24 matches
-
pădure ("Argynnis paphia"), ochi de păun de zi ("Inachis io"), "Aphantopus hyperantus". După perioadele umede, pe malul pârâului Corbului apar și amfibienii (Amphibia), spre exemplu buhaiul de baltă cu burta galbenă ("Bombina variegata"), iar în preajma vegetației de pe mal și în subarbustul dens se poate observa o mare varietate de insecte (Insecta): libelula ("Calopteryx virgo"), băligarul (Geotrupes stercorarius), furnica roșie de pădure ("Formica rufa"), viespea-furnică ("Mutilla europaea"), buburuza ("Coccinella septempunctata"), ploșniță de pădure ("Pentatoma rufipes") sau musca scorpion ("Panorpa communis"). Pădurea asigură
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
mare de stamine și carpele (dar multiplu la 5) relevă o descendență filogenetică din Policarpigenae. Fructele sunt folicule, nucule, bace, drupe sau fructe multiple (la formarea lor participă adeseori și receptacolul). Este reprezentată de cca. 3000 specii de arbori, arbuști, subarbuști sau plante erbacee, de obicei perene, cu frunze alterne, simple sau compuse, stipelate (stipelele sunt concrescute cu pețiolul). Florile sunt bisexuate, actinomorfe. Receptaculul poate avea forme diferite: disciform, conic, plan, ca o cupă (caz în care se numește hipantiu, de la
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
avitaminoza C, în afecțiuni heoatice și renale. Din pulpa măceșelor se prepară siropuri, gemuri, dulceață și vin. Este o specie comună prin tufișuri, la margini de păduri. Genul Rubus are un număr mare de specii (cca. 250) de arbuști și subarbuști, cu frunze penat- sau palmat-compuse. Receptaculul este plan sau convex, iar fructele sunt polidrupe comestibile. R. caesius L. (murul de miriște) este comun prin zăvoaie, dar și ca buruiană prin culturi, iar R. idaeus L. (zmeurul) se întîlnește mai ales
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
păstaie (legumă), de diverse forme și mârimi. Există și specii cu staminele și carpelele numeroase și libere, cu flori actinomorfe, care se încadrează într-o familie mai puțin evoluată (Mimosaceae). Cuprinde cca 1000 specii erbacee sau lemnoase (arbori, arbuști sau subarbuști), foarte răspândite în regiunile temperate, subtropicale sau tropicale, atât în stare spontană, cat și cultivate. Rădăcinile prezintă nodozități cu bacterii simbionte, fixatoare de azot (din genul Rhizobium). Frunzele sunt de obicei penat sau palmat-compuse (rar simple), prevăzute cu stipele persistente
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
bogate în ulei și foarte apreciate ca aliment. -Subfamilia Phaseoloideae, cu androceu diadelf (cu filamentele unite în două mănunchiuri: un filament liber și 9 unite). Aici sunt încadrate numeroase genuri și specii erbacee anuale și perene (rar arbori, arbuști sau subarbuști), cu frunze compuse din trei foleole sau penat-compuse și cu flori solitare sau în raceme. Genul Pisum (mazărea) se caracterizează prin frunzele paripenat-compuse, cu 2-3 perechi de foleole și cu cârcei în vârf, iar stipelele sunt mai mari decât foleolele
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
de la deal la munte. Florile au acțiune emolientă, iar rizomii și rădăcinile au proprietăți expectorante. Florile și frunzele sunt utilizate în industria parfumurilor. V. arvensis Murr. este o buruiană segetală, mai ales în culturile de cereale păioase. Plante erbacee sau subarbuști, cu frunze alterne și flori bisexuate, actinomorfe sau zigomorfe, heterochlamidee, cu număr variabil de piese florale. Androceul este dialistemon, iar gineceul sincarp, superior, cu placentație parietală. Ordinul cuprinde trei familii: Capparaceae, Resedaceae, Brassicaceae. Sunt plante anuale, bienale sau perene cu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
păduri de foioase în care predomină specii de Querus Q. Robur = stejar, Q. Frainetto = gârnița, Q. Ceris = cerul, Ulmus foliace = ulmul, Fraxinus excelsior = frasin, Rubinia pseudacacia = salcâm, Fagus silvestis = fagul și alte specii de arbori. Dintre speciile de arbuști și subarbuști care se găsesc în pădurile din comună putem aminti: păducelul ( crategus monogina ), alunul ( corilus avellana ), socul sălbatic ( sambucus nigra ) iar ca subarbuști putem aminti rugul ( rugus cereus ), măceșul ( roza canina ), etc. În poienile din pădurile comunei, pe văile și versanții
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
excelsior = frasin, Rubinia pseudacacia = salcâm, Fagus silvestis = fagul și alte specii de arbori. Dintre speciile de arbuști și subarbuști care se găsesc în pădurile din comună putem aminti: păducelul ( crategus monogina ), alunul ( corilus avellana ), socul sălbatic ( sambucus nigra ) iar ca subarbuști putem aminti rugul ( rugus cereus ), măceșul ( roza canina ), etc. În poienile din pădurile comunei, pe văile și versanții dealurilor cresc o mulțime de specii de plante din care unele sunt plante medicinale: coada șoricelului ( Alchilleia millefolium ), sunătoarea ( Hipericum Perfoliatum ), coada
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
le (Thymelaeaceae) sunt o familie de plante superioare angiospermae din ordinul Malvales, care cuprinde specii de arbuști, subarbuști sau plante erbacee anuale, răspândite în întreaga lume, mai ales în Africa tropicală, Asia de Sud, Australia și în regiunea mediteraneană. Flora României conține 5 specii, ce aparțin la 2 genuri. Cuvântul "Thymelaeaceae" provine din grecescul "thymos" = cimbru + "elaia" = măslin + latinescul "-aceae
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]
-
latinescul "-aceae" = sufix care formează numele familii de plante. Acest nume este dat deoarece planta limba vrabiei ("Thymelaea") are miros asemănător cu al cimbrului, iar fructele seamănă cu niște fructe de măslin. Această familie este formată din specii de arbuști, subarbuști de talie mijlocie, rareori plante ierbacee anuale. Frunze simple, fără stipele, sublanceolate, liniare sau aciculare, cu margini întregi, adesea glabre, alterne, rar opuse. Învelișul floral simplu, de obicei penta-tetramer, cu flori cu simetrie radiară (actinomorfe), rar ușor bilateral simetrice (ușor
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]
-
științific "Vaccinium myrtillus L.", denumire populară: "afin, afin de munte, afin negru, afene, asine, coacăz, merișor de munte, pomușoară") este un arbust din familia "Ericaceae". Poate fi întâlnit în Europa, nordul Asiei, Groenlanda, vestul Canadei și vestul Statelor Unite. Este un subarbust (arbust mic), stufos, rămuros, cu tulpina de culoare verde, lungă de circa 30-60 cm, cu ramuri anguloase. Frunzele sunt scurt-pețiolate, mici, ovale, denticulate (crestate pe margine), verzi pe ambele fețe. Florile sunt verzui roșietice, albe sau rozé cu petalele unite
Afin () [Corola-website/Science/303259_a_304588]
-
l/mp. Tipurile de sol caracteristice sunt : argiluvisolurile, solurile podzolice și brune roșcate. Pădurile de stejar și gârniță apar în amestec cu alte specii : stejar brumăriu, stejar pufos, carpen, ulmul, teiul și frasinul. În aceste păduri se întâlnesc arbuști și subarbuști precum : păducelul, porumbarul, cornul, sângerul, alunul, socul. O parte din vegetație a fost înlăturată de terenuri agricole pentru cultura plantelor cerealiere. Ca specie de plantă de importantă floristică deosebită este narcisa, prezentă în rezervația naturală din lunca Neajlovului. Fauna din
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
reprezintă elementul cel mai manevrabil, prin prezența atât de variată ca dimensiuni, forme, culori și posibilitățile diverse de compunere a spațiului cu ajutorul acesteia. Compunerea peisajelor cu vegetație se bazează pe efectele dominante ale arborilor și arbuștilor, cărora li se asociază subarbuștii, speciile floricole și plantele erbacee. Se disting următoarele elemente vegetale în cadrul unui spațiu verde: a) Iarba, gazonul, plantele înlocuitoare de gazon, arbuștii târâtori: fac parte din planul inferior (suprafața solului); b) Specii floricole, anuale, bienale și perene (fac parte din
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Iarba, gazonul, plantele înlocuitoare de gazon, arbuștii târâtori: fac parte din planul inferior (suprafața solului); b) Specii floricole, anuale, bienale și perene (fac parte din planul inferior al amenajării, foarte decorativ și deosebit de important; c) Arbuștii cu port prostrat și subarbuștii de până la 50 cm, dispuși în masive constituie un obstacol fizic care delimitează deplasarea pietonală dar în același timp permite ca spațiul vizual să rămână deschis; d) Arbuștii cu înălțime medie de 1,5 m, dispuși în masive sau garduri
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
sinensis, Lonicera japonica, Clematis sp. ș.a.) care le dau posibilitatea să se sprijine și să se ridice pe suporturi rigide, cum ar fi stâncile, zidurile, tulpinile arborilor, coloanele, pergolele, treiajele etc., pornind de la câțiva metri până la cca. 25 m lungime. Subarbuștii sunt plante cu tulpina lemnificată parțial, mai mult în apropierea coletului, iar partea superioară rămâne erbacee. Această parte, de cele mai multe ori degeră peste iarnă și se regenerează din mugurii protejați de stratul de zăpadă, ca urmare sunt impuse tăieri masive
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
salcâm galben, scumpie, s.a.) participă la volumetria plantațiilor completând și echilibrând volumele vegetale de arbori, fie în asociere cu aceștia, fie în poziții separate. În grădinile mici ei pot chiar suplini absența sau numărul redus al arborilor. Arbuștii mici și subarbuștii pot fi utilizați în detaliile compoziției, uneori chiar în combinație cu florile. Se mai pot folosi în masive care să decoreze planurile inferioare, de exemplu unii arbuști semitârâtori (Cotoneaster horizontalis, Juniperus horizontalis, Lonicera pileata, Juniperus sabina ș.a.) dar și cei
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cca.1-5mm/an, iar salcia polară - Salix arctica adaugă doar 2-3 frunze pe an). În funcție de gradul de umiditate a solului și pozitia latitudinală, în Eurasia, de la sud spre nord, se succed mai multe subtipuri de tundră: Tundra cu arbuști și subarbuști (silvotundra) preferă solurile umede și impermeabile din apropierea râurilor și lacurilor, la nord de pădurea de conifere. Dintre arbuști: mesteceni pitici (Betula nana, B.tortuosa, B.exilis), sălcii pitice (Salix arctica, S.glauca, S.lapponum), arini pitici (Alnus crispa, A.fruticosa
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
silvotundra) preferă solurile umede și impermeabile din apropierea râurilor și lacurilor, la nord de pădurea de conifere. Dintre arbuști: mesteceni pitici (Betula nana, B.tortuosa, B.exilis), sălcii pitice (Salix arctica, S.glauca, S.lapponum), arini pitici (Alnus crispa, A.fruticosa); subarbuști: afinul (Vaccinium uliginosum), merișorul (Vaccinium vitis idea). Tundra higrofilă este reprezentată mai ales de formațiunile de mușchi, ocupă denivelările de relief unde se adună mai multă apă, unde se formează suprafețe mlăștinoase, turba de sphagnum 20, și crește salcia și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
se extind pe suprafețe mai mari în partea de nord-vest a continentului în zonele joase, dar și în sudul și sud-estul Europei în zonele mai înalte. Stratul arbustiv este de regulă bine dezvoltat și diversificat, fiind alcătuit din arbuști și subarbuști de câțiva metri înălțime: păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), jugastrul (Acer campestre), gladișul (Acer tataricum), mărul pădureț (Malus silvestris), părul pădureț (Pyrus pyraster), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), alunul (Coryllus avellana), caprifoiul (Lonicera xylosteum), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de cireși, vișini, piersici, aluni și caiși 9-15 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.3. Plantații de nuci 24-36 ────────────────────���────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.4. Plantații de agriși, coacăzi și trandafiri de dulceață 6-10 2.4.2.5. Plantații de zmeură și alți arbuști și subarbuști (muri, 4-6 căpșuni etc). ��────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.6. Plantații de viță de vie: ────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.6.1. - vii altoite (nobile) și portaltoi vie. 16-24 ────────────────────────────────────────────────────────────────── 2,4.2.6.2. - vii indigene, vii hibride, producători direcți. 12-18 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
cele care nu întrunesc condițiile de constituire și înregistrare ca plantații, fiind plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, astfel: - pomi fructiferi (caiși, cireși, duzi, gutui, meri, nuci, peri, piersici, pruni, vișini și alții asemenea); - arbuști și subarbuști fructiferi (agriși, aluni, coacăzi, trandafiri, zmeuri și alții asemenea); - arbori de protecție și mascare (foioase, plopi, salcâmi, sălcii, răchitari și alții asemenea). Arborii și pomii care nu întrunesc condițiile unei plantații, plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214672_a_216001]
-
de cireși, vișini, piersici, aluni și caiși 9-15 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.3. Plantații de nuci 24-36 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.4. Plantații de agriși, coacăzi și trandafiri de dulceață 6-10 2.4.2.5. Plantații de zmeură și alți arbuști și subarbuști (muri, 4-6 căpșuni etc). ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.6. Plantații de viță de vie: ────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.6.1. - vii altoite (nobile) și portaltoi vie. 16-24 ────────────────────────────────────────────────────────────────── 2,4.2.6.2. - vii indigene, vii hibride, producători direcți. 12-18 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206948_a_208277]
-
cele care nu întrunesc condițiile de constituire și înregistrare ca plantații, fiind plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, astfel: - pomi fructiferi (caiși, cireși, duzi, gutui, meri, nuci, peri, piersici, pruni, vișini și alții asemenea); - arbuști și subarbuști fructiferi (agriși, aluni, coacăzi, trandafiri, zmeuri și alții asemenea); - arbori de protecție și mascare (foioase, plopi, salcâmi, sălcii, răchitari și alții asemenea). Arborii și pomii care nu întrunesc condițiile unei plantații, plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271494_a_272823]
-
cele care nu întrunesc condițiile de constituire și înregistrare ca plantații, fiind plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, astfel: - pomi fructiferi (caiși, cireși, duzi, gutui, meri, nuci, peri, piersici, pruni, vișini și alții asemenea); - arbuști și subarbuști fructiferi (agriși, aluni, coacăzi, trandafiri, zmeuri și alții asemenea); - arbori de protecție și mascare (foioase, plopi, salcâmi, sălcii, răchitari și alții asemenea). Arborii și pomii care nu întrunesc condițiile unei plantații, plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271525_a_272854]