114 matches
-
acolo ne vine, în primul rând, stricarea limbii române? Doar știe bine aceste lucruri George Pruteanu, căci ne vorbea despre ele, cu pricepere și har, în cronica lui de la televiziune, desființată de nu știu cine. Se lupta pe atunci cu adevărații mari stricători de limbă, care nu sunt străinii, ci vorbitorii autohtoni agramați. Și nu oricare dintre ei, ci aceia, deloc puțini, care dobândresc acces la mijloacele de adresare publică. Să admitem că a-ți spune părerea despre orice este o cucerire a
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
întoarsă din drum de Președinte, este din nou în discuție la una din comisiile Parlamentului. Deci n-a fost promulgată, dar nici chiar uitată, cum am crezut. Faptul nu schimbă totuși cu nimic esența spuselor mele de mai sus în legătură cu stricătorii limbii.
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
despărțit de blocul lui de desen. De fiecare dată se întorcea acasă cu un braț de schițe. Ion Irimescu conștientizase de tînăr că reușita în artă înseamnă contopirea cu aceasta și părăsirea unor alte preocupări, ce pot deveni dacă nu stricătoare, cel puțin stingheritoare. Căutările acelea disprețuitoare nu-l clintiseră din hotărîrea lui de a-și vedea țelul fixat parcă de cînd e lumea și pămîntul, acela de a lucra fără contenire zi de zi, ca să-și slujească vocația. Și-o
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
balet superb, suplinind în acest fel apropiata dispariție a celebrului corp de balet de la Teatrul "Fantasio" din Constanța, după cum se înțelege din emisiunea "Artă vs Artă" de pe TVR Cultural. Foarte bine, că și ăla nu era decât o reminiscență comunistă stricătoare de fazon democratic, așa că, decât să ne urecheze vreun "bruxellez" pentru... filorusism, mai bine o rupem singuri cu trecutul negru și cu albul din baletul ceaikovskian "Lacul lebedelor" din care s-au transmis câteva secvențe divine în timpul emisiunii. Și ce
"A venit iarna drăguța ..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12270_a_13595]
-
aceea de duelgii. "Boierii cei mai tineri - își amintește Ion Creangă -, crescuți de mici în străinătate numai cu franțuzească și nemțească," erau numiți de boierii "ișlicari" astfel: "bonjuriști, duelgii, pantalonari, oameni smintiți la minte și ciocoi înfumurați, lepădați de lege, stricători de limbă și de obiceiuri" (Ioan Roată și Vodă-Cuza, 1882). Cuvîntul duelgiu s-a născut printr-un mariaj ciudat între un franțuzism (duel) și un sufix turcesc (-giu). Nu era o combinație chiar neuzuală, fiind vorba de o epocă de
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
circumstanță care se încheie cu o povață erotică în spiritul veacului: "Fată plină de iluzii ce încep să te frământe/Poar- tă-ți încă scutierul în al gândului senin/ Însă nu-l lua în brațe ca să nu te descânte". Acest descânte, stricător de metru și ritm, compromite total poezia, fiindcă n-are nici o noimă semantică. Ce e aici? Un calc după francezul désenchanter, adică desîncânte, cuvânt care redă sens poeziei și repune versul în drepturile-i prozodice. Ca fapt divers..., am descoperit
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
fostei Securități... Aghiuță: Hi-Hi-Hi! l Teodor Meleșcanu, vecin de fotoliu cu "nepoata Noricăi Nicolai": Incidentul are și o latură pozitivă vizavi de faptul că imaginea Parlamentului depinde de presă..." Haralampy: - Ai văzut? Ce ți-am ceterat eu că presa e stricătoare de imagini parlamentare... l Ministrul Eugen Nicolăescu, la emisiunea "Deschide România" din ziua de 05.05, moderatorului Mihai Tatulici, cu asprime dăscălicească: - "Realitățile sunt cum le spun eu nu cum le spun alții..." - Schiuzmy, dom' ministru, îi zice Haralampy MegaVijănului
Comisii, răfuieli și coada lui Aghiuță by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10630_a_11955]
-
text pe care acesta l-a semnat? Nu știm. Însă editorialistul Adevărului ar trebui să accepte că nu poți face tabula rasa din cariera celui mai mare fotbalist român, tratîndu-l ca pe un sabotor al naționalei și ca pe un stricător de imagine a României. Păstrînd proporțiile, pentru ca dl Popescu să-l poată infama, cum a făcut-o, pe Gheorghe Hagi, ar fi trebuie ca, mai întîi, ziarul pe care îl conduce să-și scoată în stradă, măcar o dată, cititorii în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
urmă, la prima ei expoziție în România, pe atunci patronată înalt de Ion Iliescu, nimfeta de geniu a picturii universale, pe numele ei Alexandra Nechita, declara răspicat, într-un seducător idiom vasluiano-american, că școala este un factor parazitar, inhibant și stricător nesățios de talente virginale și că, în concluzie, nubila clonă picassiană nu va recurge în veci la serviciile abrutizante ale acesteia. Acum, la cea de-a doua sa expoziție la București, cu al cărei prilej înălțimea patronajului și-a schimbat
Amurgul unui răsărit: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17059_a_18384]
-
361-362. 21 Pr. Cicerone Iordăchescu, op. cit., vol. III, Iași, 1940, pp. 3-4. 22 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, pp. 19-20. 7 avertizează prin Sinodiconul Ortodoxiei pe toți să nu mai cadă în vreo erezie stricătoare. De fapt, cu Duminica Ortodoxiei se încheie logic și istoric perioada istoriei bisericești universale a Sinoadelor Ecumenice și a Părinților Bisericești 23. Rolul inegalabil al Sfinților Părinți în formularea dogmelor Bisericii Părinții Bisericii sunt nu numai reprezentanții tradiției doctrinare a
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Angelo, tiranul Padovei de Victor Hugo, face referiri la teatrul militant și la personajul colectiv în prim plan. Muza de la Burdujeni e o imitație după Théodore Leclercq, adaptată, cum se vede din titlu și nu numai, pentru a persifla pe stricătorii de limbă românească, pe "prețioasele ridicole" cum e Cucoana Caliopi Busuioc care așează printre "feblele" sale pe "Siller și Ghete". Nici poezia lui Negruzzi (trecută, autocritic, în antologia Neghină și pălămidă) nu răspunde unei axiologii măcar de plan secund. Traduce
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
Palada i-a transmis că greșește în privința sensului cuvântului „incremental”, Andrei Pleșu i-a răspuns luni purtătorului de cuvânt al Guvernului printr-un comentariu. La rândul meu, sunt liber să semnalez faptul că un anumit tip de comportament retoric e stricător de limbă. Dar sunt cu adevărat liber? Nu prea, de vreme ce un ditamai reprezentant al guvernului dă imediat cu mine de pămînt, într-o variantă cu totul insolită. Eu zic: publicul nu e obligat să știe ce e aia „matrafoxat". El
Scenariul lui Mirel Palada despre Andrei Pleșu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81641_a_82966]
-
Palada i-a transmis că greșește în privința sensului cuvântului „incremental”, Andrei Pleșu i-a răspuns luni purtătorului de cuvânt al Guvernului printr-un comentariu. La rândul meu, sunt liber să semnalez faptul că un anumit tip de comportament retoric e stricător de limbă. Dar sunt cu adevărat liber? Nu prea, de vreme ce un ditamai reprezentant al guvernului dă imediat cu mine de pămînt, într-o variantă cu totul insolită. Eu zic: publicul nu e obligat să știe ce e aia „matrafoxat". El
Scenariul lui Mirel Palada despre Andrei Pleșu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81640_a_82965]
-
Maiorescu a polemizat și cu cei din sud și cu "nordicii", ba parcă mai aprins cu aceștia din urmă, cu bucovineanul A. Pumnul cu al său "Lepturariu rumânesc", cu filologii ardeleni etimologiști Cipariu și Laurian, cu jurnalele românești din Austria stricătoare de limbă, cu stilul lor "greoi antiromânesc" și cu "monstruoasa germanizare în expresii". Nici Blaga nu-mi pare să fi fost ignorat de "sudici", respins de ei, fie doar și pentru faptul că un "sudic", brăileanul Vasile Băncilă, i-a
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
resort imitativ? Să luăm intempestiva modă drept un factor al perenității? Bănuim că practicanții erosului într-un limbaj ultradezinvolt ar fi uneori mulțumiți să-i blamăm cu energie, să-i respingem vehement, așa cum se țntîmpla în interbelic, ca pe niște "stricători" de limbă, ca pe niște corupători ai moravurilor, deoarece sînt (măcar) un pic... exhibiționiști. Ca niște avangardiști sui generis ce se află, sînt bucuroși să provoace scandal. E drept, discursul lor se pretează lesnicios la o recepție sarcastică, la caricatură
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
avea asupra anturajului. El strică aerul cu aceeeași ușurință cu care o face și cel din prima categorie, cu deosebirea că acum nu de vînturi propriu-zise e vorba, ci de lipsa îngrijorătoare a unei aptitudini elementare: inteligența socială. Despre acești stricători de aer psihologic este vorba în cartea lui Karl Albrecht, unul din autorii cei mai prizați ai momentului în materie de psihologie a mediului de afaceri. Dacă ni s-ar cere să definim în genere inteligența, ne vom poticni destul de
Flatulența socială by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9729_a_11054]
-
companie nu e dorită de nimeni. În jurul lui se face gol, iar el nu numai că nu înțelege despre ce este vorba, dar chiar e înclinat să pună boicotul la care este supus pe seama răutății celorlați. Făcînd parte din acei stricători de aer a căror flatulență psihică încrețește fiecare frunte și înveninează fiecare anturaj, comportamentul lui e unul toxic. Și, oricît de directe ar fi semnalele de retragere pe care le primește din partea celor care au nenorocul să nimerească în raza
Flatulența socială by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9729_a_11054]
-
lui. Poate, fiindcă sunt seri petrecute pe câte o prispă, alături de iubită, cu mâna în mâna ei sau odihnită pe genunchiul ei delicat și ascuțit de copil. Încercarea amorezilor de a transfera acel farmec într-o cameră de hotel eșuează. Stricătoarea iubirii, își spune povestitorul, nu poate fi decât Aspida, piaza rea, ce nu are voie să se îndrăgostească, ci numai puterea, pe care și-o exercită malițios, de a nenoroci îndrăgostiții. Sensul filigranat nu doar în filele acestei povestiri, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
prudent, static, la prima treaptă a scării." Poemul care se intitulează banal dar dă brusc de gândit cu altă rezonanță, spre ceva simplu și profund Anotimpul acesta nu figurează în calendar! De n-ar fi fost îngăduit ligamentul riscant și stricător de imagini! înlocuiți timpul cu alt cuvânt, vremea, de pildă, ori de câte ori cuvântul următor începe cu vocala a, ori ă, e, i, o, și cam atâta ar ține restricția!) Ce bine sună: , Peste umbra mea, acoperită temeinic cu înserări și greșeli
Poemul si scriitoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7878_a_9203]
-
recunoaște și de a-și ispăși păcatele. "Eu sunt mielul lui Dumnezeu, agnus Dei, cel care am venit să ispășesc păcatele lumii!..." Presimțirea lucidă și halucinată a starețului Zosima că individul ordinar și inconștient din fața sa, cunoscut ca insolent și stricător de moravuri, va avea puterea de a accepta, cu seninătate, aproape cu voioșie, să ispășească pentru crima altuia, ni-l arată pe acest monah ca pe unul din acei rari oameni care, dincolo de toate, mai cred posibilă sfințenia, capacitatea cuiva
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
fost așa. Odată cu libertatea de exprimare necenzurată, cealaltă față, întunecată, dizgrațioasă și grotescă a libertății, reversul ei, a început să-și spună din plin cuvântul. A început să se manifeste, mai întâi, subcultura, siluirea limbii române în fel și chip. Stricătorii de limbă s-au înmulțit mai mult ca oricând. Abuzul de neologisme, în special de anglicisme, este ca la el acasă. Eugen Simion avea dreptate când afirma, în Fragmente critice, că am ajuns să folosim, în mass-media, un jargon ciudat
Autocenzura sau ceea ce ne lipseşte Prof. univ. dr. Ovidiu GHIDIRMIC [Corola-blog/BlogPost/93423_a_94715]
-
eschiva nimeni. Este foarte important, însă, modul în care cel încercat le înțelege, le valorifică spiritual și le depășește: - prin pocăință și spre mântuire sau prin desnădejde și spre osânda sa. Celui dintâi, ele îi sunt mântuitoare, celui din urmă stricătoare și pierzătoare. Aceste încercări au un caracter dramatic și paradoxal și de aceea fiecare și le face sprijin sau piedică în calea apropierii sale de Dumnezeu. În ele sunt amestecate „mângâierea și strâmtorările, lumina și întunericul, îngustarea și lărgimea”32
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
După cum se observă, în timp, firul acestor domnii s-a întrerupt de mai multe ori, atât din cauza suzeranității față de Imperiul Otoman, cât, mai ales, din cauza intereselor „de partid” ale boierilor pământeni cu rol elector, în rândul cărora s-au infiltrat „stricătorii de țară” din lumea greco-levantină. Până la urmă, șirul domniilor pământene s-a terminat definitiv cu începerea domniilor fanariote, desființându-se și principiul ereditar-electiv dintre sarabii autohtoni, precum și principiul zalmoxian amintit. De la domniile fanariote și până astăzi, știm ce s-a
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
folosite în mod necorespunzător și absolut incorect, pentru că în primul rând strică mintea și inima celui ce le rostește. Este evident că o gândire viciată și împătimită, reaua-credință și impostura sau oportunismul spiritual se exprimă prin cuvinte pervertite, mincinoase, otrăvite, „stricătoare de suflet”. De aceea, orice încercare de a reface „corectitudinea cuvintelor” va începe obligatoriu cu purificarea inimii și luminarea minții. Abia atunci când universul interior al persoanei, cu zona cea mai profundă a ei, se află în starea firească a „deratizării
DESPRE VALOAREA CUVANTULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709]
-
eschiva nimeni. Este foarte important, însă, modul în care cel încercat le înțelege, le valorifică spiritual și le depășește: - prin pocăință și spre mântuire sau prin desnădejde și spre osânda sa. Celui dintâi, ele îi sunt mântuitoare, celui din urmă stricătoare și pierzătoare. Aceste încercări au un caracter dramatic și paradoxal și de aceea fiecare și le face sprijin sau piedică în calea apropierii sale de Dumnezeu. În ele sunt amestecate „mângâierea și strâmtorările, lumina și întunericul, îngustarea și lărgimea”32
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]