497 matches
-
blog, dăm jss “ciupilica”, facem 2 plecăciuni și zicem sar’na. da până atunci nuj te mai apucă să critici tu lumea nene. fă și tu ceva util în viață și atunic no să te mai primim pe blog cu strigături de genul: lasa-ne, lasa-ne .... update: un articol pentru tine dorule http://epidermik.blogspot.com/2007/11/nu-celor-ce-zic-nu.html Îmi pare rău să observ că are dreptate cârcotașul de Doru. Dragoș, nu vreau să te critic absolut deloc dar
Singurul cel mai adevărat banc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82913_a_84238]
-
deplină în căsnicie: Îl iubesc și mă iubește/ Și nimic nu ne lipsește." Bravo! Să fie într-un ceas bun! Exclmi fără să vrei. Bine că e Happy end... Și, apropo: nu cred să fie departe clipa când vom auzi strigături la horă de genul: Asta fată joacă bun/ Și mă-nvață și pe io!" - variantă engleză la strigătura "Asta fată joacă bine/ Și mă-nvață și pe mine!" Revenind, mă gândesc la "surpriza" promisă pe la începuturile Etno Tv-ului: ea este
ETNO TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14125_a_15450]
-
ceas bun! Exclmi fără să vrei. Bine că e Happy end... Și, apropo: nu cred să fie departe clipa când vom auzi strigături la horă de genul: Asta fată joacă bun/ Și mă-nvață și pe io!" - variantă engleză la strigătura "Asta fată joacă bine/ Și mă-nvață și pe mine!" Revenind, mă gândesc la "surpriza" promisă pe la începuturile Etno Tv-ului: ea este, probabil, sub forma acestor texte insipide, hilare, stupide și fabricate de inși care cred că a te răfui
ETNO TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14125_a_15450]
-
respective, să aibă în vedere un factor extrem de important și măgulitor pentru Anglia și anume: că în România se naște un dialect-variantă, un soi de esperanto cu rădăcini anglo-americane în stare să facă față unor traduceri inclusiv din togoleza cu strigături în timpul executării la flașnetă a brâului de la Cotroceni condus de 2 (doi) vătafi - caz mai rar întâlnit în istoria jocului respectiv... Remarca aparține, bineînțeles, prietenului Haralampy, care continuă: - Domnu’ mieu, important este că avem economie... - ... de piață funcțională, mă implic
Economie funcțională de talcioc by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13353_a_14678]
-
de prin anii șaizeci, scris într-o perioadă a mea mai optimistă la suprafață. De fapt, zilnica sărbătoare a poeziei poate include ... și funeralii (titlul unei cărți a mele în englezește e Cheer leader for a funeral, în traducere aproximativă "Strigături vesele la înmormântare" ...). Bucuria și durerea sunt de nedespărțit, cu dominări alternante, în binecunoscuta dialectică a vieții. Am fost binecuvântată cu nevoia și abilitatea de a exprima prin cuvinte și sunete trecerea mea pe acest pământ. Mi s-au făcut
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
la un moment dat, pe o pajiște lăturalnică, grupuri pestrițe de demonstranți fraternizau cu reprezentanți ai forțelor de ordine în jurul unor sticle cu virtuți euforizante. Convivii intonau viguros ,C-așa beu oamenii buni!", lăsînd la o parte, pentru un timp, strigăturile revendicative și sudălmile antiguvernamentale. Era cald și era consens". Asta-i viața: o pauză cît o zi de post între două lucruri făcute - eventual... - cu temei. |stimp, ce face cultura, ce fac, adică, finii cronicari? Merg pe vîrfuri, să nu
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
„Cu prilejul fășangului, pe străzile Reșiței umblau mascații. În duminica fășangului obiceiul își găsea apogeul. Mascații cutreierau străzile singuri sau în grup, străzile vuiau de spectatori. Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de țipete de bucurie și plânsete, sunete de diferite intensități și tonalități, acorduri de acordoane și alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascați strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“ Astfel descria profesorul, scriitorul și etnograful reșițean Alexander Tietz în cartea sa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93851_a_95143]
-
în diagonal, tradițional, capră era îmbrăcată în stuf, aspect întâlnit și astăzi în unele sate (Verești, Siminicea, Serbauti, Siret). Jocul caprei se derulează pe un fundal muzical, „că la capră”, melodie interpretată de către un fluieraș iar ciobanul sau mosul rostesc strigăturile pline de haz. În timpul jocului pot fi surprinse mai multe faze succesive: capră simulează că se urca în copac, apoi se îmbolnăvește și moare, căzând la pământ, moment în care ciobanul intra în panică, urmând un dialog straniu cu animalul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
plăcerea sexuală, ceea ce ar putea să ne confirme cel mult Piedone și Oana Roman. Nimeni nu-și mai imaginează în zilele noastre, în timp ce devorează o șaorma cu de toate că, după, va urma o partidă de sex pe pereți, cu strigături și focuri de artificii. Multe dintre afrodisiacele deja consacrate sunt deja puse la îndoială. Praful de corn de rinocer nu are în realitate cine știe ce efect, celebrele frunze de betel pe care le mestecă asiaticii au doar unul ușor halucinogen, ciocolata
Costum sexy menajeră Mimi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21186_a_22511]
-
doar din capodopere, că, dimpotrivă, multe plăsmuiri populare sunt de mai mică însemnătate. Prin citate antologice, este surprinsă specificitatea componentelor creației populare, sunt readuse în atenție ori sunt reașezate în cadrele lor specifice laturi ale unor creații, ale unor secvențe (strigăturile licențioase, respinse altădată de un exces de pudicitate), sunt propuse interpretări personale. Dorința protagonistului din Miorița, care nu este nici fatalist și nici nu este resemnat în fața morții, de a nu fi înmormântat unde vor ucigașii săi, este un mod
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
spre soare, reflectă dinamica acestor scrieri. Poetul este un neliniștit, îngândurat, năuc, nu stă pe loc, e veșnic în mișcare, traversează continentele și oceanele, e când aici, când acolo. Despre „Dragostea olteanului” scrie poetul în limbaj popular, cu refrene și strigături, care pot fi puse pe muzică: „Dragostea nu-i poezie / S-o citești în sihăstrie / Dragostea e un dor sacru / Și de-o-nșeli ai dat de dracu’ // Când iubești uiți de cutume / Unde-ai fost ori ești în lume
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
participat și președintele Autorității Naționale pentru Turism, din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, dl Nicu Rădulescu. Manifestarea, organizată de Asociația „Turism Rural Transilvan“ în colaborare cu Asociația „Sibiel 2000“, a reînviat obiceiurile autohtone legate de nuntă: cântecele tradiționale, jocul, chiuiturile sau strigăturile. Au luat parte reprezentanți ai Consiliului Județean, ai Primăriei Sibiului, ai asociațiilor de promovare turistică din zona Sibiului, Bucovinei și Maramureșului, precum și invitați de la asociațiile partenere din Franța și Germania. ( A. M. G.)
Agenda2004-22-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282486_a_283815]
-
Cristian Teodorescu Am avut mari rezerve față de greva profesorilor și față de strigăturile acestora, destule nepotrivite cu demnitatea acestei meserii. Dar nici o rezervă față de revendicările lor. Dacă profesorii au ajuns la gîndirea lui Toma Necredinciosul și au lungit greva pînă au văzut hîrtiile semnate de guvern, motivul e că au fost mințiți de
Profesorul ca prim-ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17290_a_18615]
-
extreme geografice opuse, mai plauzibil ar fi Turnu Severin ("De la Turnu-n Dorohoi...; cântecul Epșoara din culegerea de Literatura populară și utilizat și într-un articol politic din " Timpul" este preluat din publicația teleormăneană "Toroipanul" și poate tot de aici strigătura "Gurele". În publicistica lui Eminescu se urmăresc referințele la Teleorman și teleormăneni, unii cunoscuți, alții obscuri. O mare parte a cărții este consacrată "prețuirii lui Eminescu în Teleorman" printr-o exegeză pe care autorul o vrea exhaustivă. Cuprinsul ne va
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
numai instrumentele gramaticale și elementele morfologice (sufixe, desinențe) românești, ci și unele cuvinte pline; în plus, are o surprinzător de clară marcă stilistică: fiind o limbă populară, identificabilă ca atare prin cuprinderea în forme de versificație și specii poetice tipice (strigături, orații), prin fonetisme și chiar prin asemănările cu cuvinte populare reale ("S-a crupit țelea-n bizarcă"; "Scorțopește-te un pic" etc.). Formula descîntecului a produs la Geo Bogza cuvinte nefamiliare ("rota dria vau/ simo selmo valen"), iar la G. Magheru succesiuni
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
că discursul ăsta de țață frustrată (“sper să se tăvălească, blabla”) îți anulează toate strădaniile de a părea inteligent? Dacă nu te poți abține, măcar pune-ți niște fuste pe tine, să ai ce-ți ridica-n cap în timp ce lansezi strigături de șanț. Și bagă și blesteme, în timp ce molfăi un colț de basma, la o adică. Păi, ce, în cazul meu, de exemplu, doar să mă tăvălesc ai vrea? Sau să iau bătaie? Nu ți-ar plăcea mai bine să mor
Mirci Badea vrea să mă tăvălesc în chinuri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19625_a_20950]
-
un material difuzat acum câțiva ani la Poveștiri adevărate, în care două babe cu basma s-au bătut cu sacoșele și bastoanele în direct, după care au năvălit în regie și au snopit și câțiva tehnicieni. Totul dublat de blesteme, strigături și scuipați, firește. Politicianul român - și nu numai el, am văzut că s-a extins și la alte categorii profesionale - își tranșează chestiunile de onoare ridicându-și în cap o fustă înflorată și creață, pe care doar fizic n-o
Où sont les D’Artagnan d’antan sau despre bărbaţii cu fustă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19940_a_21265]
-
ridicându-și în cap o fustă înflorată și creață, pe care doar fizic n-o are, și mestecându-și, cu bale veninoase, colțul unei broboade care doar la propriu nu-i acoperă chelia. A înlocuit mănușa cu flegma, floreta cu strigătura despre cât de mică o are adversarul și cât de curvă e nevastă-sa, discreția cu detaliile despre ce felații i-a mai făcut nu știu cine nu știu cui și scuza cu argintul viu aruncat sub călcătura actualului rival, până mai ieri partener
Où sont les D’Artagnan d’antan sau despre bărbaţii cu fustă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19940_a_21265]
-
al doilea sistem de semnalizare, limbajul, pornind de la ceea ce am denumit ca fiind folclorul WC-urilor. Adică din zona aparatului excretor al limbii române. Scuzați autopsia!... „Foaie verde de susai,/ Crește nivelul de trai/ Ca p... după f...i”. Această strigătură am descoperit-o, pe vremea odioasei dictaturi, scrisă cu pixul pe peretele unui WC public. În ciuda vulgarității lor, cuvintele exprimau un adevăr social cumplit. Tot atunci, și tot pe ușile sau pereții WC-urilor publice, erau mâzgălite tot felul de
Limba dulcilor Cazanii şi folclorul WC-urilor [Corola-blog/BlogPost/92536_a_93828]
-
și al jocului. Se face cu el prima probă pentru nuntă. Flăcăii bat din palme dupa ritmul „ceterii”, stegarul învârte steagul de trei ori în sensul în care se învârte soarele pentru a alunga spiritele rele, în timp ce aceștia strigă diferite strigături sau „horesc” cântece specific. Concomitent cu pregătirea steagului, la mireasă se face „împletitul cununii”, tot în cadrul unei petreceri la care iau parte druștele și prietenele miresei. În satul Budești, cununa pe care o poartă mireasa se numește „munună” și este
Tradiții Maramureșene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
vine după o oră. Felurile de mâncare de după aperitive (sigurele servite cât de cât mai prompt, poate fiindcă erau obligatorii) vin pe rând, cu întârziere mare și haotic (la interval de 15-20 de minute unul de celălalt). Le aduc cu strigături, ca la școală, că nu sunt capabili să țină minte cine ce a comandat: “Pulpă de porc la grătar!”, “Paste nu știu de care!”, “Lasagna!”, “Lasagnaa!”, “Lasagnaaa!”. Apoi, iar milogeli după beri! Rugăminți fierbinți pentru o apă plată. Mătănii pentru
Omul sfințește locul, omul îl distruge by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20148_a_21473]
-
pe cele ale concurenței. Principiul va fi “Dacă tot nu mai are boul bani să-mi dea mie, atunci măcar să nu-i dea nici adversarului. Moare capra mea, dar măcar să nu trăiască nici a vecinului”. O să fie interesant. Tot cu strigături, tot cu sloganuri, doar că în direcția mai sus enunțată. Atunci să ne văd! Dacă acuma, când suntem îndemnați să cumpărăm în neștire, ne e greu să luăm o decizie, cum o să fie când va trebui să ne hotărâm ce
Cum va arăta publicitatea viitorului by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20422_a_21747]
-
vă uitați la găini cum fac ele ouă și să vedeți cum le iese pe la pârț’... Dacă le așezați pe perete, așa cum v-am arătat, o să vedeți câte ouă fac... -A-haa! am mai exclamat noi, foarte convinși. -Hai, acum învățați strigătura, că n-am timp de voi! ne-a repezit nea Mitică. Și dobitocii de noi, foarte sârguincioși, am învățat pe de rost tâmpitele versuri, menite să ne umple coșul cu ouă. După ce s-a asigurat că le-am învățat bine
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
profilului cultural și spiritual al comunității tradiționale", autorul își bazează studiul și corpusul de texte, reprezentând toate spațiile locuite de români, pe un fond documentar care poate fi socotit exhaustiv și care este alcătuit dintr-un registru foarte bogat: doine, strigături, cântece bătrânești, povești, legende, snoave, basme, obiceiuri de Anul Nou, obiceiuri din ciclul familial, obiceiuri la muncă, teatru popular, jocuri de copii, credințe și farmece, ghicitori și frânturi de limbă, proverbe, zicători, asemănări, povățuiri. De semnalat că sunt antologate nu
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
Răspunsul a venit imediat din partea lui Mircea Badea care a spus: "Mâine la Palatul Cotroceni e o plimbare, nu un protest, așa că nu strig. Mă îmbrac cum vreau. Nu e o acțiune de protest în sensul în care e cu strigături, nu e cu strigături, e o plimbare". Cristian Pantazi (Hotnews) "CNA trebuie să revină, în ceasul al 12-lea, la menirea sa inițială. Sub ochii mai multor conduceri ale CNA a crescut și s-a îngrășat monstrul numit Antena 3
Ce spun oamenii apropiați de Traian Băsescu și presa "băsistă" despre Antena 3 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81403_a_82728]