24 matches
-
fugă cu căruțele în care se aflau armenele, în timp ce Buză de iepure este prins. Acuzat de trădare, Buză de iepure este pe cale să fie omorât de obștea calicilor (din care făcea parte), dar este salvat în mod misterios de vrăjitoarea Strigoaia. În Bucureștiul din preajma Revoluției de la 1848, „Frăția” (din care făceau parte, printre alții, C.A. Rosetti, Cezar Bolliac, Ion Heliade-Rădulescu și Alexandru G. Golescu - Arăpilă) intenționează să-l convingă pe domnitorul Gheorghe Bibescu (1842-1848) (interpretat de Ion Besoiu) să aprobe
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
Mărgelatu, acesta din urmă este prins de obștea calicilor și închis într-o pivniță. Dările mari cerute negustorilor determină o revoltă spontană în oraș, iar mai mulți oameni ai „Frăției”, dar și cerșetori, sunt arestați de Agie. Domnitorul dispune arestarea Strigoaiei. Aceasta fuge și-l eliberează pe Mărgelatu. Strigoaia adună pe membrii obștei calicilor în fața porților închisorii, cerând eliberarea celor arestați. Lor li se adaugă și Mărgelatu care solicită eliberarea membrilor arestați ai „Frăției”. Au loc lupte, dar Agia intervine cu
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
calicilor și închis într-o pivniță. Dările mari cerute negustorilor determină o revoltă spontană în oraș, iar mai mulți oameni ai „Frăției”, dar și cerșetori, sunt arestați de Agie. Domnitorul dispune arestarea Strigoaiei. Aceasta fuge și-l eliberează pe Mărgelatu. Strigoaia adună pe membrii obștei calicilor în fața porților închisorii, cerând eliberarea celor arestați. Lor li se adaugă și Mărgelatu care solicită eliberarea membrilor arestați ai „Frăției”. Au loc lupte, dar Agia intervine cu tunurile și înăbușește răzmerița. Într-un act de
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
cerând eliberarea celor arestați. Lor li se adaugă și Mărgelatu care solicită eliberarea membrilor arestați ai „Frăției”. Au loc lupte, dar Agia intervine cu tunurile și înăbușește răzmerița. Într-un act de vitejie, Buză de Iepure este ucis. Mărgelatu și Strigoaia, împreună cu alți revoluționari, sunt arestați. La final, Strigoaia își scoate masca și se arată a fi Agatha Slătineanu (Marga Barbu). Ea îi spune lui Mărgelatu că Buză de Iepure (pe numele său real Benedetto) este fiul ei și al lui
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
și Mărgelatu care solicită eliberarea membrilor arestați ai „Frăției”. Au loc lupte, dar Agia intervine cu tunurile și înăbușește răzmerița. Într-un act de vitejie, Buză de Iepure este ucis. Mărgelatu și Strigoaia, împreună cu alți revoluționari, sunt arestați. La final, Strigoaia își scoate masca și se arată a fi Agatha Slătineanu (Marga Barbu). Ea îi spune lui Mărgelatu că Buză de Iepure (pe numele său real Benedetto) este fiul ei și al lui Gonfalone. În acest film este dezvăluită o parte
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
ciungu, curături, jariște, odaie, pârjolita, pârlitura, tăietura ; activități tehnice țărănești: mori, prisăci ; ocupații mai puțin onorabile: Peștera Hoților (Tâlharilor) <footnote După mărturia locuitorului Lucuțar Adrian (n. 1913). Peștera Hoților se mai cheamă și Beciul Haiducilor și se află în Poiana Strigoaia. footnote>, care se află în Poiana Strigoaia, denumire care reprezintă un element din mistica populară ; nume istorice de popoare și voievozi: Stâlpul lui Vodă, Târșitura Rușilor, Pădurea Sasu ; flora: molid, brad, ariniș, afiniș ; fauna: calul, porcul, capra, exprimând un raport
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
activități tehnice țărănești: mori, prisăci ; ocupații mai puțin onorabile: Peștera Hoților (Tâlharilor) <footnote După mărturia locuitorului Lucuțar Adrian (n. 1913). Peștera Hoților se mai cheamă și Beciul Haiducilor și se află în Poiana Strigoaia. footnote>, care se află în Poiana Strigoaia, denumire care reprezintă un element din mistica populară ; nume istorice de popoare și voievozi: Stâlpul lui Vodă, Târșitura Rușilor, Pădurea Sasu ; flora: molid, brad, ariniș, afiniș ; fauna: calul, porcul, capra, exprimând un raport de proprietate. O categorie aparte, foarte numeroasă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de pomană și vrei să o păstrezi, las-o puțin cu capul sub aripă, ca să-și uite de vechea stăpînă. Să nu pui găina în sac cînd o duci undeva, că-i rău. Dacă a mîncat vreo găină grăunțe cu strigoaie*, se ia și i se despică gușa, i se scot grăunțele cele înveninate și apoi trăiește. Găina trebuie tăiată sîmbătă seara, că de-o tai duminecă dimineața, în timpul slujbei, mor de boală găinile. Cînd cîntă găina dimineața, îți desface ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la Lăsatul Secului de brînză. Pentru vaca care este a făta, se leagă într-un postav roșu grîu, tămîie, piper și sare, și această legătură se leagă la coada vacii ca să nu se întoarcă, să nu se dioată* și ca strigoile să nu se apropie de ea. Cînd fată vreo vacă, cămașa vițelului o dă la cîne să o mănînce, de este voia stăpînului ei să facă a doua oară vițel, iar de voiește să facă vițică, o dă la o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu va întîrzia. Cînd se fac scorușe [fructele scorușului] multe, are să fie strașnică iarnă. Cînd o fi jîr mult e semn de iarnă grea. Dacă se scoate pitrinjelul toamna și are rădăcină lungă, iarna va fi lungă. Cînd înflorește vara strigoaia*, iarna va fi călduroasă. Cînd sînt șoareci mulți, are să fie iarnă grea. Se crede că dacă iarna-i geroasă vara va fi călduroasă. Cînd asfințește soarele, se vede un sor*; dacă acest sor se află în stînga soarelui, atunci are să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
untură cu care se ung ușile și ferestrele grajdurilor pentru a-i împiedică pe strigoii care intră la animale în această noapte să le fure mâna. - Barbații nu ies în sat cu capul descoperit pentru că ar putea fi prinși de "strigoaie", fermecați și transformați în cai. - Superstiția spune că dacă gospodarii se stropesc cu apă neîncepută luată dis de dimineață din fântână, apoi cu agheasmă, acestea alungă orice vrajă din casă lor. - Fetele care vor să fie iubite seamănă busuioc în
Sfântul Gheorghe, superstiții și tradiții: Ce se face și ce nu se face în această zi by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62304_a_63629]
-
50 15,00 162. Saponariae Săpunarița 4,50 19,00 163. Scopoliae Mutulică 4,50 19,00 164. Symphyti Tătăneasa 2,00 10,00 165. Taraxaci Păpădie 3,50 20,00 166. Urticae Urzica 1,80 10,00 167. Veratri Strigoaia 1,20 8,00 168. Vincetoxici Iarbă fiarelor 2,50 13,00 FRUCTUS FRUCTE 169. Berberidis Dracila 3,50 20,00 170. Catharticae Verigariu 5,00 30,00 171. Crataegi Păducel 2,00 6,50 172. Ebuli c.s. Boz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
de umbră subțire spintecă fără milă șuvoiul de vise străluminarea lui pieritoare nici un înger n'a stat pavăză pierzătoarelor treceri pe fruntea înrourată de zorii de ziuă străluce frunza uitării Sub luna neagră prin strâmtorile timpului la apa nenumită vin strigoaiele să se scalde în farmece tulburi în bătaia lunii negre aripate de spaimă cad păsări sinucigașe să acopere umerii și să învăluie sânii strigoaielor din spatele nevăzutului lilith își bucură ochiul de floarea adâncă a vrăjilor și soarbe aburul tainelor Aripă
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
zorii de ziuă străluce frunza uitării Sub luna neagră prin strâmtorile timpului la apa nenumită vin strigoaiele să se scalde în farmece tulburi în bătaia lunii negre aripate de spaimă cad păsări sinucigașe să acopere umerii și să învăluie sânii strigoaielor din spatele nevăzutului lilith își bucură ochiul de floarea adâncă a vrăjilor și soarbe aburul tainelor Aripă și plumb cândva la miez de timp noptatec în bătaia stelelor arzând în stare născândă omoplatul stâng mi se făcu aripă cel drept fir
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
rând, călărirea unui animal sălbatic este un prim semn al îmblânzirii, de fapt al supunerii magice a acestuia. Reamintesc imaginea solomonarilor călărind balauri înfrânați sau pe aceea a vrăjitoarelor călărind demoni. Sunt atestate credințe populare românești privind faptul că doar „strigoaiele” (vrăjitoarele) „călăresc pe tauri” (65, p. 165). Chiar „leagănul de mătase, împletit cu vița-n șase” ne poate sugera „legarea” bourului, punerea lui „în frâu” (113). „Leagănul” e împletit și pus între coarne chiar de către fată : Poartă leagăn de mătase
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ci mitologică, Murga poate fi încălecată, dar numai de către o vrăjitoare sau numai cu ajutorul ei : Fug, ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare [...], Adu mamă druga, Să mă sui pe Murga. Și adulții cred că pe bovine pot călări doar vrăjitoarele (strigoaiele) care au putere asupra stihiilor meteorologice și a „manei vacilor” : „Muieri care strică vacile cu lapte, au coadă la spate și călăresc pe tauri” (41, p. 165) sau „a mai mare [strigoaie] e călare pe taur” (55, p. 79). Similar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cred că pe bovine pot călări doar vrăjitoarele (strigoaiele) care au putere asupra stihiilor meteorologice și a „manei vacilor” : „Muieri care strică vacile cu lapte, au coadă la spate și călăresc pe tauri” (41, p. 165) sau „a mai mare [strigoaie] e călare pe taur” (55, p. 79). Similar, în colindele „de fată mare”, fecioara călă rește „boul negru”, domolind astfel furtuna și potopul pe care acesta le declanșase (pentru comentarii, vezi în această carte capitolul „Labirintul”, subcapitolul „Fecioara și Fiara
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a vaginului, în cazul femeilor, a scrotului și a anusului, în cazul bărbaților” (51, pp. 335-336 și 342). Interesant este faptul că în imaginarul colectiv vest-central- -european vehiculul aerian uzual al vrăjitoarelor este mătura, pe când în cultura folclorică românească vrăjitoarele (strigoaiele) zboară călare pe melițe sau pe limbi de melițe : „Strigoii ieșeau pe la răscruci, pe la miezul nopții, călare pe melițoi” (220, p. 187). Or, această unealtă de lemn, foarte obișnuită în gospodăria tradi- țională românească, este impregnată în mod normal cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
similar. Țăranii români din Transnistria, de pildă, duc de Paști la biserică măciulii de mac, pentru a le sfinți. De Sf. Gheorghe, ei presară macul împrejurul grajdului și al vacilor, spunând : „Până a strânge tot macu’ să nu poată intra strigoaia la vaci în grajd” (150). Practici similare sunt atestate la țăranii din Bucovina (12, p. 77). Strigoaicelor, zic țăranii, „le place macul” (162, p. 186). Pentru ca spiritele rele, vântoasele/frumoasele (în Moldova) și halele (în Banat), să nu ia mana
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
În vin alb, cu buruiană flocoasă, cu buruieni de pelagră sau de roșeață, fierte În lapte dulce sau cu vin, cu frunze de nuc, mătreață de broaște, cu pelin, sunătoare, coajă de salcie, cu planta "sfredelul pământului", cu rădăcină de strigoaie și smântână, cu sudoarea (asudul) calului, cu șopârcărniță fiartă În vin alb, cu ștevie plămădită În vin roșu, cu talpa ursului sau umbra iepurelui. Spălători cu fiertură de urechea iepurelui fiartă cu lapte dulce, din care se și bea. Se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de vacă, cărbune pisat; ceapă mărunțită, coaptă ori prăjită; ceară curată și cimbru, pălării de hribi uscate și fierte În lapte dulce; cu fructe de lesnicior, frunze de limba oii, rădăcini de mac, mutătoare, slănină crudă nesărată; cu rădăcini de strigoaie, scoarță de ulm fiartă În lapte dulce. Comprese cu apă rece. Oblojeli cu castraveți bătrâni crăpați În două și muiați În lapte dulce, cu tărâțe de grâu, cu mămăligă pripită, cu rădăcini de mutătoare sau frunze de varză. Frecții cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe zi. Decoct de rădăcină de iarbă mare, 20 g la o cană de apă rece care se fierbe 15-20 de minute. Se iau 3-4 linguri pe zi. Se pot aplica și comprese. Decoct din frunze, flori și rădăcină de strigoaie, o linguriță la cană. Se lasă la macerat 2 zile, după care se badijonează eczema cu acest decoct. Eczema varicoasă se tratează prin aplicarea de frunze de păpădie direct pe rană, de 2-3 ori pe zi, după care se ung
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de lămâie. Ungere cu unt de migdale, ceară curată de albine și naftalină, sau cu seu de oaie, de vită; cu ceară, cu smântână și rădăcină de ștevie, cu untură de pe mațele de porc. Comprese cu frunze și flori de strigoaie sau scumpie zdrobite. Petele de pe față dispar prin spălare cu zeamă de flori, culese de pe câmp, cu fiertură de pelin verde, prin frecții și tamponări cu flori și frunze de leuștean. ZĂBALE Bubițe albicioase molipsitoare, care apar la oameni În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
a exploatat în Occident mitul vampirului și al strigoiului, în Șapte eseuri despre strigoi (1998) autoarea procedează metodic, lucid, la alcătuirea unui dosar al credințelor despre strigoi și la comentarea lui. După ce examinează terminologia complexului mitologic românesc al strigoiului („strigă”, „strigoaie”, „moroi”, „moroaie”, „moroiniță”, „priculici”, „vampir”, acesta din urmă substituindu-i pe ceilalți), evocă atestările despre vampiri datorate fie unor medici trimiși de Curtea vieneză, fie clerului ortodox român, care condamna credința ca fiind deșartă. Urmează examinarea răspunsurilor la chestionarele lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]