148 matches
-
Maiorescu (pe care l-am învățat de la școală). Mai puțin cunoscut este faptul că Maiorescu emite și o părere categorică pentru problema formelor fără fond: „forma fără fond nu numai că nu aduce niciun folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă [...]prin urmare, vom zice: este mai bine să nu facem o școală deloc decât să facem o școală rea [...]”. „România educată” Cu ceva vreme în urmă, președintele Iohannis a lansat în dezbatere publică proiectul „România Educată”. Din punctul de vedere
De ce unele diplome n-au nicio valoare: „Sunt student la Amara” by https://republica.ro/de-ce-unele-diplome-n-au-nicio-valoare-zsunt-student-la-amara [Corola-blog/BlogPost/338127_a_339456]
-
în sine mulțimea darurilor și leacurilor dumnezeiești” (Sfântul Teodor Studitul). Prin această taină se primește „însuși Vistiernicul acestor daruri, comoara întru care încape toată bogăția darurilor” (Sfântul Nicolae Cabasila). „Prin această Sfântă Taină, Dumnezeu se unește cu firea noastră cea stricăcioasă pentru a îndumnezei, în acest fel, omenirea, prin primirea ei la părtășie cu Divinitatea” (Sfântul Grigore de Nyssa). În ultimele două capitole am vorbit despre Problema desei sau rarei Împărtășanii în Spiritualitatea ortodoxă contemporană și despre Sfânta Euharistie ca Taină
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sfanta_euharistie_taina_n_stelian_gombos_1389254379.html [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
în sine mulțimea darurilor și leacurilor dumnezeiești.” (Sfântul Teodor Studitul). Prin această taină se primește „însuși Vistiernicul acestor daruri, comoara întru care încape toată bogăția darurilor”. (Sfântul Nicolae Cabasila) „Prin această Sfântă Taină, Dumnezeu se unește cu firea noastră cea stricăcioasă pentru a îndumnezei, în acest fel, omenirea, prin primirea ei la părtășie cu Divinitatea. (Sfântul Grigore de Nyssa). În finalul lucrării am prezentat toate rezultatele obținute în urma studiilor întreprinse pentru realizarea acestei lucrări astfel încât am ajuns la concluzia personală că
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU by http://confluente.ro/_problema_desei_sau_rarei_impartas_stelian_gombos_1339402024.html [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
doreș¬te să stea în relație cu alte persoane, în comuniune de dragoste. Mai în¬tâi Dumnezeu, din iubire dumnezeiască nelimitată și nemărginită, și-a arătat dragostea sa de¬săvârșită, prin coborârea lui la noi când a luat firea noastră stricăcioasă. Cuprinși în această iubire oamenii urcă la Dumnezeu, răspunzând aces¬tei chemări divine inaugurate prin jertfa și învierea Mântuitorului Iisus Hristos. Dumnezeu nu îngustează creatura sa prin cuprinderea ei în sine, ci dimpotrivă, ea se îmbogățește cu fiecare înaintare în
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
cu ele loruși trufie sunt cedrii ai Libanului. După cum cedrii sunt prin ei înșiși înalți, mai cresc și pe munți înalți și astfel, din adaosul înălțimii muntelui, ajung și mai mândri, tot așa și cei ce se sprijină pe lucrurile stricăcioase ale lumii sunt cedrii din pricina trufiei lor, din pricina îngâmfării minții lor, dar se mai numesc cedri ai Libanului din pricină că se laudă cu înălțime străină, pentru că de pe pământ și de pe lucrurile cele pământești, ca de pe vârful Libanului, se ridică și se
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
din moarte pe mine și pe noi, cei mulți... În altă ordine de idei, Sfântul Ioan Scărarul spune despre curățire: „o numesc liberare de patimi și pe bună dreptate, căci ea este începutul învierii de obște și al nestricăciunii celor stricăcioase” (treapta XXIX), ce ne duce pe noi la adevărata libertate, cea în Iisus Hristos. El vrea să ne arate, ca un al doilea Moise că cel ce ajunge părtaș al nestricăciunii ca și culme a vieții spirituale, este părtaș chiar
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428562737.html [Corola-blog/BlogPost/350339_a_351668]
-
Urcăm anevoie pe treptele Cerescului Templu. Înveșmântați cu vise și doruri, Prin strălucirea norilor, căutăm Nestinsa și misterioasa Comoară. În interiorul nostru cresc scântei, Văpăi, daruri lumești și poate... Trepte spre izvorul nemuririi. Pomul nemuririi, Omul, făptură Cu trup firav și stricăcios, privește Și se-ndreaptă cu nesocotință Către lacrimile luminii. DIN INTERIORUL SINELUI Aleargă, aleargă... dorul, Ziua-soarele, noaptea-stelele Ne zâmbesc ca o minune. Nu-i suficient timp să iubești, Lumea toată s-o îndrăgești. Necuprinse valuri risipesc Trăiri, vise, împliniri și
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ionel_marin_dincolo_de_colin_ionel_marin_1371470277.html [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
din moarte pe mine și pe noi, cei mulți... În altă ordine de idei, Sfântul Ioan Scărarul spune despre curățire: „o numesc liberare de patimi și pe bună dreptate, căci ea este începutul învierii de obște și al nestricăciunii celor stricăcioase” (treapta XXIX), ce ne duce pe noi la adevărata libertate, cea în Iisus Hristos. El vrea să ne arate, ca un al doilea Moise că cel ce ajunge părtaș al nestricăciunii ca și culme a vieții spirituale, este părtaș chiar
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461826723.html [Corola-blog/BlogPost/378392_a_379721]
-
în necreată. [...] Schimbarea aceasta din creat în necreat sub acțiunea harului divin este cea mai ingenioasă explicație teologică a transfigurării sau îndumnezeirii. Deiformizarea ei este, prin urmare, un proces de trecere de la trupesc la duhovnicesc, de la creat la necreat, de la stricăcios la nestricăcios”. Concluzia prelegerii pe care o formulează Nichifor Crainic este că în mistica ortodoxă „fundamentul teologic al îndumnezeirii” presupune inevitabil că „harul care dă contemplația și se manifestă în ea ca lumină taborică este o energie necreată cu efecte
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
vrednicie. Mărturiile unor sfinți părinți bisericești evocate de autor vin să întărească această idee a dobândirii harului Duhului Sfânt. O vom reda pe aceea a Sfântului Grigore de Nyssa: ”Prin această Sfântă Taină, Dumnezeu se unește cu firea noastră cea stricăcioasă pentru a îndumnezei, în acest fel, omenirea, prin primirea ei la părtășie cu divinitatea”. Inimă a Bisericii, Euharistia generează un om înnoit, ”homo euharisticus”, mărturisitor al unei culturi sfințitoare. Autorul consideră, pe bună dreptate, că ”viața creștinului ortodox a fost
STELIAN GOMBOŞ, SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREȘTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOȘILOR, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2014, 422 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 172 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442913940.html [Corola-blog/BlogPost/381870_a_383199]
-
din moarte pe mine și pe noi, cei mulți... În altă ordine de idei, Sfântul Ioan Scărarul spune despre curățire: „o numesc liberare de patimi și pe bună dreptate, căci ea este începutul învierii de obște și al nestricăciunii celor stricăcioase” (treapta XXIX), ce ne duce pe noi la adevărata libertate, cea în Iisus Hristos. El vrea să ne arate, ca un al doilea Moise că cel ce ajunge părtaș al nestricăciunii ca și culme a vieții spirituale, este părtaș chiar
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397636631.html [Corola-blog/BlogPost/347839_a_349168]
-
raportului asupra activității asociației în anul 1935-1936, ajungând la concluzia că această asociație, care cuprinde 13 despărțăminte, și-a atins scopul de a îndruma viața religioasă a poporului de la sate spre adevărata viață creștină și a pune stavilă tuturor influiențelor stricăcioase care atentează la viața, religioasă, morală și națională a poporului nostru. Se fac mai multe propuneri pentru viitor. O arzătoare dorință a preoților de la sate s-a împlinit azi, grație concursului dat de P.S.Sa episcopul Nicolae. Este vorba de
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
raportului asupra activității asociației în anul 1935-1936, ajungând la concluzia că această asociație, care cuprinde 13 despărțăminte, și-a atins scopul de a îndruma viața religioasă a poporului de la sate spre adevărata viață creștină și a pune stavilă tuturor influențelor stricăcioase care atentează la viața, religioasă, morală și națională a poporului nostru. Se fac mai multe propuneri pentru viitor. O arzătoare dorință a preoților de la sate s-a împlinit azi, grație concursului dat de P.S. Sa Episcopul Nicolae. Este vorba de
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
ce se muncesc acolo și să te socotești pe tine ca pe unul din aceia, mai mult decât pe toți. Vai nouă că, având a ne muta de pe pământul pe care păcătuim, ne facem griji îndelungate pentru lucruri pământești și stricăcioase, dar în vremea neiertatei noastre mutări de aici, nu vom putea stăpâni nici unul din aceste lucruri. Vai nouă, că vom suferi întrebare înaintea înfricoșătorului Judecător, pentru orice faptă din viața pământească și pentru orice cuvânt deșert, și pentru orice amintire
CUM SĂ NE FERIM DE PĂCAT? de ION UNTARU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Avva_isaia_cum_sa_ne_ferim_de_pacat_ion_untaru_1327482094.html [Corola-blog/BlogPost/360632_a_361961]
-
doreș¬te să stea în relație cu alte persoane, în comuniune de dragoste. Mai în¬tâi Dumnezeu, din iubire dumnezeiască nelimitată și nemărginită, și-a arătat dragostea sa de¬săvârșită, prin coborârea lui la noi când a luat firea noastră stricăcioasă. Cuprinși în această iubire oamenii urcă la Dumnezeu, răspunzând aces¬tei chemări divine inaugurate prin jertfa și învierea Mântuitorului Iisus Hristos. Dumnezeu nu îngustează creatura sa prin cuprinderea ei în sine, ci dimpotrivă, ea se îmbogățește cu fiecare înaintare în
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1484224172.html [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
Sfântului Apostol Pavel : “Oare nu știți că toți cei ce aleargă în stadion toți aleargă, dar numai unul ia premiul ? Deci, așa să alergați, ca să luați darul. Și oricine se luptă, se înfrânează de la toate : ei să ia o cunună stricăcioasă, iar noi una nestricăcioasă. Drept aceea, eu așa alerg, și nu orbește. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care bate văzduhul; ci îmi chinuiesc trupul meu și îl robesc ascultării, ca nu cumva altora propovăduind, eu însumni să
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1466441125.html [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
trup, aceea sunt creștinii în lume [ ... ]. Sufletul nevăzut este închis în trupul văzut; și creștinii sunt văzuți, pentru că sunt în lume, dar credința lor în Dumnezeu rămâne nevăzută [ ... ]. Sufletul nemuritor locuiește în cort muritor; și creștinii locuiesc vremelnic în cele stricăcioase, dar așteaptă în ceruri nestricăciunea”[43]. Starea de spirit în fața morții pentru un adevărat creștin ne-o descrie astfel Tertulian: „Aceia care credem în învierea lui Iisus Hristos credem și în învierea noastră, a celor pentru care El a murit
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329221895.html [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
și urm.). Sfântul Apostol Pavel ne descoperă și un adevăr necunoscut până atunci și anume că nu toți oamenii vor muri, dar în Ziua de Apoi toți se vor schimba, adică și cei vii vor trece de la o viață pământească stricăcioasă, coruptibilă, la o viața nouă, nestricăcioasă: „Iată, taină vă spun vouă: Nu toți vom muri, dar toți ne vom schimba [...] morții vor învia nestricăcioși, iar noi ne vom schimba. Căci trebuie ca acest trup stricăcios să se îmbrace în nestricăciune
Pastorala de Sfintele Paști: Ucenicii lui Hristos – Martori și vestitori ai Învierii Lui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101195_a_102487]
-
trece de la o viață pământească stricăcioasă, coruptibilă, la o viața nouă, nestricăcioasă: „Iată, taină vă spun vouă: Nu toți vom muri, dar toți ne vom schimba [...] morții vor învia nestricăcioși, iar noi ne vom schimba. Căci trebuie ca acest trup stricăcios să se îmbrace în nestricăciune, și acest (trup) muritor să se îmbrace în nemurire" (1 Corinteni 15, 51-53). Sfântul Apostol Pavel ne învață, de asemenea, că Domnul Iisus Hristos Cel din ceruri „va schimba la înfățișare trupul smereniei noastre, ca să
Pastorala de Sfintele Paști: Ucenicii lui Hristos – Martori și vestitori ai Învierii Lui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101195_a_102487]
-
cu ele loruși trufie sunt cedrii ai Libanului. După cum cedrii sunt prin ei înșiși înalți, mai cresc și pe munți înalți și astfel, din adaosul înălțimii muntelui, ajung și mai mândri, tot așa și cei ce se sprijină pe lucrurile stricăcioase ale lumii sunt cedrii din pricina trufiei lor, din pricina îngâmfării minții lor, dar se mai numesc cedri ai Libanului din pricină că se laudă cu înălțime străină, pentru că de pe pământ și de pe lucrurile cele pământești, ca de pe vârful Libanului, se ridică și se
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_dintre_ratiune_si_credinta_in_teologia_sfantului_vasile_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
în necreată. [ ... ] Schimbarea aceasta din creat în necreat sub acțiunea harului divin este cea mai ingenioasă explicație teologică a transfigurării sau îndumnezeirii. Deiformizarea ei este, prin urmare, un proces de trecere de la trupesc la duhovnicesc, de la creat la necreat, de la stricăcios la nestricăcios”. Concluzia prelegerii pe care o formulează Nichifor Crainic este că în mistica ortodoxă „fundamentul teologic al îndumnezeirii” presupune inevitabil că „harul care dă contemplația și se manifestă în ea ca lumină taborică este o energie necreată cu efecte
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
datorită firii noastre neconsolidate în bine, acesta cade din nou. De aceea, de câte ori avem parte de căderi, tot de atâtea ori trebuie să realizăm și ridicările. În acest sens, Nicolae Cabasila scria că „întrucât materia din noi este așa de stricăcioasă, încât pecetea Tainei nu poate rămâne mult timp ca unii care „avem această comoară în vase de lut” (II Corinteni 4, 7) suntem datori să alergăm la acest medicament nu numai o dată, ci de mai multe ori. Căci e de
DESPRE VALOAREA DUHOVNICEASCĂ A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_duhovniceasca_a_sfintei_euharistii_.html [Corola-blog/BlogPost/359568_a_360897]
-
că, după cum pâinea care vine din pământ după ce a primit invocarea lui Dumnezeu nu mai este pâine obișnuită ci Euharistie, constituită din două lucruri, unul pământesc și celălalt ceresc, tot așa trupurile noastre care participă la Euharistie nu mai sunt stricăcioase, pentru că au speranța învierii” . Împărtășirea cu Hristos în Euharistie este mântuirea noastră. Este mântuirea noastră fiindcă este hrana noastră sfântă care ne înnoiește ființa prin sălășluirea în ea a Cuvântului vieții Cel Înviat șezând de-a dreapta Tatălui întru slavă și
DESPRE VALOAREA DUHOVNICEASCĂ A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_duhovniceasca_a_sfintei_euharistii_.html [Corola-blog/BlogPost/359568_a_360897]
-
doreș¬te să stea în relație cu alte persoane, în comuniune de dragoste. Mai în¬tâi Dumnezeu, din iubire dumnezeiască nelimitată și nemărginită, și-a arătat dragostea sa de¬săvârșită, prin coborârea lui la noi când a luat firea noastră stricăcioasă. Cuprinși în această iubire oamenii urcă la Dumnezeu, răspunzând aces¬tei chemări divine inaugurate prin jertfa și învierea Mântuitorului Iisus Hristos. Dumnezeu nu îngustează creatura sa prin cuprinderea ei în sine, ci dimpotrivă, ea se îmbogățește cu fiecare înaintare în
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435308073.html [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
cultivată cu porumb. Când știuleții ajungeau cu boabele la faza de dezvoltare, „în lapte”, erau hrana de toate...nopțile, a bursucilor. Oamenii organizau pânde și-i mai împuținau, dar veneau alții din adâncul pădurii și înlocuiau pierderile. Deveniseră aceste viețuitoare stricăcioase, o adevărată pacoste. Când porumbul era aproape de coacere, ajuns la faza „în ținte”, cum spuneam noi, bursucilor li se mai asociau și câțiva mistreți pentru ca devastarea recoltei de la capetele pământurilor dinspre pădure, să fie și mai păguboasă. Cum am spus
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_la_bursuci_fragment_din_ca_cezarina_adamescu_1385456364.html [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]