281 matches
-
Narcissus-Narcise, gen originar din nordul Africii și din regiunile mediteraneene (peste 32 de specii); se întâlnesc începând din Marea Britanie și până în Grecia nordică, Italia, Spania, Franța etc., pretutindeni fiind flori ocrotite de lege. În România, narcisele cresc în toate zonele subalpine, țara noastră deținând cea mai mare rezervație de narcise din Europa - 395 de hectare - situată în județul Brașov, la Dumbrava Vadului din comuna Șercaia. De la sfârșitul lui aprilie, în luna mai și uneori și în iunie, aici, la poalele Făgărașului
Agenda2004-17-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282353_a_283682]
-
Borsec, Praid, Izvorul Mureșului. Stațiunea Băile Tușnad, cunoscută în trecut după numele „Mica Elveție“, se află pe malul râului Olt, la o distanță de 32 km de orașul Miercurea Ciuc, și este flancată de masivele Harghita și Bodoc. Clima, de tip subalpin, stimulativă și tonifiantă, precum și factorii naturali fac ca această stațiune să fie vizitată și pentru tratarea afecțiunilor sistemului nervos central, cardiovasculare, ale aparatului digestiv, endocrine, nutriționale, nevroze, stres etc. Apele minerale de la Băile Tușnad sunt folosite atât pentru cura externă
Agenda2003-40-03-turstic () [Corola-journal/Journalistic/281555_a_282884]
-
centre de recreere pentru tineret din țară, dispunând și de o pârtie de schi. O altă stațiune importantă aflată în județul Covasna este Balvanyos, situată la poalele Munților Bodoc, la o altitudine de cca 900 m. Beneficiind de o climă subalpină, stimulativă, cu veri răcoroase și ierni reci, aici pot fi tratate l bolile cardiovasculare cronice l nevroza astenică l stresul l disturbări ale funcției sexuale masculine etc. Instalațiile pentru băi reci și calde cu apă minerală, amenajări pentru mofetă, aeroterapie
Agenda2003-41-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281583_a_282912]
-
bogată și interesantă. Pădurea urcă până la 1750-1800 m și este alcătuită predominant din fag, molid și brad, iar la partea superioară din zâmbru(Pinus cembra). Pe abruptul prahovean apar pâlcuri de zadă și tisă, cu exemplare remarcabile ca dimensiune. Etajul subalpin este alcătuit din jneapăn de unde și oronimele Jepii Mici și Jepii Mari, alături de care vegetează ienupărul, afinul și bujorul de munte. Pe pajiști și pe stâncării cresc numeroase plante cu flori viu colorate, cum sunt ghințura, floarea reginei, clopoței, dar
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
aceste unități de cazare să fie construite în majoritatea masivelor montane cu peisaje pitorești (Munții Bârsei, Făgăraș, Retezat, Apuseni ș.a.). Ele au devenit destinații de mare atractivitate pentru iubitorii muntelui. Cele mai apreciate sunt cabanele aflate în zona alpină sau subalpină, precum Bâlea-Lac și Bâlea-Cascadă (Munții Făgăraș), Dochia (Munții Ceahlău), Postăvarul și Cristianul Mare (Munții Postăvarul), Vârful cu Dor, Babele și Omu (Bucegi), Rânca (Munții Parâng), Straja (Munții Vâlcan), Padiș (Apuseni). Cazarea în zona montană este posibilă și în unități cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
impun Cetatea de Scaun (secolul al XIV-lea), Cetatea Șcheia, Curtea Domnească și numeroase biserici (Sfântul Gheorghe, Sfântul Ioan cel Nou ș.a.); unitățile montane din jur, cele mai vizitate fiind Masivul Giumalău, cu versanți abrupți, grohotișuri și o bogată vegetație subalpină (afin, ienupăr) și Masivul Rarău, cu relief ruiniform (Pietrele Doamnei), versanți abrupți (Popchii Rarăului, Piatra Șoimului, Piatra Zimbrului), peșteri (Peștera Lilieci) și văi in chei (Cheile Zugreni). Zona Neamțului ocupă un areal montan și unul subcarpatic, suprapuse în cea mai
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sistemul de peșteri, depresiuni carstice și avene; crestele stâncoase și vârfurile cu fizionomii diverse; rețeaua hidrografică radiară, impusă de caracteristicile orografice, cu văi adânci, adesea cu aspect de chei, văi seci, ponoare și izbucuri; vegetația bogată și variată, cu pajiști subalpine pe culmile înalte, păduri de conifere la înălțimi mai mari și păduri de foioase la altitudini mai mici. Regiunea Banatului se desfășoară în sud-vestul țării, în aria montană și în depresiunile limitrofe, în Dealurile de Vest și în Câmpia Timișului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
piața românească prin produse farmaceutice pe bază de plante medicinale și aromatice: suplimente nutriționale, produse farmaceutice și cosmetice, tincturi, uleiuri, extracte hidroalcoolice. Complexul de la Breaza valorifică potențialul natural al localității renumită printr-o concentrație mare de ioni negativi, prin climatul subalpin benefic pentru sănătate. În domeniul cultural există o Casă de Cultură, Cinematograf (în ultimii ani nefunctionabil ca urmare a întârzierii privatizăriiă, o bibliotecă orășenească și Muzeul de artă populară din valea superioară a Prahovei. Acesta din urmă a fost înființat
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
climă, sol, la care se adaugă orientarea culmilor, particularitățile topoclimatice, constituția geologică, precum și influiențe exercitate de către om asupra peisajului. De la regiunea de câmpie și până la crestele munților se succed zone de vegetație ca: zona de stepă și silvostepă, zone alpine[subalpin si alpin], zona padurilor care este bine reprezentată și diferențiat etajată. Astfel întâlnim etajul quercineelor și etajul fagului. Etajul quercineelor este alcătuit din cer, gârniță, tei, stejar pufos, răspândite în Dealurile Vestice, la Moldova Nouă, Bocșa, Reșița. Etajul fagului- Fagul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de montane și premontane din subzonele fagului, amestecuri de fag cu rășinoase și subzona molidului (etajele FD4; FMo1; FMo2; FMo3) GRUPA STATIONALA (G.S – 88) Terenuri cu exces de apă provenită din precipitații și soluri stagnice din zonele premontane, montane și subalpine, TSD : MA1A, MM1A. Tipuri de vegetație : 1MM1 – Amestecuri cu molid din zona montană și premontană pe terenuri cu exces de apă cu soluri puternic și foarte puternic stagnogleizate; 1MM2 – Amestecuri cu larice din zona montană și premontană pe terenuri cu
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Fg+Gr.o; Desimea culturii : 5000/ha (2x1 m) Completări : 30% (20+10). Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri): de 11 ori în 6 ani (2+3+2+2+1+1) GRUPA STATIONALA (G.S – 89) Terenuri cu exces de apă provenită din precipitații, cu stagnosoluri epistagnice din zonele premontane, montane și subalpine, TSD : MM1B, MA1B. Tipuri de vegetație : 1MM1 – Amestecuri cu molid din zona montană și premontană pe terenuri cu exces de apă și soluri puternic și foarte puternic stagnogleizate; 1MM2 – Amestecuri cu larice din zona montană și premontană pe terenuri cu
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
+Aa+Fg+Gr.o; Desimea culturii : 5000/ha (2x1 m) Completări : 30% (20+10). Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri): de 11 ori în 6 ani (2+3+2+2+1+1) GRUPA STATIONALA (G.S – 90) Terenuri cu exces de apă provenită din precipitații și stagnosoluri proxistagnice din zonele premontane, montane și subalpine, TSD : MM1C, MA1C. Tipuri de vegetație : 2MM3 – Pinete în amestec cu anin din zona montană și premontană cu soluri excesiv stagnogleizate; 8MM3 – Aninișuri și amestecuri de anin cu frasin din zona montană și premontană soluri excesiv stagnogleizate; Compozitia de împădurire
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
mobilizări, descopleșiri): de 11 ori în 6 ani (2+3+2+2+1+1) b, c, d) de 8 ori în 4 ani (2+3+2+1) GRUPA STATIONALA (G.S – 91) Terenuri cu exces de apă provenită din pânza freatică și soluri gleice din zonele premontane, montane și subalpine, TSD : MM2A, MA2A. Tipuri de vegetație : 1(2)MM4 – Amestecuri de molid (pin) cu diverse rășinoase sau foioase din zona montană și premontană pe terenuri cu exces de apă și soluri puternic și foarte puternic gleizate; 1MM5 – Amestecuri cu larice din zona
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Desimea culturii : 5000/ha (2x1 m) Completări : 30% (20+10). Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri): de 11 ori în 6 ani (2+3+2+2+1+1) GRUPA STATIONALA (G.S – 92) Terenuri cu exces de apă provenită din pânza freatică și gleiosoluri epigleice din zonele premontane, montane și subalpine, TSD : MM2B, MA2B. Tipuri de vegetație : 1MM4 – Amestecuri cu molid din zona montană și premontană pe terenuri cu exces de apă și soluri puternic și foarte puternic gleizate; 1MM5 – Amestecuri cu larice din zona montană și premontană pe terenuri cu
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Desimea culturii : 5000/ha (2x1 m) Completări : 30% (20+10). Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri): de 11 ori în 6 ani (2+3+2+2+1+1) GRUPA STATIONALA (G.S – 93) Terenuri cu exces de apă provenită din pânza freatică și gleiosoluri proxigleice din zonele premontane, montane și subalpine, TSD : MM2C, MA2C. Tipuri de vegetație : 1MM6 – Amestecuri cu molid din zona montană și premontană pe terenuri cu exces de apă și soluri excesiv gleizate; 8MM6 – Aninișuri sau amestecuri de anin cu frasin din zona montană și premontană pe terenuri
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
grosiere, scheletice sau superficiale, care au un volum fiziologic redus, pante mari, insolații etc.). Încadrarea terenurilor în categoria „stațiuni extreme” este confirmată de direcția silvică și se evidențiază în documentația tehnico-economică întocmită pentru executarea lucrărilor de împăduriri. REGIUNEA MONTANĂ Etajul subalpin (FSa+FM3 III), grupele ecologice GE1—GE5 Reușita puieților pe total (%) Reușita puieților din speciile principale de bază și amestec (%) Cuantumul pierderilor tehnologice admise (din nr. de puieți inițial plantați) (%) Reușita regenerării peste care nu se fac completări (%) Reușita împăduririlor 1
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260614]
-
grosiere, scheletice sau superficiale, care au un volum fiziologic redus, pante mari, insolaţii etc. Încadrarea terenurilor în categoria „staţiuni extreme“ este confirmată de direcţia silvică şi se evidenţiază în documentaţia tehnico-economică întocmită pentru executarea lucrărilor de împăduriri. REGIUNEA MONTANĂ Etajul subalpin (FSa+FM3 III), Grupele ecologice: GE1 – GE5 Reuşita puieţilor pe total (%) Reuşita puieţilor din speciile principale de bază şi amestec (%) Cuantumul pierderilor tehnologice admise (din. nr. de puieţi iniţial plantaţi) (%) Reuşita regenerării peste care nu se fac completări (%) Reuşita împăduririlor
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260614]
-
omologată internațional. Cu telescaunul (1 920 m lungime) se poate urca în 17 minute la Complexul turistic de la Poiana Stiol și de-acolo, cu schiliftul (12 minute) pe vârful Stiol, la 1 611 m înălțime. Stațiunea beneficiază de un climat subalpin, cu aer puternic ozonat. În zonă există izvoare minerale, carbogazoase, bicarbonate, feruginoase, care sunt recomandate în boli ale tubului digestiv și ale glandelor anexe, în afecțiuni ale aparatului locomotor etc. Borșa face parte dintre stațiunile incluse în programul „Investiții în
Agenda2005-08-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283419_a_284748]
-
neapărat din motive ecologice, cu atât mai puțin de acces ... turistic! Chit că, codrul este “frate” cu românul sau mai ales!? Cât am colindat prin America, mai ales în regiunile montane - cu o bogată și adesea luxuriantă vegetație alpină și subalpină, în lanțul munților de pe coasta estică, Alegani și Appalchi, Stâncoșii în prelungirea central-californiană, Coasta Barbară, Sierra Nevada din centrul, estul sau sudul Californiei, chiar în regiunile colinare sau de câmpie sau deșertice - nu mi-a fost dat să văd copaci
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
Ziua următoare , dis-de-dimineață , acompaniați de viersul mierlelor , am pornit-o la deal , spre Plaiul Strâmbii. De pe culmea dealului se deschidea în fața noastră , pînă hăt departe , o priveliște mirifică. O mare de dealuri înverzite , iar departe spre nord se zărea zona subalpină. Din văile adânci , vălătuci de ceață urcau agale spre cer. Mierlele și privighetorile umpleau aerul cu trilurile lor, iar mirosul de fân cosit te îmbăta. Undeva pe la mijloc , spre nord , privirea îți era atrasă de o platformă uriașă , dreaptă , al
PE URMELE LEGENDELOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350265_a_351594]
-
pretinde că impresiile mele de drumeț au congruența experienței unui călător de anvergură. Asadar, ce-aș avea eu de spus din această măruntă experiență a mea de dincolo de zidul sud-vestic al fostului lagăr comunist, din Lombardia, o regiune alpină (și subalpină, în parte) din nordul Italiei? Desigur, sunt destui cei care au văzut toate acestea, și încă multe altele, în peregrinările lor mai roditoare prin buricul sau prin cotloanele Uniunii (nonsovietice), ori dincolo de hotarele flexibile ale acestei construcții politice europene, sub
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356233_a_357562]
-
desfășoară pe o distanță de cca. 12 kilometri în lungul cursului mijlociu al râului Moldova. Așezat în inima zonei muntoase, dar ușor accesibil dinspre nordul Moldovei și Transilvania, grație arterelor rutiere și feroviare de comunicație, Câmpulung Moldovenesc are climat tipic subalpin, cu aer ozonat și frumuseți naturale incontestabile. Este „un oraș al poemelor de cetină și de albastru”, așa cum afirma, deosebit de plastic, Dragoș Vicol - poet, prozator și jurnalist bucovinean, care descria cu totală însuflețire și dragoste un tablou mirific, real, în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
la dispoziția colectivității tot ce era de cunoscut și de valorificat: potențialul hidrografic (construirea hidrocentralei de la Pecineagu și amenajarea lacului de acumulare al acesteia), potențialului floristic, de faună acvatică (amenajare de păstrăvării), dar și de faună și floră montană și subalpină a întregului bazin al Văii Dâmboviței (care sunt bine redate prin amenajarea, încă în anii interbelici și ulterior după 1990, a Parcului Național Piatra Craiului, însoțit de o legislație de protejare și conservare a speciilor din acest areal ) și, nu
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
Cluj- Napoca, pp. 70-71. LAZAR, G., STĂNCIOIU, P.T., TUDORAN, G.N., ȘOFLETEA, N., CANDREA BOZGA, Ș.B., PREDOIU, G., DONIȚA, N., INDREICA, A., MAZARE, G., 2007 - Amenințări potențiale (Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE 05 NAT/RO/000176: “Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România“), Ed. Universității “Transilvania” din Brașov, pp. 37-50. LOUVEL, J., GAUDILLAT, V., PONCET, L., 2013- EUNIS, European Nature Information System, Systeme d’information europeen sur la nature. Classification des habitats. Traduction fran^aise. Habitats terrestres et d’eau douce. MNHN-DIREV-
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Roumanie, Braun-Blanquetia, Camerino LAZĂR, G., STĂNCIOIU, P.T., TUDORAN, G.N., ȘOFLETEA, N., CANDREA BOZGA, Ș.B., PREDOIU, G., DONIȚA, N., INDREICA, A., MAZ ARE, G., 2007 - Amenințări potențiale (Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE 05 NAT/R0/000176: “Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România“), Ed. Universității “Transilvania” din Brașov, pp. 93-112 NICULESCU, M., ALEXIU V., 2008 - Habitat Fact Sheets - Implementation of Natura 2000 Network în Romania; EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/R0. PAȘCOVSCHI, S., LEANDRU, V., 1958 - Tipuri de pădure din Republica Populară
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]