36,705 matches
-
vine o idee. În cazul romanului M-am hotărât să devin prost, ideea mi-a venit citind Biblia. În Ecleziastul există o frază foarte frumoasă, care sună așa: ,qui accroît la science, accroît ses douleurs", cu alte cuvinte, cu cât studiezi mai mult, cu atât devii mai inteligent, și deci mai nefericit. Poate că mă simțeam foarte aproape de acest gând. Eu nu mă consider foarte inteligent, dar simțeam că devin mult mai nefericit înțelegând anumite lucruri, și astfel, pornind de la acest
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
să fac era să scriu. Ca s-o liniștesc pe mama, mă înscriam la Universitate și urmam diferite cursuri; în felul acesta îmi completam cunoștințele. Ideea era să am cât mai multe informații, pe diferite teme; în acest sens am studiat filozofia, antropologia, sociologia, lingvistica, istoria artei, studiam dar nu mă prezentam la examene, fiindcă examenele nu mă interesau. Pentru mine frecventarea acestor cursuri devenise un modus vivendi. Am prieteni care s-au specializat într-un anumit domeniu, unul a studiat
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
o liniștesc pe mama, mă înscriam la Universitate și urmam diferite cursuri; în felul acesta îmi completam cunoștințele. Ideea era să am cât mai multe informații, pe diferite teme; în acest sens am studiat filozofia, antropologia, sociologia, lingvistica, istoria artei, studiam dar nu mă prezentam la examene, fiindcă examenele nu mă interesau. Pentru mine frecventarea acestor cursuri devenise un modus vivendi. Am prieteni care s-au specializat într-un anumit domeniu, unul a studiat Dreptul, e un avocat desăvârșit, dar nu
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
studiat filozofia, antropologia, sociologia, lingvistica, istoria artei, studiam dar nu mă prezentam la examene, fiindcă examenele nu mă interesau. Pentru mine frecventarea acestor cursuri devenise un modus vivendi. Am prieteni care s-au specializat într-un anumit domeniu, unul a studiat Dreptul, e un avocat desăvârșit, dar nu-l interesează nimic altceva, în schimb, pe mine mă interesează o mulțime de lucruri; cum n-am fost niciodată un elev bun, nici nu puteam deveni un specialist grozav. LVR: Când ați început
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
-R. Patapievici în universul lui Dante. Mai tânărul cercetător, exersat pe domeniul filologiei, nu al filosofiei și al științelor exacte, este preocupat de William Blake ca paradigmă a poeziei vizionare. Sunt salutare inițiativa și opțiunea lui Cătălin Ghiță de a studia vizionarismul poetic, dând noțiunii o fundamentare teoretică doctă, pe care nu o avea până acum în exegeza literară românească. Fără contribuțiile lui Eugen Negrici și ale Ioanei Em. Petrescu, singurii care au stăruit asupra implicațiilor vizionarismului, nu am avea în
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
fac. Adoptând jalnica tactică a struțului, își imaginează că vor supraviețui ei cumva și valului neprielnic actual. Mă tem că n-o vor face. Vizita în România a lui Mario Vargas Llosa a fost un bun prilej pentru a mai studia o dată reacțiile creatorului român la stimuli externi. Ele s-au dovedit, și acum, dezolante. Și asta nu pentru că ar exista obligația ca, dintr-o dată, toată lumea să scrie în România ca Llosa. Ci pentru că în România până și scriitorii au ajuns
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
de forță a cărui prezență, cîtă vreme erai în țară, nu-l sesizai deloc, îl vei simți acum în mod însutit, dar nu pentru că s-ar fi întețit între timp, ci pentru că acum îți lipsește cu totul. În Occident poți studia pînă la moarte în cele mai aseptice și mai civilizate incinte din lume, răsfoind biblioteci întregi și scriind tomuri impresionant de docte. Și cu toate acestea îți va lipsi ceva, și anume climatul de rumoare provincială al cărei principal ferment
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
inimaginabilă din minister nu poate crea decât sistemul derutei fără sfârșit, al modificărilor ce se bat cap în cap, al ,inovațiilor" ce ne ajung din urmă cu o viteză amețitoare, fără să se fi încercat, măcar de formă, să se studieze dacă sunt necesare ori dacă avem de-a face cu niște inutile, penibile importuri ce nu au dat nici un rezultat în lumea din care provin. Faptul că dl ministru Miclea vorbește cursiv nu înseamnă, nici pe departe, că știe ce
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]
-
se aflau deja la putere și, se prespune, aveau ceva de oferit. Gabriel Dimisianu are dreptate, Vianu merita cu prisosință toate demnitățile primite în timpul regimului comunist. Prezența sa în Universitatea din București a fost marea șansă a celor care au studiat în acei ani. Nimeni nu îi acuză pe Tudor Vianu sau pe George Călinescu pentru adeziunile lor la regimul comunist într-o perioadă în care vecinii și colegii lor dispăreau pe capete în temnițele comuniste. Fără ei, cu greu s-
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
l'identità letteraria europea, piuttosto che discendere da una lineare eredità classico-cristiana, rimontava a un incontro-scontro o a un dialogo tra le queste diverse componenți 8. Un'idea, quest'ultima, che ha trovato spazio sempre maggiore nel dibattito interno agli studi letterari, accompagnando la singolare parabolă della Europäische Literatur în Italia: prima sostanzialmente ignorată se non ingloriosamente stroncata (ad esempio da Croce e Petronio); poi, dopo l'edizione italiană del 1992 a cură di Roberto Antonelli, divenuta quasi onnipresente nel bagaglio
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
post-independență) din toate culturile non-occidentale care s-au dezvoltat sub o puternică influență europeană 11 (de exemplu, în fostele colonii). La prima generație de intelectuali avusese loc un proces de modernizare prin occidentalizare ("părinții" fuseseră educați adesea în universități străine, studiaseră în limbi occidentale și asimilaseră puternic valorile și stilul de viata vestic). În schimb, la generația a doua ("copiii") s-a constatat o așa-numita indigenizare, constând în reîntoarcerea la tradițiile naționale (limba, religie, atitudine față de istorie, vestimentație etc.), fiindcă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de acord cu cele spuse mai sus, însă eu cred că fac parte din excepții. chiar mă relaxez și mă simt bine atunci când port o conversație cu cineva și mă “întind” sau îmi incrciosez brațele peste bust. oricum, o să mai studiez problemă. mulțumesc. Uite-așa m-am chinuit eu, acum câteva seri, în timpul unei discuții cu un amic, să-mi ascund căscatul. Nu mă plictisea omul, doar îmi era foarte, foarte somn. Mersi, Bucurenci, m-ai eliberat, de-acuma o sa casc
Sunt un căscat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82713_a_84038]
-
că încă fușeresc: muncă, munca, citit, prieteni, expoziții, si nopți nedormite în perioada examenelor, nu recomand; din fericire aici spiritul de auto-imbarbatare și tras spițe în fund funcționează mai bine ca acasă, voi încerca să schimb felul ăsta de a studia, vorbim la viitoarea sesiune Există o ordine ascunsă în toată dezordinea, care încântă ochiul... Hai, ca poti! Și eu regret zilele alea când nu dormeam să învăț; Bucurenci e norocos..e la a 4-a facultatea și nici p-asat n-
Primii zece ani sunt grei… by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82775_a_84100]
-
face fericit cu adevarat, nu? Mie-mi sună foarte românesc! Luați exemplu învățământul din țara asta. Câte informații pe care le-ați învățat în liceu v-au folosit în facultate? Eu aș zice... vreo 10-20%. Apoi cât din ce ați studiat în facultate va ajuta în viață. Oare...5%? Restul e crap. Dar ne este vârât pe gât cu forța! Atitudinea asta cu ușile deschise vine de cele mai multe ori de la o lipsă de responsabilitate. O persoană responsabilă știe ce vrea și
De ce e bine să nu ţii chiar toate uşile deschise by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82866_a_84191]
-
a subiectelor, cursurile sunt un excelent prilej de smerenie. Nu e o ironie, vorbesc serios. Eu unul îmi doresc o diplomă pentru că vreau să urmez un master în Creative Writing și am nevoie să fiu licențiat în ceva. Ce anume studiez mă interesează cam în aceeași măsură în care mă preocup de alegerea unei companii aeriene atunci cand zbor undeva. Când m-am reînscris la facultate, mi-am spus: “Să nu te aștepți să-ți placă! O să te plictisești groaznic, o să te
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
la fel ca Răzvan - pe care îl cunosc foarte bine, deci vorbesc în cunoștință de cauză - o persoană care pur și simplu nu poate fi înregimentata cu folos în canoanele școlii, indiferent ce școală va fi fiind ea. Eu am studiat un an la una din cele mai prestigioase școli din lume; e o diferență fantastică față de România, dar sunt convins că un tip că Răzvan ar fi cârcotit din plin chiar și acolo. I`m speechless! Sunt în primul an
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
-mi place. Dar asta, pentru că printre cei care mi-au semnat unele diplome din teanc, au fost profesori, în deplinătatea semnificației acestui termen, care ne-au învățat ce înseamna responsabilitate, respect și să regăsim în cursurile noastre plăcerea de a studia. Ehe, vremuri ... N.B: Acești profesori predau doar la universități cu nume mari din străinătate și nu i-am văzut niciodată citind din hârtii sau consultandu-si cărțile publicate, cum e modă pe aici. Apropos, am avut nenorocul să întâlnesc
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
bună. “Procedurieristii” care umplu până la litera (z) lista de acte necesare obținerii unei banale autorizații sunt adesea conducătorii instituțiilor bugetare, specialiști în orice altceva în afara managementului, numiți politic și care nu provin din rândul funcționărimii. Nu știu dacă psihologii au studiat “efectul de funcție”, o tulburare de comportament ale cărei resorturi nu-mi sunt pe deplin lămurite, dar a cărei simptomatica o pot descrie destul de ușor: uns peste noapte într-o funcție de conducere, orice specialist dezvolta o anxietate vecină cu paranoia
Tara de infractori by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82985_a_84310]
-
într-o gară, dar nu m-am simțit tren”. Deci de unde începe experiență, visul? E de vină contextul sau e natural? Eu unul nu știu, și nu-mi place să nu știu, să nu înțeleg anumite lucruri. Mă surprind uneori studiind detalii fizice ale interlocutorului, însoțite de gânduri gen “ce mâini frumoase are” sau “ce ochi frumoși”, dar știu că mi s-ar zbârli pielea pe mine dacă ar încerca să mă atingă. &*%!^&$*&^# Am descoperit homosexualii acum vreo 7 ani, când
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
Abia după emisiune am gasit site-ul tău și parcă aș lasă un comentariu...nu știu cum se “lasă” astea...anyway...cred că ești ok dar poate ar fi mai bine să nu exagerezi cu genul “raw-ness” (dacă se poate spune așa)- studiat până în cel mai mic detaliu. “produsele” bune se cumpără și în ambalaje mai natur. Maria ai un ochi roșu. ai grijă, nu face bine la sine. aș fi curios cum s-a întâmplat cu emisiunea asta... cei din tvr ți-
Mari romani: fise din culise by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83041_a_84366]
-
la lectură...parcă. It’s been while since you’ve seemed human to me, welcome back to the mankind... Later edit Deși aia cu “promisiunea de brand”... mi-a scăpat, deși am băgat veneția la greu, în fc. weekend cînd studiam la padova (și basca)... dar recunosc bine stilul de negozio intimist: e genul de loc unde el îi cumpăra ei saluri de matase în anonimul venețian. o librărie + anticariat, poate mai pe stilul jegos, știu în florența: am plecat mai
Carte la Venezia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83039_a_84364]
-
arată. Femeia nu. Dacă nu e frumoasă, e obligatoriu frigida. Masculul român care crede năzdrăvăniile astea e condamnat să nu vadă niciodată legătură dintre „scandurica” uratica din viața lui erotică și talașul cu care gandeste în loc de creier. Psihologii care au studiat jocurile au ajuns la concluzia că cel mai vechi și mai sangeros dintre toate este , cunoscut sub denumirea populară de „război”. Între cronicile lui Assurbanipal și rapoartele Departamentului de Război din anii ‘50 nu se citește aproape nicio diferență. Asta
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
și crede-ma pe cuvînt: nimeni n-a murit din asta. Ulcerul se tratează astăzi mai lesne decît blenoragia. Iar ridurile sînt doar un disconfort firesc care vine odată cu bătrînețea. Dacă-i întrebi, unii nici nu mai știu pentru ce studiază. Sînt multi care-și închipuie că dă bine. Dar aparențele înșală. Dacă te plimbi afectat pe plaja din Vama Veche mototolind în mînă o broșurica Galimard și comentînd acid castelul noului Mitocan, o să te trezești creditat în alb că absolvent
Supradoza de studii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83062_a_84387]
-
alții stăteau în crâșma el învăța sanscrita” zice Bucurenci. Da , adevărat, dar nu era singurul. Să citească și dl. Bucurenci “Jurnalul unei ființe greu de mulțumit” și poate va afla mai multe. Întreagă generație din care făcea parte Eliade citea, studia etc. Nu era singurul. Nu e “emblematic” pentru asta. Generația din care a avut norocul să facă parte era “emblematica”. Scrib faimos, Eliade nu e în opera lui așa cum Brâncuși trăiește în fiecare milimetru al “Zborului”. Da, a existat odată
Intre doi habotnici, voteaza intelectualul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83043_a_84368]
-
să necesite un eșafodaj legislativ și de acțiuni și fonduri private extrem de complex. Cum România pare să se îndrepte mai degrabă spre genul acesta liberal de economie decât spre un “welfare society” vest european, poate ar fi un caz de studiat mai în amănunt. VB: Un exemplu: există un sistem de autostrăzi din anii ’60-’70, care tăiau accesul centrului orașului la ocean în afară de faptul că nu mai puteau face față traficului. Decizia a fost să se desasambleze complet acest sistem
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]