36 matches
-
tăcea? EMMA: Ca să te chinuiesc cît mai mult timp. De aia. CHARLES: Nu știu ce să fac... EMMA: Ia-l în spinare și direcția castan! CHARLES (Îl urcă pe Ion în spate): Cît sînge a curs! EMMA: Măcelarule! Mai zici că ești subchirurg. Nu m-aș da pe mîna ta! CHARLES: Ștergi tu aici? EMMA: Adică să-ți fiu complice? Ștergi tu, cînd te întorci. CHARLES: Tîmpită blestemată. EMMA: În sfîrșit, o vorbă de duh. Te-am învățat cît în șapte piese, astă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
auzi că-i singura șansă? Altfel, ocna te mănîncă, iar pe mine vălul de văduvă. TOREADORUL: Dar situația mea? EMMA: Pînă și toreadorii sînt niște burghezi dornici de "situație"! Uf! Nu-i loc de-ntors pe lume. Degeaba am schimbat un subchirurg pe un toreador! TOREADORUL: Ce să fac? Mi-e frică. EMMA: Mie nu. După cîtă vreme am trăit cu individul ăsta nesărat, am mers cu el la teatru, de unde ne întorceam ca să discutăm zadarnic, fiindcă el nu pricepea nimic... Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
și vaccinatori. Vaccinatori (hultuitori) În 1859, a fost vaccinator pentru Plasa Moldovei, cu sediul la Fălticeni, și pentru Plasa Siret, cu sediul la Lespezi, Herman Fenster, care a combătut o epidemie de variolă. Herman Fenster era autorizat ca vaccinator și subchirurg, cu diplomă eliberată în 1856 de către Comitetul Sanitar Lespezi și menționat în anuarul Serviciului Sanitar din 1864. La 17 martie 1866, Herman Fenster este propus și avansat ca vaccinator al întregului județ Suceava, de către Ignațiu Diaconovici, medicul primar al județului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ca vaccinator al întregului județ Suceava, de către Ignațiu Diaconovici, medicul primar al județului Suceava, în locul lui Gheorghe Maxim, care este avansat ca secretar al Serviciului Medical al județului Suceava. Printre primii sanitari din târgurile noastre de altădată erau și barbierii subchirurgi, care luau sânge, scoteau dinți sau aplicau lipitori. Un asemenea sanitar numit Popovici, venea vinerea în zi de târg la Lespezi și efectua asemenea „operații” și în anii de după război. Moașe și asistenți medicali În 1877, era moașă la Lespezi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
poate fi recuperat decît pe un an în urmă celui în care se constată neretinerea. Capitolul 4 Impunerea veniturilor liber profesioniștilor, meseriașilor, cărăușilor și comercianților, precum și a altor persoane Articolul 21 Liber profesioniștii (medici umani, veterinari, agenți sanitari și veterinari, subchirurgi, dentiști, profesori, arhitecți, ingineri, tehnicieni ș.a.) pentru veniturile realizate din practică particulară, sînt supuși impozitului pe venit, potrivit următoarelor cote: Articolul 22 Meseriașii și cărăușii necooperatizati care nu folosesc muncă salariata afară de un ucenic, meseriașii cooperatizati care lucrează pentru particulari
DECRET Nr. 153 din 11 mai 1954 privitor la impozitul pe veniturile populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106139_a_107468]
-
coloritul unor nostimade. Intriga, încurcată și descurcată cu brio, antrenează în „goană nebună” un zănatec, nevricos cvartet. Un mănunchi de zurbagii păliți de caricatural, oricât se împieptoșează ei în chestiuni de onoare și de amor. Flușturatecul Nae Girimea, „frizer și subchirurg”, e un fante de mahala, stăpân pe grațiile docile ale „ex-marșandei” Didina Mazu, iubeață „damă de verde”, și pe acelea mai năbădăioase ale aprigei ploieștence Mița Baston. Stârnește în acest fel gelozia fioroasă a lui Iancu Pampon, cartofor cu merchez
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
CONSTANTINESCU, Emilian I. (29.XII.1894, Râmnicu Sărat - 17.I.1977, București), critic literar. Este al doilea dintre cei trei copii ai Demetrei (n. Ionescu) și ai lui Iordache Constantinescu, subchirurg. Primii ani de învățătură i-a făcut la școala „Vasile Boerescu” din orașul natal, unde urmează și gimnaziul (1902-1910). Devine apoi elev al Liceului „Unirea” din Focșani (1910-1914). Anii petrecuți în cursul liceal superior îi dau prilejul să citească mult
CONSTANTINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
ale chirurgiei ginecologice. O perioadă, chirurgia ginecologică a fost practicată de către chirurgii de chirurgie generală. VASILE BEJAN (1852-1923) Este considerat întemeietorul învățământului de obstetrică și ginecologie la Iași. A absolvit Școala Națională de Medicină și Farmacie București cu titlul de subchirurg. A avut perfecționări la Würtzburg, Leipzig, Paris. A fost medic primar la Spitalul Sf. Spiridon Iași. Profesor la clinica Obstetricală de la Sf. Spiridon, Decan al Facultății de Medicină (1902-1906). A militat pentru mărirea capacității Institutului Gregoian, conducând această clinică. A
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
, George (9.V.1899, Florești, azi Poienești, j. Vaslui - 10.X.1968, București), poet. Este fiul lui Gheorghe Nichita, subchirurg. Urmează cursul primar, gimnaziul și liceul la Tecuci, intrând apoi la Școala Militară de Cavalerie, pe care o va absolvi în 1920, cu gradul de sublocotenent. Va părăsi curând armata, pentru un post de inspector la Casa Centrală a Asigurărilor
NICHITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288431_a_289760]
-
trateză, de-o dată, între 20 și 35 bolnavi"1312. Acesta "se întreține din fondurile Comunale", pe lângă acestea, " Direcțiunea sanitară l-a ajutat (...) cu o subvențiune de 7 500 lei anul trecut"1313. Spitalul din orașul Constanța "are un medic, un subchirurg și este organisat modest dar suficient, față cu mijlocele comunei"1314. Pentru a spriji familiile tinere și din dorința de a dovedi "populațiunii interesul ce pune statul pentru familie", prefectul județului Constanța a dispus anularea "cu desăvârșire, în tot județul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în clădirea unui fost han. Tocmai de aceea, Scarlat Vârnav aprecia că "localul este impropriu, neîncăpător (...) și se află în cele mai proaste condiții"2624. Personalul spitalului din Medgidia se compunea dintr-un medic, care era și medicul orașului, un subchirurg, un infirmier, o bucătăreasă și o spălătoreasă 2625. Spitalul din orașul Hârșova era finanțat și administrat de către primăria orașului, primind subvenții și de la bugetul consiliului județean Constanța. În anul 1903 spitalul avea 15 paturi și funcționa cu chirie într-o
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
primăria orașului, primind subvenții și de la bugetul consiliului județean Constanța. În anul 1903 spitalul avea 15 paturi și funcționa cu chirie într-o casă veche din oraș2626. Personalul spitalului se compunea dintr-un medic, care era și medicul orașului, un subchirurg, o infirmieră, o bucătăreasă, o spălătoreasă și un rândaș. În orașul Mangalia exista o infirmerie cu patru paturi administrată de către primărie. Aceasta funcționa într-o clădire închiriată. Personalul infirmeriei era format dintr-un medic, acesta fiind medicul plășii și al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bucătăreasă, o spălătoreasă și un rândaș. În orașul Mangalia exista o infirmerie cu patru paturi administrată de către primărie. Aceasta funcționa într-o clădire închiriată. Personalul infirmeriei era format dintr-un medic, acesta fiind medicul plășii și al orașului Mangalia, un subchirurg, "care este, în același timp, și agent sanitar"2627, un vaccinator "care servește și ca infirmier"2628 și doi servitori. În aceste condiții, prefectul județului Constanța aprecia că "deși resursele bugetare ale orașului sunt mici, este indispensabil să se găsească
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
găsit curate căutarea medicală se face de către medicii Ospiciului din Târgu Neamț, care vizitează ospiciul alienaților din timp în timp, iar pentru privegherea imediată a ordinațiunilor medicale se află la mănăstirea Neamțu D-lui Pharmacist Balomir care ține locul de subchirurg. Alimentele s-au găsit de calitate bună și în greutatea prescrisă. Slujirea alienaților din partea gardienilor este după putință bună". Situația ospiciului fusese bună începând de prin 1870, după cum reiese din reviziile anterioare aceleia a lui Fătu, singura pe care am
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
conflictele interne au continuat la ospiciu. Diferendul, destul de serios, izbucnise între farmacistul G. Ballomir (salariat pe care îl găsim cu peste 10 ani în urmă la același ospiciu) și L. Onicescu, administrator. Încă în 1867 A. Fătu menționa atribuțiile de subchirurg pe care le exercita, la Ospiciul Neamț, G. Ballomir. Stabilitatea în funcție și calificarea îl făcuseră un stâlp al instituției. Conflictul a izbucnit de la știrbirea autorității sale de către administratorul L. Onicescu, care,la 20 mai 1886, era reclamat de către Ballomir
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
bolile dinafară - buboaie, ciolane rupte, patimi galicești (bolile venerice). În anul 1898, conform raportului întocmit de Primăria Bacău, cu ocazia expunerii proiectului de buget pe exercițiul 1899-1900, în spitalul comunal „Pavel și Ana Cristea” lucrau un medic de spital, un subchirurg (ce locuia în interiorul spitalului și asigura serviciul de gardă), un intendent (administratoră, un bărbier, opt infirmieri, dou) moașe - de regulă, acestea își obțineau pregătirea de specialitate la Școala de moșit din cadrul Institutului „Grigore Ghica” din Iași -, un bucătar și o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un Jupiter în fustă (Joe > Joițica), stăpînă într-un Olimp caricatural, balcanic și dîmbovițean, plasată ea însăși în postura inferiorității ce nu are acces la bios viața superioară. Selectez și trei nume din distribuția farsei D-ale carnavalului: frizerul și subchirurgul Nae Girimea e un Don Juan de mahala (geremea = amant), Crăcănel e marcat de un deficit de virilitate, fiind mereu tradus iar Catindatul de la percepție (lat. candidatus, prin metateză) ilustrează o procedură specifică epocii aplicată în promovarea funcționarilor după un
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
puternic resimțită în Prahova, ca de altfel în tot restul țării, insuficiența personalului medico-sanitar. În întreg județul nu activau decât medicul primar districtual, un medic al orașului Ploiești, altul al spitalului din Ploiești, altul al spitalului din Telega și patru subchirurgi 459. A fost atunci firesc să se delege cadre din Capitală pentru a lucra în zonele cele mai calamitate. Tânărul medic Constantin Dimitrescu-Severeanu, care peste decenii avea să dobândească o neconstestată prețuire nu numai ca promotor al chirurgiei moderne în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Anastasie Fătu. Aici vor fi pregătite și instruite toate moașele care vor funcționa în ținutul Vaslui și vor fi încadrate cu titlul de “moașă de plasă”. Printre primii lucrători sanitari din orașul Vaslui, pe lângă doctori și moașe, figurau și bărbierii subchirurgi. Aceștia practicau anumite proceduri medicale: luau sânge, scoteau dinții, făceau unele reduceri ortopedice și masaje, procurau și aplicau lipitori, vindeau diferite plante tămăduitoare. Se cunoaște și numele unui asemenea bărbier, la Vaslui, Gheorghe Sandu - Bărbierul. Primul doctor, angajat de Casa
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
chelnerii, birjarii, cotiugarii sînt, aproape toți, evrei. La fel ceasornicarii, juvaergiii, saidecarii, argintarii, sticlarii, cortelarii, boiangiii, zugravii de case și de trăsuri. Posedă capitalul, „tehnologia” și experiența necesare. Medicul urbei e romîn, ba și unul din spițeri, dar dentistul și subchirurgul sînt, multă vreme, doar evrei. Evreii se afirmă și în mica industrie de prelucrare a lemnului și a metalelor. Ei dau cei mai mulți stoleri, butnari, lăcătuși, tinichigii. Mai rar, dar îi găsești și printre zidari. La începutul anilor ’80, cîțiva dintre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fac să apară un nou ziar cotidian, Voința națională. La 26 august a murit generalul Carol Davila, medicul cu atâtea merite, omul care a inaugurat serviciul medical militar în România, acela care a înființat cea dintâi școală de medici și subchirurgi, de unde au ieșit atâția medici buni, numiți totuși, cam în zeflemea, „de la școala lui Davila“. Doctorul Davila era una din figurile cele mai populare ale Bucureștilor. O boală de inimă care nu iartă l-a răpus încă tânăr, fiindcă a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
obștii de către Dimitrie Castroian. Peste 20 de ani, același Mecena hușean va dărui venitul unei moșii din județul Roman, pentru întreținerea Spitalului, care astăzi îi poartă numele. Știm că, la acea vreme, Corpul sanitar era alcătuit din șase medici, doi subchirurgi, trei „vaccinatori”, cinci moașe și doar un medic veterinar. 2.Progrese economice Configurația topografică a târgului Huși, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, se poate urmări pe planul întocmit de Iorest Dan la 1771. Examinându-l, constatăm
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
găsit curate căutarea medicală se face de către medicii Ospiciului din Tg. Neamț, care vizitează ospiciul alienaților din timp în timp, iar pentru privegherea imediată a ordinațiunilor medicale se află la mănăstirea Neamțu D-lui Pharmacist Balomir care ține locul de subchirurg. Alimentele s-au găsit de calitate bună și în greutatea prescrisă. Slujirea alienaților din partea gardienilor este după putință bună". Situația Ospiciului fusese bună începând de prin 1870, după cum reiese din reviziile anterioare ale lui Fătu, singura pe care am relatat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de cult, similar cu acela pe care l-am menționat la Ospiciul Golia, denotă caracterul mănăstiresc al ospiciului. Un preot slujea și împărtășea pe bolnavi fără nici o retribuție. Printre personalul sanitar, în afara medicului, ca personal calificat, exista un post de subchirurg, ocupat de C. Isăcescu. În rest, numai salariați necalificați. Din raportul analizat rezultă că sumele afectate acestui ospiciu erau mai mici decât cele prevăzute pentru ospiciul de la Neamțu și Golia. "Lumina-risirea", "soponul" și "ciuberele" însemnau pe un "truluniu" 118,72
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
într-o familie săracă. În 1841, a obținut diploma de magistru în chirurgie. Peste un an, doctorul J. Cihac îl angajează, mai întâi, în calitate de conservator al muzeului său, apoi ca secund al Spitalului militar din cartierul Beilicului. În 1843, devine subchirurg la Spitalul Sf. Spiridon. Aici, se ilustrează printr-o activitate deosebită, care îi aduce o mare reputație, dar îi creează și multe animozități. Mai ales, i se imputa faptul că nu deținea titlul de doctor în medicină. În 1857, îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]