57 matches
-
condițiunilor de autorizare. Contravenienții se pedepsesc cu amendă dela 10.000 pînă la 100.000 lei. Autorizația se retrage de asemenea dacă cherhanaua a fost închiriată sau vândută fără prealabilă aprobare a consiliului. Capitolul 8 Exploatarea Articolul 37 Bălțile, apele, stufăriile și pamantul proprietatea Statului, județelor, comunelor și epitropiei liceului Bolgrad, din regiunile inundabile ale fluviilor și râurilor țării, se exploatează în regie și prin arendare. Articolul 38 Exploatarea în regie a bălților și apelor se face: a) La început pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
recunoscuți de consiliul superior al agriculturii; precum și în lipsa sătenilor din comunele învecinate; ... b) Prin licitație, preferîndu-se la preț egal sătenii din comunele învecinate. ... Dispozițiunile acestui articol nu se îndeplinesc în cazul cînd pamantul a fost concesionat în folosul îndiguirii. III. Stufăriile, prin bună invoeala, de preferință locuitorilor mărginași sau industriilor cari le întrebuințează ca materie primă. Capitolul 9 Transportul peștelui Articolul 46 Transportul peștelui pe apă se face cu vasele Statului, iar cu autorizația consiliului și cu vasele pescarilor, cherhanagiilor, întreprinzătorilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
în termen de 20 zile dela comunicare. Articolul 52 Neîndeplinirea condițiunilor impuse de consiliu pentru înființarea fabricilor atrage de drept pierderea concesiunii. Consiliul are dreptul de control. Articolul 53 Aceste industrii pot obține materia primă necesară funcționarii lor din produsul stufăriilor și terenurilor inundabile, proprietatea Statului, pe prețul fixat de consiliu. Capitolul 12 Pescuitul la Mare Articolul 54 Pescuitul la Mare se înlesnește vaselor sub pavilion român, societăților românești cari posedă scule și aparate, precum și capitalul necesar creațiunii și funcționării unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
de șes și ale Dunării cu delta să, 60 de zile consecutive în perioada de la 1 aprilie până la 30 iunie; 2. în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc și lacurile litorale în perioada de la 1 aprilie până la 30 iunie; 3. în stufăriile din Complexul Razelm-Sinoe și în fața acestora pe o distanță de 50 de metri spre larg, precum și în lacul Zmeeica, în tot cursul anului; 4. în Dunăre, în fața gârlelor, canalelor și privalelor de alimentare a bălților, pe o distanță de căte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175279_a_176608]
-
și km 65-83; ... b) pe Dunărea Veche, în sectorul cuprins între confluenta cu canalul Sulina de la Mm 13+1.000 și până la gură canalului Magearu; ... c) în lacurile Erenciuc și Zmeica; ... d) în lacul Gașca din complexul Somova-Parches; ... e) în stufăriile din complexul Razim-Sinoe și în fața acestora pe o distanță de 50 m spre larg. ... Articolul 3 Se interzice pescuitul în sectoarele, zonele și perioadele următoare: a) pe Dunărea Veche, între confluenta cu canalul Sulina, Mm 8+600, si gură canalului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133867_a_135196]
-
pe teren pentru facerea expertizei. 2. Adună toate elementele necesare; a) Pentru evaluarea prețului pămîntului cultivabil expropriat după categorii (pămînt cultivabil, pășune și faneata) și calități; ... b) Pentru evaluarea prețurilor pădurilor, viilor, plantațiunilor de orice fel, clădirilor, stabilimentelor industriale, bălților, stufăriilor, iazurilor, pămîntului inundabil, necultivabil, etc., cari cad sub expropriere. Hotărîrile comisiunii de ocol pentru expropriere sînt supuse apelului la comisiunea județeană de expropriere în termenul prevăzut la art. 46 din prezenta lege. ... Articolul 38 Procedura pentru alegerea și funcționarea organelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
în fața gurii Dunării - meleaua Sfântu Gheorghe, până la Ciotic, pe o durată de 122 de zile, în perioada 1 aprilie - 31 iulie inclusiv, cu excepția zonei cu regim de protecție integrală Sacalin-Zătoane, unde pescuitul este interzis în tot timpul anului; ... f) în stufăriile din Complexul Razim-Sinoie și în fața acestora pe o distanță de 50 m spre larg, precum și în Lacul Zmeica, în tot timpul anului. Articolul 2 Se declară zone de protecție pentru speciile de apă dulce următoarele: a) Dunărea Veche, între confluența
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166366_a_167695]
-
de șes și ale Dunării cu delta să, 60 de zile consecutive în perioada de la 1 aprilie până la 30 iunie; 2. în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc și lacurile litorale în perioada de la 1 aprilie până la 30 iunie; 3. în stufăriile din Complexul Razelm-Sinoe și în fața acestora pe o distanță de 50 de metri spre larg, precum și în lacul Zmeeica, în tot cursul anului; 4. în Dunăre, în fața gârlelor, canalelor și privalelor de alimentare a bălților, pe o distanță de căte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
stăvilar din iazurile de pe râul Șomuzul Mare, fiind atras de farmecul și de liniștea naturii. Într-o dimineață de primăvară a anului 1888 a fost condus de un băiat mai mare pe nume Culai la plavia (insula plutitoare) , ascunsă în stufăriile din bălțile Șoldăneștilor, unde se adunau zilnic câțiva localnici săraci: moș Dumitrache Hau, moș Spânu și lelea Ileana, ce suferiseră multe necazuri în cursul vieții. Coloniștii trăiau din pescuit, din furtul porumbului de pe câmp și din prestarea ocazională a unor
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Intrare în ostrov”, „Pierde-vară”, „Ploaie, la Nada Florilor”, „Îndeletnicirile insularilor mei”, „Pescuitul racilor și altele” și „Știuca”) constituiau un nucleu narativ de sine-stătător și se refereau la experiențele sale timpurii de pescar pe plavia (insula plutitoare) Nada Florilor, ascunsă în stufăriile din bălțile Șoldăneștilor, unde se adunau zilnic un băiat mai mare pe nume Culai, moș Hau (fanaragiul orașului), moș Spânu (un grec fugit de prigoana turcilor și pripășit aici cu zece ani în urmă) și lelea Ileana (cunoscătoare a buruienilor
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
ales sub pseudonimul de Júlio Dinis. Categoriile sociale din românele sale sunt: burghezia comercială din Porto, cea rurală și mării proprietari absenteiști. Opera: "Uma Família Inglesa", "Aș Pupilas do Senhor Reitor" (Pupilele d-lui Rector), "A Morgadinha dos Canaviais" (Moștenitoarea stufăriei), "Os Fidalgos da Casă Mourisca" (Nobilii de la conacul maur). Pe la jumatatea secolului al XIX-lea în Franța se manifestă o reacție împotriva romantismului, mai ales împotriva unui anumit fals idealism și a înfrumusețării fanteziste a realității. Expresia majoră a acestei
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
dincolo de râul Ciuluc plugul scoate și astăzi la suprafață cioburi de oale, oseminte și cărbuni putreziți. Sub rădăcinile copacilor zace așezarea preistorică Curmeiești, pângărită de triburile nomade, vatra de la care s-a desprins mai târziu localitatea de pe colina împrejmuită cu stufării din lunca Răutului. Sărătenii pe Răut este menționat documentar în anul 1554. Cu această denumire îl întâlnim la 5 aprilie 1642 într-un hrisov al lui Vasile Voievod, când Mihail Șipoteanu cumpără cu 40 de taleri de la Maria Ciurea și
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
stricat de peste Răut, dădeau busna în sat. Țăranii erau siliți să adăpostească, să hrănească nesfârșitele torente de cavaleriști și pedestrași. Băștinașii neputând suporta această grea povară, părăseau casele, se refugiau în codrii de peste lunca mlăștinoasă, acoperită de hățișuri imense și stufării. La începutul veacului al XIX-lea în sat rămaseră numai 88 de familii. O parte din populație își găsi azil în bordeiele de la viile din codru, punând astfel temelia cătunului Sărătenii Noi. În 1803 boierul Costache Sturza obținu de la Ioan
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
la cazare pe iarnă câteva companii din regimentul 131 infanterie Tiraspol. A urmat apoi ciuma teribilă din 1877, când pe o movilă din coasta satului răsăriră două cimitire proaspete. Întrucât satul era înconjurat din trei părți de lacuri, bălti și stufării, el cădea adesea pradă epidemiilor de malarie. În 1899 autoritățile țariste s-au văzut nevoite să deschidă aici un punct medical cu 6 paturi.
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
primitive și a început să pescuiască singur într-un stăvilar din iazurile de pe râul Șomuzul Mare. Într-o dimineață de vară a fost condus de un băiat mai mare pe nume Culai la plavia (insula plutitoare) Nada Florilor, ascunsă în stufăriile din bălțile Șoldăneștilor, unde se adunau zilnic moș Hau (fanaragiul orașului), moș Spânu (un grec fugit de prigoana turcilor și pripășit aici cu zece ani în urmă) și lelea Ileana (cunoscătoare a buruienilor de leac și a descântecelor). Acolo a
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
artist, poet, înțelept, ci că experiența prin care deține mijloacele de stăpânire asupra naturii i-a fost inspirată și îndrumată de la început de către puterile supranaturale. Fie că s a menținut în credința monoteistă, fie că s-a rătăcit ulterior în stufăria mitologică a politeismului, omul a continuat să creadă că puterile divine sunt inspiratoare și colaboratoare la cultura și civilizația lui. Această idee, care adună convergent activitățile și creațiile omenești într-unul și același izvor transcendent, ne ajută să înțelegem mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fiind Lacul Porțile de Fier (141 lungime). La noi în țară Dunărea formează la vărsare o deltă, numită Delta Dunării. Aceasta face parte dintre cele mai impresionante monumente naturale ale lumii. Unică în Europa, Delta Dunării ocupă 5.050 kmp. Stufăriile, păpurișul, rogozul, plaurile plutitoare, sălciile și nuferii domină peisajul. Peste 300 de specii de păsări, de gâște sălbatice, gârlițe, fluierari și până la pelicani și călifari albi și roșii populează Delta. Puzderii de pești săgetează apele. 5 MARTIE - ZIUA EFICIENȚEI ENERGIEI
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
substantive colective: A. Substantive colective puternic referențiale: acționariat, armată, clan, cor, cordon, detașament, guvern, mobilă (care poate fi analizat și ca un masiv), personal, pluton, trib. Aici intră și substantivele colective formate prin derivare, cu sufixele -ărie46 (argintărie, aurărie, lemnărie, stufărie), -et (brădet, făget, tineret, puiet), -iș (frunziș, stejăriș), -ime (tinerime, studențime, prostime), -iște (stejăriște, porumbiște, ariniște), -ătate (creștinătate)47. Substantivele colective puternic referențiale au un sens lexical "plin", specificându-și membrii (argintărie - obiecte de argint, armată - soldați, brădet - brazi, guvern
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu au ajuns la Movileni? I. N.: Când veneau de pe la partid eu fugeam. Aveam locul meu într-o vale acolo, la vreo 50 de metri de sediu, care era pe un delușor. În vale era o mlaștină plină de trestie, stufăria de la Movileni. Îmi făcusem un fel de pătuc acolo, din niște snopi de trestie, și mă tot uitam să văd când vin mașinile, când pleacă și cum plecau, ieșeam și eu de acolo și mă duceam la birou. Directorul ăsta
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dintâi era o curățire a drumurilor de ruine. Într-o vreme de gra nițe Închise de dușmănii sau lip suri, străinătatea se cuvenea să fie din nou urmărită și Împărtășită, cu toate proaspetele ei preocupări. Țara era ea Însăși o stufărie de probleme. și atunci, În vechiul vad al Noii Reviste Române, care nu putea, din greutăți tehnice, să iasă, a apărut Ideea Europeană. Era o foaie firavă, sub grele sarcini. Ea are mândria să nu se fi abătut de la gândul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aceasta de verdeață și o sulfină o arătare veselă parcă-o amintire în acest pustiu. 24 Iulie De la Sfântul-Gheorghe, sau Caterleț cum îi zic Rușii, ne întoarcem până la canalul Dunavățului. Apucăm pe canal pe o căldură cumplită, căci vântul între stufării și sălcii a încetat, și parcă curge pe fața apei un alt râu, nevăzut, de căldură. SINGURĂTĂȚI Lipovanul Leon Siroca are pe-aici o livadă și vre-o 30-40 de vite. A avut și știubee. Românește nu știe; pare bun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în primăvara anului 1300, el a pornit împotriva lui Tunguz și Teke. Aceștia l-au lăsat să treacă Nistrul, s-au retras și și-au unit forțele spre brațul Chilia, unde au primit lupta folosind terenul mlăștinos și plin de stufării de la gurile Dunării. Victoria le-a fost deplină. Ceaka, abia scăpat cu viață, s-a retras peste Nistru. Acolo însă, era cât pe ce să cadă în mâinile trupelor lui Toctai. Înspăimântat, el a trecut din nou Nistrul în Moldova
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
decât cele create de pârae și torenți. Astfel, pe câtă vreme conurile de dejecție din Balta Ulmului își semnalează prezența lor doar prin scăderea domoală a adâncimii apei bălții în zona gurii gârlelor de alimentare care dă putință dezvoltării din belșug a stufăriilor și păpurișului, la bălțile Șerpoaia, Gogoaia, Lucani și Cioara, situate la marginea luncii, conurile de dejecție ale pâraelor și torenților ce vin din regiunea teraselor Prutului sunt așa de puternice, încât au secat mari părți din suprafețele acoperite altădată cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu un crâmpei de zâmbet răsărit în colțul gurii... Și atât. Vara i-a găsit cu rândurile subțiate... Mulți deținuți nu au mai apucat să-și încălzească oasele rebegite la soarele verii... O coloană lungă tălăzuia prin colbul drumului dintre stufării. Era un nou lot de deținuți. Îi aduceau să înlocuiască morții și să mărească forța de lucru - cum gândeau sus-pușii... În acea seară, Costăchel se simțea trist peste măsură. Așa cum nu-i era felul. „Ce-i cu mine? Am trecut
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
căsuța și pușca!“ Și voiam să-i spun o vorbă de mângâiere. Dar el se întoarse spre mine, cu ochii lui rotunzi, și zise tare, înviorat: —Hai, boierule, urcă! Eu iau opăcinile și pornim... Pornirăm cu luntrea, intrarăm încet în stufării. Din sat veneau mugete prelungi de vite, sunete moi de tălăngi și glasuri omenești așa de lămurite, încât păreau că vorbesc aproape de noi, undeva, în baltă. Apoi încet-încet zgomotele scăzură - și noi pluteam pe cărări strâmte, printre trestiile care foșneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]