4,124 matches
-
Acasa > Poezie > Vremuri > AZI ȘI MÂINE Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Am oftat adânc atunci Când mânjit era pământul Și în cute de durere Se strivea ușor cuvântul. Am pus liniștea să doarmă În cămara cea gătită, Primenită-mi este casa Și cu flori împodobită. Am aprins și lumânarea Cu nădejdea de mai bine Toate vin și trec prin lume Cu un scop și rost anume
AZI ȘI MÂINE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1420954434.html [Corola-blog/BlogPost/372828_a_374157]
-
din 25 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Suflete, Deschis-ai iernii fereastra primăverii tale și ninge Rai cu vii petale, a clipei trecere vrei să-ți fie zbor, simți cum pașii vieții nu mai vor albe corole înfrățite luminii a strivi; lasă-le urma să și-o piardă în visul de a fi, eternității se vor regăsi. Contemplă și te bucură, viața iți era ascunsă în taina iernii rece, mori și devino a ta măreție, creație iubirii! Ești ceea ce ești, născut
CONTEMPLAȚIE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1485368086.html [Corola-blog/BlogPost/371782_a_373111]
-
și viața li se pierde pe vecie. Trecut-au ani și clipa hărăzită, pentru vestita mai demult nuntire sosește și copila din privire amarnic plânge-n munte părăsită. Deodat' un trăznet vine din tărie, un buzdugan ce-n drumul lui strivește năpârcile de pază când lovește și fetei îi vestește bucurie. - Eu sunt voinicul Dordesprinsdinsoare, Zăpadă-Albă, nu-ți mai fie teamă ! Ridică buzduganul de aramă, prinzându-se cu zmeu-n încleștare. În luptă dreaptă, paloșe sau ghioagă, cu buzdugane aprig s-
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1493011200.html [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
necesar, construit din puncte goale ce-au atârnat la un moment dat pe un drum gol, mă las purtată de o singură numire a iubirii. Duminica îmi las capul plecat peste vocea ce-și spune rugăciunea. ... doar dacă nu ne strivește cuvântul un trecător grăbit și greu . Sîsîitul vorbelor nu poate ajunge la surzi. Dumnezeu, uneori, îți incarca spatele cu atât de multe pietre de parcă s-ar distra. Uneori te lasă în viață, cât să curgi lin, apoi revine și-ți
ÎN MOARTE AM TIMP SĂ-NŢELEG IUBIREA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_moarte_am_timp_sa_nteleg_iubirea.html [Corola-blog/BlogPost/366911_a_368240]
-
11 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Doamne, moartea nu ne dă preaviz, ea umblă-n colectiv, Pe altarul ei se aprind trupuri de Rai, aici pe pământ gravitează Iadul sus în Cer rămâne doar un zbor al îngerilor cu aripi strivite de tălpile răului. Doamne, părinții nu au extinctoare să-și stingă durerea, au doar scrum de vise prin care răscolește un înger prea grăbit. Trimite-le un fulg din aripile Tale atunci când li se face dor. Fă ca durerea asta
RUGI DE LACRIMI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_lavinia_niculicea_1447244572.html [Corola-blog/BlogPost/384729_a_386058]
-
de lumină și ANE legendare sacrificate pentru kilowați inexistenți. Atenția este deturnată de la antica ITHACĂ, pământ încă ne explorat suficient, comparat însă cu reportajele altui ziarist celebru, care a fost BRUNEA-FOX (1898-1977), astfel poezia devine gâtul golaș al unei găini strivite în universul de mălai. Poetul își prepară pergamentul de scris din propria-i piele, după rețete fatale, marcate de întuneric, încropite sub streașina frunții. Poezia lui Nicolae SÂRBU este un rebus ne dezlegat, plin de criptograme care nu pot fi
SFERELE POEZIEI LUI NICOLAE SÂRBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Sferele_poeziei_lui_nicolae_s_rbu.html [Corola-blog/BlogPost/360744_a_362073]
-
în minunata „robie a cugetului” în tăcerea mult dorită, deși, din copilărie și până la moarte a fost bântuit, după cum se exprima un critic, „de neliniștile metafizicii ale cunoașterii, de setea năprasnică de a pătrunde cât mai adânc în tainele lumii, nestrivind „corola de minuni a lumii” - metaforă memorabilă. Cât privește tăcerea femeii, Blaga considera că femeia deține un secret al existenței, din vremea când Evei șarpele i-a șoptit ceva, tăcerea ei misterioasă fiind unul din misterele lumii: De-atunci femeia-ascunde
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
Acasa > Versuri > Visare > AM STRIVIT TĂCEREA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Am strivit tăcerea, fără argumente Și i-am dat culoare dintr-un curcubeu, Clipele rebele ce au fost absente Au rămas pe coama unui
AM STRIVIT TĂCEREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1434861817.html [Corola-blog/BlogPost/379702_a_381031]
-
Acasa > Versuri > Visare > AM STRIVIT TĂCEREA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Am strivit tăcerea, fără argumente Și i-am dat culoare dintr-un curcubeu, Clipele rebele ce au fost absente Au rămas pe coama unui singur smeu. Lacrimi izvorâte din dureri nespuse Au șters iar obrajii ce tânjeau de dor, În căușul palmei
AM STRIVIT TĂCEREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1434861817.html [Corola-blog/BlogPost/379702_a_381031]
-
A strigăt odaia, eu eram doar mută Recompun esența ce îmi este crez. Ropotul de cai și o șa în vânt E atâta verde, ei și-au luat avânt Aladin și-arată lampa fermecată Basmele se scriu parcă înc-odată! Am strivit tăcerea, fără argumente Și am pus pe șei clipe repetente Le-am dat frâu și aripi pentru a zbura În acest poem, spre inima ta... 20 iunie 2015 Camelia Cristea Referință Bibliografică: Am strivit tăcerea / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN
AM STRIVIT TĂCEREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1434861817.html [Corola-blog/BlogPost/379702_a_381031]
-
Basmele se scriu parcă înc-odată! Am strivit tăcerea, fără argumente Și am pus pe șei clipe repetente Le-am dat frâu și aripi pentru a zbura În acest poem, spre inima ta... 20 iunie 2015 Camelia Cristea Referință Bibliografică: Am strivit tăcerea / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1633, Anul V, 21 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
AM STRIVIT TĂCEREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1434861817.html [Corola-blog/BlogPost/379702_a_381031]
-
și de asemenea tot răul pe care l-ai făcut cuiva în anumite circumstanțe ale vietii vine peste tine, tot ce oferim oamenilor primim înapoi în timp, este una din marile legi ale vieții umane. Consecințele păcatelor noastre ne pot strivi atunci când în viață le purtăm singuri, însă atunci când le purtăm prin hâr împreună cu Hristos este altceva deși există suferință să știi că avem parte și de mângâieri și bineînțeles vindecare spirituală. Știu că îmi vei spune ce bine știi să
SPOVEDANIA UNUI OM de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1412153433.html [Corola-blog/BlogPost/353073_a_354402]
-
viscol descarcă troiene de nea peste parcul proscris, ce vor conteni doar când vântul remarcă schimbat peisaju-n tărâmuri de vis. Sub alba hlamidă o bancă icnește, aleile triste sunt prinse-n covor, o creangă de măr apăsată trosnește, tot parcu-i strivit sub povara din nor. Și iar glasuri iuți mai încearcă solie, spre Eol prin cioară trimis-au cuvânt, să-mprăștie norii și soarele vie, omăt să topească în reavăn pământ. Aleile triste azi gânduri îndreaptă spre astru s-adune tot
ALEILE TRISTE ÎN PARCURI AŞTEAPTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418024816.html [Corola-blog/BlogPost/382079_a_383408]
-
mai multe peripeții cu aruncarea parâmei de remorcare, am putut fi recuperat dintre valurile mării și dus în port, dar nu la locul meu de acostare al bărcii, unde nu se putea ajunge din cauza riscului de a fi aruncați și striviți de stabilopozii digurilor de apărare. Când mă remorcau, valurile îmi luau barca pe sus, fiind mai ușoară ca cea ce mă tracta și mă ducea înaintea lor. Trebuia să țin cârmă cu rama să nu ne ciocnim și să ne
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Batranul_si_marea_stan_virgil_1380392197.html [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
săruta părul și primul impuls va fi să-mi inversezi clipele în așa fel încât să-ți reprezint ființa. Știu cum voi proceda: mai întâi voi bea rouă din cana de lut modelată o noapte întreagă când picurii lunii îi striveau marginile și-mi făceau în necaz că le erai prizonier și mergeai din stea în stea să faci recensământul. Mai târziu am aflat că la câteva miliarde de stele îmi puteai dărui veșnicia. Mereu am regretat că nu am negociat
PETALELE EDENULUI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Petalele_edenului_gina_zaharia_1335611664.html [Corola-blog/BlogPost/354386_a_355715]
-
a fost, visam adevărat. Am învățat să-nnot prin apele sărate, Să nu mă las învinsă de nici un muritor, Să beau din cupe, viața adeverită-n fapte Deși, sunt o nălucă pe culmea norilor. Mă vei ascunde poate sub frunza ruginită Strivindu-mi versul care iubire-ți picura Dar, n-ai sa poți uita o șoaptă nerostită De stropul plin de suflet care te înconjura. Te voi păstra, în suflet, cum este scris destinul Sorbindu-ți clipa surdă din ghearele uitării, Te
VIS ADEVĂRAT de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Vis_adevarat.html [Corola-blog/BlogPost/357029_a_358358]
-
indiferent față de cine, indiferent față de ce moment. Artur Silveștri s-a stins că un martir, ca un călugăr laic care își luase de bună voie asupra să povară greșelilor timpului său și sub această povară care până la urmă l-a strivit, încerca îndreptarea”. (Artur Silvestri-Fapta Culturală. Ed. Carpathia, 2009, p. 8) Nu, Doamna Mariana Silveștri, Stâncă nu l-a strivit, fiindcă el, Artur, devenise muntele unde salășluia Călugărul Gabriel, cu spiritul, cu harul, cu lumina, cu ruga și cu dăruirea să
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
care își luase de bună voie asupra să povară greșelilor timpului său și sub această povară care până la urmă l-a strivit, încerca îndreptarea”. (Artur Silvestri-Fapta Culturală. Ed. Carpathia, 2009, p. 8) Nu, Doamna Mariana Silveștri, Stâncă nu l-a strivit, fiindcă el, Artur, devenise muntele unde salășluia Călugărul Gabriel, cu spiritul, cu harul, cu lumina, cu ruga și cu dăruirea să, slujind Faptele Mari ale Omului Mare într-o Dacie Mare, si îndemnându-ne pe noi Ucenicii lui să-l
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
umeri. El îi cuprinse cu palmele talia în timp ce fata își încolăci brațele pe după gâtul lui și se prelinse lin spre pieptul său, apăsându-l cu sânii fragezi și tari de domnișoară. Buzele lor se caută, se contopesc și parcă se strivesc într-un sărut prelung, apăsător și pătimaș. Dezmierdările lor înfocate se dezlănțuie ca o furtună în plină vară. El îi presară pătimaș săruturi pe gât, pe obraz, apoi îi regăsește buzele. În același timp îi caută sînii, îi cuprinde în
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1403537274.html [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
dea nas în nas cu ele. Păi nu era să se ducă peste râul Stinx când, un amărât de paianjen, de-ăla galben... care-l vedeți prin vița de vie, i s-a agățat de voaletă, iar dacă nu-l striveam între degete, cred c-o pierdea domn’ colonel și-i cântam prohodul. - Mărine, tu să-i dai de pomană Floricicăi!... Dacă sărmana iapă o mierlea, erai dus în fața tribunalului militar, și nu te bucurai de marele grad cu “lauri”... acum
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_v_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1359792446.html [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
patina, mina Unei tragice ofelii Ce nu are decât vina Catifelei dulci a pielii, Otrăvita și divina Fierbere a fierbințelii Clocotind foliculina Dând s-o bea acelor ce li-i Mai virgină ca virgina - Infidelii și rebelii Ce-n viol strivesc tulpina, Gineceul îndoielii, Carnea trufei, rădăcina, Seva dulcelor micelii, Ce, brutali, sparg violina Gemetelor și scâncelii, Ce-n cătușe pun lumina, Vocea, plânsetul bocelii, Sugrumându-și balerina Ca-ntr-un lied al lui Bocelli Și-și ucid demenți regina Înfigând
CAROLINA... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Carolina_romeo_tarhon_1385371429.html [Corola-blog/BlogPost/347245_a_348574]
-
...Cu ilustrații din CESARE RIPA - Della novissima iconologia (Padova, 1625) -, cea de-a 18-a carte semnată de vulcanicul poet Theodor Răpan te lasă mut ca o catedrală gotică al cărei prag abia l-ai trecut. Te strivește, parcă, prin răceala de gheață a zidurilor sale urieșești, prin pereții de statură titanică, dar goi, în care spiritul imperial nu te mângâie, ci urlă de-ți sparge timpanele sufletului, cerându-ți supușenie totală, deloc crâcnire și niciodată speranță că
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > DUDUL Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 2064 din 25 august 2016 Toate Articolele Autorului Dudul Dania Badea Mi-e iarăși dor de negre dude, coapte, strivite-n ritm de pași sfioși, în noapte pe care le-ocoleam și-atunci, abil să nu-mi păteze talpa de copil. În poarta casei noastre, un dud mare ne dăruia umbră, alean, răcoare, nu bănuiam că-n viața mea de
DUDUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1472148584.html [Corola-blog/BlogPost/380844_a_382173]
-
mine și se cuibări la pieptul meu, șoptindu-mi suav la ureche: - Cât de bine îmi pare că ești din nou aici, iubitul meu ! Fără să-mi pese de urmări, am cuprins-o în brațe și am sărutat-o apăsat, strivindu-i buzele roșii și pline. Mă întrebam în același timp dacă nu cumva murisem și toate câte se întâmplau în jurul meu nu erau altceva decât vedenii premergătoare morții. Un accident cu mașina. Parcă ghicindu-mi gândurile negative, superba ființă din
IUBIRE PENTRU ADELAIDA (SAU FELUL ÎN CARE O FANTEZIE COSMICĂ DĂ PESTE CAP MATERIALISMUL DIALECTIC) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1480543539.html [Corola-blog/BlogPost/370516_a_371845]
-
trompa - codița mai lungă de la alt măr, coada - o fâșie de coajă făcută fus... -Ce zici?! aruncă Patriarhul către același Papa, când primi darul fostei colege. -Ce să zic?! Un elefant schimonosit, atâta tot! ripostă ursuz, mai mult prin mimică, strivit de obsesivele întrebări ce i se adresau necontenit. Ce-or avea ăștia în cap?! De când sunt eu ciuca bătăii pentru ei?! Uitase bietul că și-n adolescență pățea cam la fel, doar că atunci avea mai multă răbdare și era
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]