114 matches
-
eschiva nimeni. Este foarte important, însă, modul în care cel încercat le înțelege, le valorifică spiritual și le depășește: - prin pocăință și spre mântuire sau prin desnădejde și spre osânda sa. Celui dintâi, ele îi sunt mântuitoare, celui din urmă stricătoare și pierzătoare. Aceste încercări au un caracter dramatic și paradoxal și de aceea fiecare și le face sprijin sau piedică în calea apropierii sale de Dumnezeu. În ele sunt amestecate „mângâierea și strâmtorările, lumina și întunericul, îngustarea și lărgimea”32
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
După cum se observă, în timp, firul acestor domnii s-a întrerupt de mai multe ori, atât din cauza suzeranității față de Imperiul Otoman, cât, mai ales, din cauza intereselor „de partid” ale boierilor pământeni cu rol elector, în rândul cărora s-au infiltrat „stricătorii de țară” din lumea greco-levantină. Până la urmă, șirul domniilor pământene s-a terminat definitiv cu începerea domniilor fanariote, desființându-se și principiul ereditar-electiv dintre sarabii autohtoni, precum și principiul zalmoxian amintit. De la domniile fanariote și până astăzi, știm ce s-a
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
vrednicule de cinstire Bucură-te, că mulțimi de credincioși ai umplut de veselie Bucură-te, că tu înalți sufletele, întărindu-le în curăție Bucură-te, că tu mă slobozești de grijile pierzătoare Bucură-te, că mă scoți din patimile cele stricătoare Bucură-te, că la tronul lui Hristos ești mijlocire Bucură-te, cel ce mă izbăvești dintru mâhnire Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite! Condacul al 13-lea O, de trei ori Preafericite Părinte, Sfinte Mucenice Efrem, împreună-locuitorule
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469424990.html [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
bine și mai frumos "fără numai a locui frații împreună" (ps. 133, 1) și că omul care traiește în bună pace cu toți ai săi, are parte numai de fericire (ps. 37, 37). În contrast cu el, cel nedrept este dușmanul, și stricătorul păcii. În gura lui nu sunt cuvinte de pace și împotriva oamenilor pașnici el urzește planuri viclene (ps. 35. 20). Trage sabia, arcul și-l încordează și pândește pe cel drept, căutând să-l omoare (ps. 37, 14-32). Dar ochii
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
reflex.» (p. 42); Fui prins când înghițeam în sec / O epigramă à la grecque.» (p. 44); Ca pirat de internet, / Atacat-am niște rime, / Dar, fiind cam anonime, / Le-am vândut unui sonet.» (p.90); etc.; (14) catrenele / distihurile împotriva stricătorilor de limbă, împotriva pleonasmitei etc : «Îndrăgostit de pleonasme, / Am fost la târg să cumpăr basme, / Dar negustori ciupind din harfă / M-au înșelat din nou la marfă. » (p. 31); Când am dat vieții de rost, / M-am grăbit să o
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
folosite în mod necorespunzător și absolut incorect, pentru că în primul rând strică mintea și inima celui ce le rostește. Este evident că o gândire viciată și împătimită, reaua-credință și impostura sau oportunismul spiritual se exprimă prin cuvinte pervertite, mincinoase, otrăvite, „stricătoare de suflet”. De aceea, orice încercare de a reface „corectitudinea cuvintelor” va începe obligatoriu cu purificarea inimii și luminarea minții. Abia atunci când universul interior al persoanei, cu zona cea mai profundă a ei, se află în starea firească a „deratizării
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
folosite în mod necorespunzător și absolut incorect, pentru că în primul rând strică mintea și inima celui ce le rostește. Este evident că o gândire viciată și împătimită, reaua-credință și impostura sau oportunismul spiritual se exprimă prin cuvinte pervertite, mincinoase, otrăvite, „stricătoare de suflet”. De aceea, orice încercare de a reface „corectitudinea cuvintelor” va începe obligatoriu cu purificarea inimii și luminarea minții. Abia atunci când universul interior al persoanei, cu zona cea mai profundă a ei, se află în starea firească a „deratizării
DESPRE VALOAREA CUVANTULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_0.html [Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709]
-
și pe numele lui: ,,(Catolicii), fără măsură, înalță pe sfântul Petru și prea cu asupră măresc puterea lui și osebirea de ceilalți apostoli... ca să aibă de unde trage cu viclenie înălțarea, vâlfa și monarhia papii cea de liniște și de dragoste stricătoare (P. Maior, Scrieri, I, B., 1976, p. 4). Numele adevărat al apostolului Petru era Simon. Sfântul Chiril, patriarhul Alexandriei, afirmă: „Iisus nu-l lasă să se mai cheme Simon“ (apud P. Maior, op. cit., p. 6). De ce? Credem că numele Simon
DESPRE NUMELE PETRU de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1403590578.html [Corola-blog/BlogPost/359977_a_361306]
-
copilărie. Eminescu e un maestru al alchimiei verbale. Dacă Dante a urcat din Infern în Paradis, Eminescu a lunecat din Paradis în Infern. Drumul parcurs de poet a fost greu, el a luptat pentru o limbă națională modernă în „contra stricătorilor de limbă” de orice soi. El se detașează însă de limba timpului care se constituise. Sparge tiparele sintaxei și împinge limba înainte. Corectitudinea limbii nu e bătută în cuie. Limba e un fenomen viu, el reînvie cuvântul vechi, lustruit, dîndu-i-se
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Eminescu_si_limba_romana_li_ion_ionescu_bucovu_1388906404.html [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
una-două, la oa- menii care treceau pe drum? E drept însă că nimeni, în afară de cei ai casei respective, nu intra așa, tam-nesam, în curtea omului, avea el grijă paznicul lătrător să-l întrebe de sănătate! Apoi nu era un câine stricători - cali- tate foarte importantă fiindcă, dacă rămâ¬nea o ușă deschisă, nu intra ca să cotrobăie după mâncare, oricât de foame i-ar fi fost, așa cum făcea Floricel, și cum, de obicei, făceau cei mai mulți câini; de altfel, până astăzi, deși timpurile
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
Atât este de învechit procedeul, că nu mai stârnește hazul nimănui. Dar adevărata măsură de înlăturarea a răului, una civic responsabilă, este de a nu expune pe sticlă, dar și de a nu afișa în ziare, pe internet aceste mizerii stricătoare de suflet. Părinții sunt la serviciu, bunicii nu mai au nici o trecere în fața nepoților iar ei consideră că și-au făcut datoria și pot să doarmă cu conștiința împăcată. De ce le convine să-și fure căciula astfel? Numai pentru profituri
VREMURI GRELE de ION UNTARU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vremuri_grele_ion_untaru_1353500391.html [Corola-blog/BlogPost/351333_a_352662]
-
fost așa. Odată cu libertatea de exprimare necenzurată, cealaltă față, întunecată, dizgrațioasă și grotescă a libertății, reversul ei, a început să-și spună din plin cuvântul. A început să se manifeste, mai întâi, subcultura, siluirea limbii române în fel și chip. Stricătorii de limbă s-au înmulțit mai mult ca oricând. Abuzul de neologisme, în special de anglicisme, este ca la el acasă. Eugen Simion avea dreptate când afirma, în Fragmente critice, că am ajuns să folosim, în mass-media, un jargon ciudat
Autocenzura sau ceea ce ne lipseşte Prof. univ. dr. Ovidiu GHIDIRMIC by http://uzp.org.ro/autocenzura-sau-ceea-ce-ne-lipseste-prof-univ-dr-ovidiu-ghidirmic/ [Corola-blog/BlogPost/93423_a_94715]
-
sentimentele mele pure cu ele. Pădurea bunicului avea un loc care se chema,, Bursucărie..,iar acest loc avea o poveste ce mă făcea să-l ocolesc când mergeam la mure.Spunea bunicul ca au vizuini sub deal și-s tare stricători.Iar ca să mă înspăimânte mi -a spus că atacă fetele și ca le mănâncă sânii. Uf! Aveam oroare să trec prin acel loc ,alergam de-mi sfârâiau cîlcâile când eram în apropiere. Rugii de mure de unde culegeam mure mari și
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1492859236.html [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
subiectului dezbătut acum. Sălbăticiunile au toate rostul lor, rânduit dinainte. Ciobanul nu are voie să le ucidă decât în condiții extreme: când nu are cu ce se hrăni, în legitimă apărare ori când ele își încalcă propria rânduială, devenind prea stricătoare. Spre deosebire de creștinismul Bisericii, în creștinismul cosmic omul nu se consideră stăpânul creației ci o parte a ei; Dumnezeu nu i-a încredințat întreaga lume spre stăpânire, ci spre folosință chibzuită. Nu spre viețuire, ci spre conviețuire. Sălbăticiunile din natură, păsări
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume by https://republica.ro/o-poveste-despre-ciobani-salbaticiuni-c-i-caini-in-vremea-vanatorii-scrisa-de-un-om-care-s-a-retras-de [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
violente și răzbunătoare. Sălbăticiunile au toate rostul lor, rânduit dinainte. Ciobanul nu are voie să le ucidă decât în condiții extreme: când nu are cu ce se hrăni, în legitimă apărare ori când ele își încalcă propria rânduială, devenind prea stricătoare. Iată de ce, de câte ori cineva din stână se plângea că a venit ursul, baciul Nelu lu Boboacă din Jieț spunea: „Fugi, bă, că n-o venit niciun urs, noi am venit la el!” Unchiu Culiță al lu Pătru nici nu se
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume by https://republica.ro/o-poveste-despre-ciobani-salbaticiuni-c-i-caini-in-vremea-vanatorii-scrisa-de-un-om-care-s-a-retras-de [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
Eu am pus foamea asta nestăpânită a lui Floricel pe seama faptului că nu avea deloc stare, tot timpul el trebuia să facă ceva, evident, de cele mai multe ori, ceva rău. De nenumărate ori Hobzoaica le zicea alor mei: - Ptiu, ce câine stricători Floricel ăsta al vost’u! Dacă Vlăduț al mieu ar fi fost așa, demult aș fi scăpat de iel. - Lasă-l mamă-soacră în pace, ie bun la porumbi șî la oi - îi răspundea taică-meu. Într-adevăr, Floricel nu avea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475240699.html [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
mâinile unite acum, nu pot stăpâni urgia. E ca și ploaia de-atunci de la Noe. Sub frunziș de prun, stau gângănii aproape ude și pline de răceală. Alături pe vie au căzut buburuze de gheață, nu multe, dar grele și stricătoare. - Se poate o ploaie cu mai multă apă decât aceasta? - Cine știe? Am deschis un geam, am deschis o ușă. Stau pe un prag de lemn tocit de pași și-mi ascund uimirea. Ca semn de supraviețuire, mi se arată
UNDEVA, BAT CLOPOTE DE BISERICĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1407487067.html [Corola-blog/BlogPost/371566_a_372895]
-
a rănilor de către o vrăciță renumită a locului, presvitera Olimbiada. Câțiva din oștenii lui Nicoară, aflați în acest sat situat într-o simetrie perfectă cu Verșenii, trec Moldova dincoace și participă la o vânătoare de mistreți, organizată de localnici. Dihăniile stricătoare de recolte își aveau sălașurile în pădurile de pe dealul Bourei, unde, "zice-se, a doborît Dragoș-Vodă vaca sălbatică". Sadoveanu folosește pentru delimitarea spațiului acțiunii toponimul verșenean, "Dealul Bourei" (convertit însă în "piscul Bourei", probabil pentru a-i da măreție sau
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
eschiva nimeni. Este foarte important, însă, modul în care cel încercat le înțelege, le valorifică spiritual și le depășește: - prin pocăință și spre mântuire sau prin desnădejde și spre osânda sa. Celui dintâi, ele îi sunt mântuitoare, celui din urmă stricătoare și pierzătoare. Aceste încercări au un caracter dramatic și paradoxal și de aceea fiecare și le face sprijin sau piedică în calea apropierii sale de Dumnezeu. În ele sunt amestecate „mângâierea și strâmtorările, lumina și întunericul, îngustarea și lărgimea”32
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
din contemporaneitate, împotriva epigonilor: „glorii“ stradale, ori de cafenea, „canalii de uliți“, „panglicari în ale țării“ și vânzători de Patrie, împotriva „vulpilor evlavioase din Sfatul țării“, a „fonfilor“, „flecarilor“, „găgăuților și gușaților, bâlbâiți cu gura strâmba“ că „stăpâni ai nației“, stricători de limbă, de obiceiuri etc., încheind prin invocarea înaltului spirit justițiar carpato-dunărean, întruchipat de Vlad Țepeș), aflată între manuscrisele poetului de la Academică Bibliotecă Română din București, sub indicativul A-2276 (pp. 103 - 107). Deosebit de interesante sunt "transpunerile ca modalitate de
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
haruri de la natură, de artă învățat, bun vorbitori de limbi și, prin profesie, iezuit și căci într-adevăr el este superior față de toți predecesorii săi în diavoleasca trădare, un doctor în prefăcătorie, uzurpare, stricare de țări, înfricoșător de oameni, și stricător.” Garnet a respins toate acuzațiile împotriva lui, și a explicat poziția catolică pe astfel de probleme, dar a fost totuși găsit vinovat și condamnat la moarte. Deși Catesby și Percy muriseră înainte de execuție, trupurile lor au fost exhumate și decapitate
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
parte din Africa. În România este încă frecvent. Ibisul sacru ("Threskiornis aethiopicus") răspândit azi în Africa tropicala, dar în trecut și în Egipt, era considerat de vechii Egipteni ca pasăre sfântă, din cauză că se hrănește cu lăcuste și cu alte insecte stricătoare, precum și cu reptile. Sosind în Egipt o dată cu inundația Nilului, era considerată ca o vestitoare a belșugului.
Treskiornitide () [Corola-website/Science/316849_a_318178]
-
a fost introdus în Australia de către de omul preistoric, știut fiind că acest continent a adăpostit timp îndelungat numai marsupiale (dintre mamifere), iar placentarele (cu exceptia liliecilor) au fost introduse de om. Rolul canidelor în natură este deosebit de important. Unele sunt stricătoare, altele folositoare. În general canidele sunt animale folositoare, reducând mult numărul rozătoarelor și menținând în echilibru populațiile de iepuri, însă, uneori, atacă păsările și mamiferele domestice. Unele specii sunt pe cale de dispariție sau au dispărut în timpurile istorice. Lupii au
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
simțitoare a aripilor, în urma nefolosirii lor, nu mai este capabil să zboare. Hrana constă din pești de diferite specii și mărimi, pe care-i prind urmărindu-i pe sub apă. Sunt mari consumatori de pești și sunt considerate ca cele mai stricătoare păsări. Adesea produc pagube rupând plasele de pescuit. Puii introduc ciocul în gura părinților spre a-și lua hrana. Excrementele lor produc guano, foarte prețios ca îngrășământ. În China și Japonia cormoranii sunt dresați în vederea pescuitului. Sunt păsări monogame. Trăiesc
Falacrocoracide () [Corola-website/Science/332070_a_333399]
-
câini nu ezitau să se angajeze în luptă cu un urs rănit. Nu obișnuiesc să latre prea des, unul din numele date în insula Honshu era „vânătorul tăcut”. Se angrenează în jocuri alături de membrii familiei dar poate deveni plictisit și stricător atunci când este lăsat singur pentru perioade lungi de timp. Deseori acest câine obișnuiește să își facă singur toaleta, precum pisicile. Cea mai întâlnită cauză a mortalității la acești câini este cancerul. În timpul vieții această rasă este predispusă la boli precum
Akita Inu () [Corola-website/Science/322974_a_324303]