări la congresele de studii clasice, unde prof. Herescu reprezenta România (cum dovedește volumul Orazio, unde e tipărită conferință prof. Herescu la Romă în 1936 la celebrarea bimileniului horațian). Folosind totul pentru izbîndă
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
ș1940ț** unde își petrecea concediile, în studii și lucrări. În 1942 5 nov. a ținut sla Madridț**, în cadrul bimileniului lui Titu Liviu o conferință publicată în "Revista clasică" Tom XIII-XIV, cu care obține un mare succes. Alături de călătoriile anuale în streinătate pentru studii, el mergea acolo pentru lucrările de specialitate ce angajase, dintre care una foarte importantă șBibliographie de la littérature latine publicată în colecția de bibliografie clasică a prof. Marouzeau de la Paris, o mare cinste pentru un prof. romanț*** Cum în
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
de timp. Și astfel dînsul pleacă din țară cu fostul ministru Al. Radian la începutul lui iulie 1944 sperînd să se întoarcă peste o lună (cum scrie prietenului sau dr. Voiculescu). Dar evenimentele cunoscute de la 23 l-au prins în streinătate, de unde prof. Herescu, cu toate sforțările, nu s-a mai putut întoarce. Cumnatul sau, desi grav bolnav, este internat într-un șlagăr lîngă Wienaț**** unde moare. Prof. Herescu își trece atunci familia în Portugalia unde avea prieteni și de unde telegrafiază
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
cu toți copiii!... Amănunt tușant... Deci, boierii, văzînd așč milă și nemărire, începusă toți a să lipi și a-l lăuda. Era omu învățat. Numai la giudecăți nu prč putč lua sama bine, poate fi trăind mult la }arigrad în streinătate. Lăcomie nu avč mare, lucrurile lui poftea să fie lăudate. Amor propriu de artist. CUM S|-L PRIND| pe Brîncoveanu?... Că așa fusese înțelegerea. Minciună și vicleșug. Frați de limbă și de neam căutîndu-și unii altora pieirea! Ce să mai
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
cărui cadouri pentru URSS au creat regimuri de robie În estul continentului. Un alt domeniu al pledoariilor Înaltului Prelat privea exilul românesc. În anul 1945 a fondat Eparhia Românilor din Europa de Vest și care În 1949 a devenit Eparhia Românilor din streinătate cu sediul la Paris. Mitropolitul Visarion Puiu a făcut demersuri spre Înființarea parohiilor românești În țările din Vestul Europei precum și din Canada. Un excepțional spirit de organizare a determinat pași Însemnați pentru unitatea creștină de pe diferite continente. A vizitat bisericile
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mare bal la d. Ion Marghiloman. Mai multe recepțiuni cu ceai la legațiunea Rusiei. În ultimele zile ale carnavalului, mare bal la George Cantacuzino. Camerele votează revizuirea Constituției după dezbateri violente și foarte agitate. C.A. Rosetti e tot în streinătate, dar partizanii săi din Parlament încep să ia atitudini neprietenești față de guvern. Pe de altă parte, opoziția de toate nuanțele - afară de Dumitru Brătianu, care nu este încă opozant declarat - ia atitudini belicoase. Ziarul l’Indépendance Roumaine, moderat până aci, trece
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Mihai, Lucrările Publice. Generalul Slăniceanu, fostul șef al statului-major în timpul războiului, fostul ministru de Război căzut sub votul de blam al Senatului, după aceea anchetat spre a fi dat în judecată ca un necinstit administrator al averii statului, moare în streinătate. Când Parchetul a rupt sigiliile casei sale, în absența văduvei, a găsit un mare plic pe care sta scris: „Probe despre moralitatea puternicilor zilei“. Acest plic a dispărut. Cine știe câte lucruri pline de interes nu cuprindea acest plic misterios? addenda i
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
vrei și ce nu vrei, în legătură cu Goma, Vintilă Horia, Clinton & Arafat, arogându-și un rol bazial în istoria contemporană. Un paranoic jegos, desigur. Alții, ca ghinăralul Voiculescu, manipulează canale de televizie, vile, bănci. Puradeii și-i trimit la studii în streinătate, ca Măgureanu, c-ale noastre-s bune pentru plozii maselor populizde. Majoritatea secilor curiști dove si trova? Tot în SKI, tot în SKI, în mereu noua veche Șandrama, unde, abonat la România Mare, așteaptă vânt prielnic, exploatează dosarele informatorilor, face
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]