70 matches
-
care au avut destul material ca să ajungă pînă la gleznă au pantalonii evazați, de parcă le-a greșit cineva cusătura. Totul atîrnă pe muritorii nespus de ciudați pe care ii contemplă uluit parizianul nostru sau, dimpotrivă, totul este peste măsură de strimt și de îngust, părînd lipit cu clei de piele, de căpătat ori făcut din sărăcie, lăsînd la vedere diferite părți intime ale trupului, burice și umeri, dar mai ales degete de la picioare și călcîie. Tînărul, obișnuit a săruta minutele înmănușate
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
dezvelit din plăpumi brodate-n aur cald Și că din întîmplare topit, oh!, ici și colo, De cîte-o alunița, de cîte-un vînat fald De carne rușinata ce-mi murmura: ador-o! Plecau s-aducă ceaiuri din Chină melcii-paji Prin coridoare strimte, odăi întortocheate Și îți suflau în roua paloarea din obraji Elfi cu trompete-nguste sub flamurile lațe. Iar eu, purtat de-o mîna de-azur, cerșeam întruna Să-ți mingii sînii proaspeți și mai rotunti că luna...
Ca un răsfăț anume era trezitul tău… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6666_a_7991]
-
pe Antonio și Sebastian. Nu e vorba de o ironie ieftină, nici n-are cum. E un adevăr. E ceea ce se întîmplă în acel moment. Miranda alege Lumea nouă. Și Prospero o alege. Căci nu-i mai ajunge nici "regatul strimt al bibliotecii", nici magia prin care l-a dominat, fiind totodată dominat. Și-și îngroapă cartea. Prospero revine în Milanul sau (cuvîntul e în text, iar sublinierea în spectacol), unde chiar dacă urmează să citească (lăsînd să domneasca generația tînără, cum
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
scrupule" atunci ce să mai spunem de alte climate ale unor mai mult sau mai putin marchizi în derivă, nu numai cu pantalonii suflecați din pricini naturale dar chiar înlocuindu-si pantalonii cu fuste dintre cele mai scurte și mai strimte. Dar pe mine, personal, confesiunile pline de cinism "mălasărece". Adică, rămîn cu ochii închiși. Sub pleoape, am lumea mea. Cinism, adică lovitură sub centură aplicată celuilalt. Ce poetese sau prozatoare și-au pierdut mințile, dînd în celălalt? Tocmai această neputința
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
de versul shakespearean "mai puternic că îmbrățișarea mării"... Fiecare e liber să descopere în acest "film simplu", plin de grație și de elan, un sîmbure dur, rezistent în veacuri: relația Artist-Putere, raportul Talentului cu sine însuși, misterul artei. În lumea strimta a realului colcăie - înainte de a intra, transfigurate, în lumea infinită a artei - crimă, gelozia, suspiciunea, invidia, loialitatea, moartea, inspirația, lăcomia, răzbunarea, si, peste toate, iubirea, singura care poate transforma un "poet fără cuvine" într-un poet genial. Cum? "E o
Miorita a intrat în Europa by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17973_a_19298]
-
ani în urmă. Mă dusese prin galerii, îmi arătase oamenii, fumaserăm împreună în locurile amenajate, toți se mirau că mă văd, si ca, ce, altă treabă mai bună n-aveam?... În cele din urmă, inginerul se vîrîse într-un tunel strimt, ca o conductă cu diametrul de 60-80 de cm., făcîndu-mi de acolo semn cu capul să-l urmez. Aveam de mai înainte unele semne că sufeream de claustrofobie. De data aceasta, mă încredințasem că ceva nu era în regulă, - mă
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
uman, prin fragmente memorialistice, de jurnal și corespondență sau prin mărturiile celor care l-au cunoscut. Volumul trebuie citit în întregime: secțiunile lui se completează strîns iar ilustrațiile numeroase te ajută să cunoști personajul și destinul sau sub vremi. În strimtul spațiu de aici nu putem decît să vă incitam să o faceți, dîndu-vă cîteva mostre din uimitoarea libertate de gîndire a lui vasile Băncilă, în plină teroare comunistă, din curajul de a pune pe hîrtie adevărul lui exploziv, pentru care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
amenință să se prăbușească, să-l strivească sub povară ei: peste zi, Hanta hrănește presă hidraulică, dar seară, cînd vine acasă, uriașă bibliotecă recuperată devine ea o simbolică presă hidraulică gata să-l devoreze. Culcat pe spate, în patul sau strimt, Hanta privește în sus și împrejur stiva de cărți oricînd pregătită să se prăbușească asupra lui, ca o sabie a lui Damocles ordonînd revanșa rîndurilor distruse în fălcile mașinii. Deși salvează zilnic o carte, și în felul acesta garantează supraviețuirea
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
varsă Rîul Doamnei Și murmură pe ape copilăria mea, Ca Negru-vodă, care descălecînd venea, Mi-am ctitorit viata pe dealurile toamnei. Prin viile de aur ca banii dintr-o salbă, Pe al colinei mele împodobit pieptar, Închis-am fericirea în strimtul ei hotar De nuci bogați în umbră, umbrind o casă albă. (Ctitorii). În contextul poeziei românești de după Primul Război Mondial, poezie ce descoperise cu încîntare modernismul de ultimă oră și febricita la ideea europenizării, strofele de mai sus sunau, concomitent
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
În acest context apare deci nevoia de a apela la alte forme de înțelegere și terapie, care să depășească sfera farmaceutică și ceea ce numim, de regulă, în mod convențional, «medicină»”. (p. 344) O carte pledînd pentru scoaterea medicinei din tiparul strimt al pozitivismului terapeutic, sub motiv că puterea obișnuinței și rezistența la schimbare sînt cusururi de găsit nu doar la bolnavi, ci și la medici. În fine, e o bucurie să vezi că mai sînt medici, precum Oliver Sacks, care vorbesc
Maladia personală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4244_a_5569]
-
nespectaculoase, ajungînd indistincte. Poetul nu mai vrea să le descifreze, preferînd lăsarea lor în uitare. Poemul amintit sugerează, discret, aceasta perfida sucombare : „N-avem prerii/pe care să feliem seară un soare uriaș - peste tot ochiul se oprește în marginea strimta a cerului,//se duce sedus de ochiul de ciclop/al unui lac. ?ara noastră neîngrădita/e doar mlaștină care se usucă încet/între două priviri ale soarelui.” (}ara mlaștină, p. 19). Chiar și un text liric precum Moartea unui naturalist
Lumea văzută de Seamus by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6555_a_7880]
-
Greoi, însemn în catastif cuvinte Să nu le uit! Sleit, apă și linte Mănînc, departe tapițerii ținte Bat în mătasa după-amiezii sfinte. Și-o clipă mintea-n muzici se înmoaie... Apoi aud tablele zvîrlite la gunoaie. Aerul cade-n pîlniile strimte. N-am pic de franj. Roua de-a dura minte. Trec razele prin geam și-mi înconvoaie Sufletul, crin teșit într-o odaie - Și-s giugiulit obraznic de o droaie De fluturi. Doamne, dă-mi un înger blînd Să mă-nsoțească
Scrisoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15982_a_17307]
-
servieta diplomat și se grăbește să prindă avionul); amuzat de forfota cosmopolită din jur, tipul ăla slăbănog zîmbește În gol de parcă ar interpreta un mesaj de pe altă planetă; doamna corpolentă Își scoate din cînd În cînd călcîiele din pantofii prea strimți țradiază se crede deja acolo Înconjurat de ziariști și fotoreporteri ne dă interviuri); fata În negru nu-și poate lua privirea de la bărbatul În blaser țpentru Niki nu există decît viitor și pentru nebunul ăla... ce animale diferite În aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
I pak să știi că bagă den toate orașele câte 50 de omin să fie de ajutor în corăbii. I pak să știi cumu se-au prins nește meșter(i) den Țarigrad cum vor treace ceale corăbii la locul cela strimtul ce știi și domniia ta. I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaș(i) și de generemiiu Negre, cum i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i
PRIMUL DOCUMENT SCRIS IN LIMBA ROMÂNĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366845_a_368174]
-
William Shakespeare (trad. adapt. Mihaela Tălpău) Chiar de ochii-mi poartă sticlă a tinereții transparență simt dar fiecare rid sapă-n lemnul cărnii-pâclă lăsând al anilor cerc strimt frumusețea ce-ți răsare din al inimii tic-tac în sufletu’-mi cu-nfiorare își găsește-un fir de leac dar cum același ritm se zbate și în pieptul meu, și-al tău cine spune, cu dreptate (!?), că în vârstă sunt doar
SONET 22 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370561_a_371890]
-
materialelor utilizate: nuanțe de alb-bej, griuri și brumărie - culoarea naturală a linii de oi. Materialele folosite pentru îmbrăcăminte erau de proveniență vegetală precum cînepa și inul, si animală: pieile și blănurile. Bărbații asortau cămașă cu pantaloni pînă la glezne, destul de strimți, uneori foarte lungi și încrețiți, formînd cute transversale asemenea ițarilor de lină, purtați de țăranii moldoveni pînă la începutul secolului al XX-lea. Subliniez - în legătură cu aspectul vestimentar și nu numai - ilustra lucrare de doctorat a domnului Profesor Leonard Velcescu, din
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Articolele Autorului Scânteieri de cuvânt, Cu rochii și fuste foșnitoare. Încerc în umbră să le îmbrac, Să nu le-alunge al toamnei vânt. Chicotind după perdele, Ascund căderile-n neant Și-mi trimit cântec de iele, Larg poem în prea strimt frac. Prea-nalt judecător sprânceană, Nu-i place la ciorap o jartieră, Deja, le-a dezbrăcat pe toate, A inventat un phoenix în scrumieră. Larg poem își leapădă strimt fracul Liber acum de fuste și rochii foșnitoare. Scânteile, ca frunza
ARS, POETICUL de TEO CABEL în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341466_a_342795]
-
neant Și-mi trimit cântec de iele, Larg poem în prea strimt frac. Prea-nalt judecător sprânceană, Nu-i place la ciorap o jartieră, Deja, le-a dezbrăcat pe toate, A inventat un phoenix în scrumieră. Larg poem își leapădă strimt fracul Liber acum de fuste și rochii foșnitoare. Scânteile, ca frunza la ierbar, Devin pentru infuzii de răceală leacul, Doar după evadarea din sertar. Referință Bibliografică: ARS, POETICUL / Teo Cabel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 708, Anul II, 08
ARS, POETICUL de TEO CABEL în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341466_a_342795]
-
-n a sa joacă, suflând întors de zeul crunt, Dar ani legați cu ani ca frații, păstrează sacru-n legământ, Lumea-l iubește în alint, un emotiv în puls se simte, Istorii se pronunță-n martori, în cărți cu ceasurile strimte, Un pelerin lumină-n neguri să biruiască nespusa soartă, În vechile scripturi botezul cu aripi sfinții laolaltă, Pământule ai nins geneză și-ai prins-o-n căile rebele, Au curs în nopți pe rând uscate, cu ani ai ruginit tăcere
AN VECHI, AN NOU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372567_a_373896]
-
lume în care toate elementele sînt resorbite într-un trăsnet devenit piatră, un trăsnet care e un cristal poros din cauza Aerului (Urizen) și translucid din cauza Apei (Tharmas)275. Stările de beatitudine ale lui Enitharmon sînt transcenderi de sine, prin poartă strimta, în planuri superioare cu care în fapt comunica în permanență, dar porțile strimte se deschid în conștiința spațiului numai în anumite cazuri: noi nașteri (atunci Enitharmon primește în sine noi entități, oameni sau zei), miracole (infuzări ale unor anumite elemente
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
trăsnet care e un cristal poros din cauza Aerului (Urizen) și translucid din cauza Apei (Tharmas)275. Stările de beatitudine ale lui Enitharmon sînt transcenderi de sine, prin poartă strimta, în planuri superioare cu care în fapt comunica în permanență, dar porțile strimte se deschid în conștiința spațiului numai în anumite cazuri: noi nașteri (atunci Enitharmon primește în sine noi entități, oameni sau zei), miracole (infuzări ale unor anumite elemente cerești în planul fizic de existență); tot ce are legătură cu intrarea invizibilului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Lucrarea minunată cum curge înainte precum cele văzute din cele nevăzute"276. Cînd invizibilul intra în vizibil Enitharmon se deschide pe șine spre înalt și starea ei este de beatitudine (bliss = fericire, extaz). Lovinescu spune: apele corozive trecute prin poartă strimta devin "Elixir de beatitudine, Balsam, Ulei supra-esențial" (în limaj hermetic)277 (uleiul este distilatul cel mai subtil al Spiritului 278). Urmează că Enitharmon se întoarce din beatitudine transmutata în anumite puncte esențiale din conștiința ei, ceea ce va avea un efect
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Omului pentru Vala, dulcea rătăcitoare. Volutele Urechilor vi le întoarce-voi spre în afară, si Nările în jos Vi le-apleca-voi, si Ochii-nlăcrimați, cuprinși în globuri, înfricoșați vi s-or rostogoli; Uscîndu-vi-se, Buzele și Limba se strînge-vor într-un cerc strimt, Pîna ce-n strîmte-nfățișări va strecura-veți. Duceți-vă pe calea voastră de văpaie 90 Și învățați ce-nseamnă să-l absorbi pe Om, voi Spirite-ale Milei și Iubirii". O Urizen, de ce pălești la viziunile Ahaniei? Ascult-o pe aceea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cîntătoare pasarelele în ciori ucigătoare, si bucuriile-Mi în gemete amare, Glasurile de copii din corturile mele în strigate de prunci lipsiți de apărare, Si întru totul surghiuniți din fața razei de lumină și-a strălucirii dimineții În asta lume-ntunecoasă, strimta locuința, umblu în sus și-n jos. Aud o Taină cum răcnește în vălvătăile acestea ale Mistuirii. 115 Cînd oare Omul din vremuri ce-or să vină va deveni precum în zile de demult? O, viață-ostenitoare! de ce șed eu aici
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nervos" (Sîngele hristic): "Ei pîinea cea trupeasca o mănîncă, băură vinul cel nervos;" ("They eat the fleshly bread, they drank the nervous wine;"). În viziunea lui Blake, "vinul" istoriei, care curge prin filtrul teascului/ războiului-tiparniței/ Cuvîntului (că manifestări ale "caii strimte" despre care se vorbește în Noul Testament: Matei 7,14: "îngustă este calea care duce la viață"), la nivel simbolic, este astfel transformat de Hristos în sîngele nemuririi, viața veșnică. 134 "The Marriage of Heaven and Hell", 14 (BCW: 154) ("omul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]