36 matches
-
poate fi recuperat decît pe un an în urmă celui în care se constată neretinerea. Capitolul 4 Impunerea veniturilor liber profesioniștilor, meseriașilor, cărăușilor și comercianților, precum și a altor persoane Articolul 21 Liber profesioniștii (medici umani, veterinari, agenți sanitari și veterinari, subchirurgi, dentiști, profesori, arhitecți, ingineri, tehnicieni ș.a.) pentru veniturile realizate din practică particulară, sînt supuși impozitului pe venit, potrivit următoarelor cote: Articolul 22 Meseriașii și cărăușii necooperatizati care nu folosesc muncă salariata afară de un ucenic, meseriașii cooperatizati care lucrează pentru particulari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106139_a_107468]
-
se construiește un pavilion pentru autopsii, acesta servind și drept cameră mortuara. Acesta a costat 3.900 lei. Statul de funcțiuni al Spitalului Urziceni din acea vreme cuprindea un medic care era și medical de plasă al circumscripției sanitare, un subchirurg, două infirmiere, un bucătar, o spălătoreasa, un argat. Paturile erau întreținute de boieri, menționați fiind: Ioniță Sava din Cosereni și Dobre Ionescu, mare proprietar în Axintele. În perioada antebelica, printre alți medici care au funcționat la acest spital se remarcă
Urziceni () [Corola-website/Science/297017_a_298346]
-
despre starea sanitară a racovicenilor apar din timpul graniței militare când grănicerilor și familiilor lor li se acordau asistență medicală gratuită, prin intermediul personalului sanitar al companiei sau chiar al regimentului. La nivelul companiei, personalul sanitar era format dintr-un felcer(subchirurg) și de către o moașă, ""diplomată""(atestată), ambii fiind plătiți din ""lada companiei"". Moașele se recrutau din rândurile ""grănicereselor"", pregătirea lor profesională făcându-se la Cluj. Prin poruncă împărătească acestea erau obligate să asiste toate nașterile de pe raza companiei, primele moașe
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
de negustori (bunicul, un macedonean, venise în țară din Costopolis), G. era fiul Mariei (n. Baldovin) și al lui Haralamb Grandea. Învață la Școala Națională de Medicină și Farmacie a doctorului Carol Davila, terminând, în cele din urmă, și liceul. Subchirurg, medic de batalion, profesor de științe naturale, secretar al Comisiei Documentale, trece, după o perioadă de studii la Facultatea de Filologie și Litere din Liège, prin tot felul de slujbe, mai toate provizorii; fără atestate (nu-și luase licența), este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
Titlul C, parag. 4, punctul c. Instituțiunile și întreprinderile care folosesc astfel de evrei - prin șeful lor - sunt direct răspunzătoare de păstrarea secretului lucrărilor și operațiunilor ce le sunt încredințate. Deasemenea, se vor repartiza, cu aprobarea Marelui Stat Major, evrei subchirurgi, dentiști practicieni și tehnicieni, laboranți, subingineri și conductori-arhitecți, care sunt absolvenți ai școalelor tehnice sau posedă diplome de liberă practică. 3. La repartizările pentru nevoi locale de muncă manuală să nu se dea câte unul sau doi evrei, ci în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
exterioare, ori la muncă intelectuală, sunt asimilați, cu evreii cu titluri universitare: - 90 de zile pe an, cu drepturi asemănătoare soldaților. - după împlinirea acestui termen, fiind retribuiți după tariful anual al rechizițiilor. c) Evreii specialiști netritați (dentiști, practicieni și tehnicieni, subchirurgi, subingineri, conductori-arhitecți, etc.), foștii subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști proveniți din activitate, meseriașii și muncitorii necalificați, au drepturi prevăzute în Instr. Generale Nr. 55.500 din 27 Iunie 1942 (Titlul D, Cap. I, parag. 6, punctul c), adică: - soldă, hrană
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
capitol se acordă: I. De Marele Stat Major pentru următoarele categorii de evrei, cu titluri universitare și foști ofițeri activi evrei, contabili autorizați care au fost recunoscuți de corpul contabililor, de senatorii, absolvenți ai Liceielor Industriale sau Școlilor technice, specialiști (subchirurgi, dentiștii practicieni și technicieni, subingineri, conductori, arhitecți) și temporar detașamentele exterioare de lucru compuse din specialiști sau netitrați, meseriași și muncitori necalificați, evreii depe teritoriul unui corp Teritorial pe-altul. II. De Corpurile Teritoriale pe cuprinsul teritoriului lor, pentru echipe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
dela 40-45 ani, trebuesc trimiși în detașamente exterioare. Aceasta înseamnă că în Garnizoană nu se admite a rămânea tineri și în detașamente exterioare, evrei bătrâni, ci tocmai invers. 3) Nici un maistru calificat nu este specialist ci prin specialiști se înțelege, subchirurgi, tecnicieni-dentiști, conductori, etc., și numai aceștia beneficiază de dreptul de a fi schimbați din 3 în 3 luni, de către M.St.M., nu de C.A., sau C.Terit. 4) Orfanii de război nu au nici un drept în plus față de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de școală, Davila, din care reiese că din cei 267 elevi care au urmat studiile medicale în cel deal nouălea an de funcționare a Școlii Naționale de medicină și farmacie, districtul Fălciu avea înscrisă o singură persoană, prin concurs, la subchirurgi; Tutova - un elev la medicină, unul la veterinar, un „înmedicinist - extern prin concurs", iar districtul Vaslui un veterinar și 2 elevi la subchirurgie, „înaintați prin concurs". Majoritatea celor care frecventau școala citată proveneau din districtul Ilfov dar și din „străinătate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
trateză, de-o dată, între 20 și 35 bolnavi"1312. Acesta "se întreține din fondurile Comunale", pe lângă acestea, " Direcțiunea sanitară l-a ajutat (...) cu o subvențiune de 7 500 lei anul trecut"1313. Spitalul din orașul Constanța "are un medic, un subchirurg și este organisat modest dar suficient, față cu mijlocele comunei"1314. Pentru a spriji familiile tinere și din dorința de a dovedi "populațiunii interesul ce pune statul pentru familie", prefectul județului Constanța a dispus anularea "cu desăvârșire, în tot județul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în clădirea unui fost han. Tocmai de aceea, Scarlat Vârnav aprecia că "localul este impropriu, neîncăpător (...) și se află în cele mai proaste condiții"2624. Personalul spitalului din Medgidia se compunea dintr-un medic, care era și medicul orașului, un subchirurg, un infirmier, o bucătăreasă și o spălătoreasă 2625. Spitalul din orașul Hârșova era finanțat și administrat de către primăria orașului, primind subvenții și de la bugetul consiliului județean Constanța. În anul 1903 spitalul avea 15 paturi și funcționa cu chirie într-o
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
primăria orașului, primind subvenții și de la bugetul consiliului județean Constanța. În anul 1903 spitalul avea 15 paturi și funcționa cu chirie într-o casă veche din oraș2626. Personalul spitalului se compunea dintr-un medic, care era și medicul orașului, un subchirurg, o infirmieră, o bucătăreasă, o spălătoreasă și un rândaș. În orașul Mangalia exista o infirmerie cu patru paturi administrată de către primărie. Aceasta funcționa într-o clădire închiriată. Personalul infirmeriei era format dintr-un medic, acesta fiind medicul plășii și al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bucătăreasă, o spălătoreasă și un rândaș. În orașul Mangalia exista o infirmerie cu patru paturi administrată de către primărie. Aceasta funcționa într-o clădire închiriată. Personalul infirmeriei era format dintr-un medic, acesta fiind medicul plășii și al orașului Mangalia, un subchirurg, "care este, în același timp, și agent sanitar"2627, un vaccinator "care servește și ca infirmier"2628 și doi servitori. În aceste condiții, prefectul județului Constanța aprecia că "deși resursele bugetare ale orașului sunt mici, este indispensabil să se găsească
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
găsit curate căutarea medicală se face de către medicii Ospiciului din Tg. Neamț, care vizitează ospiciul alienaților din timp în timp, iar pentru privegherea imediată a ordinațiunilor medicale se află la mănăstirea Neamțu D-lui Pharmacist Balomir care ține locul de subchirurg. Alimentele s-au găsit de calitate bună și în greutatea prescrisă. Slujirea alienaților din partea gardienilor este după putință bună". Situația Ospiciului fusese bună începând de prin 1870, după cum reiese din reviziile anterioare ale lui Fătu, singura pe care am relatat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de cult, similar cu acela pe care l-am menționat la Ospiciul Golia, denotă caracterul mănăstiresc al ospiciului. Un preot slujea și împărtășea pe bolnavi fără nici o retribuție. Printre personalul sanitar, în afara medicului, ca personal calificat, exista un post de subchirurg, ocupat de C. Isăcescu. În rest, numai salariați necalificați. Din raportul analizat rezultă că sumele afectate acestui ospiciu erau mai mici decât cele prevăzute pentru ospiciul de la Neamțu și Golia. "Lumina-risirea", "soponul" și "ciuberele" însemnau pe un "truluniu" 118,72
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
într-o familie săracă. În 1841, a obținut diploma de magistru în chirurgie. Peste un an, doctorul J. Cihac îl angajează, mai întâi, în calitate de conservator al muzeului său, apoi ca secund al Spitalului militar din cartierul Beilicului. În 1843, devine subchirurg la Spitalul Sf. Spiridon. Aici, se ilustrează printr-o activitate deosebită, care îi aduce o mare reputație, dar îi creează și multe animozități. Mai ales, i se imputa faptul că nu deținea titlul de doctor în medicină. În 1857, îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
lui radicală și suverană: sticlă pisată băută cu rachiu de drojdie. Era, doară - cum scria pe firma lui cu cruce roșie, cu farfuria de alamă răscroită ca pentru bărbierit și cu ștergarul atârnat sub em blema „La briciul lui Cuza“ -, „subchirurg cu diplomă“, priceput adică la răni și bube, la scrânteli și la fântânele pentru lăsat sânge din tăietura cu briciul la braț, În care băga o boabă de năut; cum și la pusul lipitorilor și al ventuzelor „calificate“; și În afară de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
obștii de către Dimitrie Castroian. Peste 20 de ani, același Mecena hușean va dărui venitul unei moșii din județul Roman, pentru întreținerea Spitalului, care astăzi îi poartă numele. Știm că, la acea vreme, Corpul sanitar era alcătuit din șase medici, doi subchirurgi, trei „vaccinatori”, cinci moașe și doar un medic veterinar. 2.Progrese economice Configurația topografică a târgului Huși, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, se poate urmări pe planul întocmit de Iorest Dan la 1771. Examinându-l, constatăm
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
, George (9.V.1899, Florești, azi Poienești, j. Vaslui - 10.X.1968, București), poet. Este fiul lui Gheorghe Nichita, subchirurg. Urmează cursul primar, gimnaziul și liceul la Tecuci, intrând apoi la Școala Militară de Cavalerie, pe care o va absolvi în 1920, cu gradul de sublocotenent. Va părăsi curând armata, pentru un post de inspector la Casa Centrală a Asigurărilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288431_a_289760]
-
ale chirurgiei ginecologice. O perioadă, chirurgia ginecologică a fost practicată de către chirurgii de chirurgie generală. VASILE BEJAN (1852-1923) Este considerat întemeietorul învățământului de obstetrică și ginecologie la Iași. A absolvit Școala Națională de Medicină și Farmacie București cu titlul de subchirurg. A avut perfecționări la Würtzburg, Leipzig, Paris. A fost medic primar la Spitalul Sf. Spiridon Iași. Profesor la clinica Obstetricală de la Sf. Spiridon, Decan al Facultății de Medicină (1902-1906). A militat pentru mărirea capacității Institutului Gregoian, conducând această clinică. A
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
și vaccinatori. Vaccinatori (hultuitori) În 1859, a fost vaccinator pentru Plasa Moldovei, cu sediul la Fălticeni, și pentru Plasa Siret, cu sediul la Lespezi, Herman Fenster, care a combătut o epidemie de variolă. Herman Fenster era autorizat ca vaccinator și subchirurg, cu diplomă eliberată în 1856 de către Comitetul Sanitar Lespezi și menționat în anuarul Serviciului Sanitar din 1864. La 17 martie 1866, Herman Fenster este propus și avansat ca vaccinator al întregului județ Suceava, de către Ignațiu Diaconovici, medicul primar al județului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ca vaccinator al întregului județ Suceava, de către Ignațiu Diaconovici, medicul primar al județului Suceava, în locul lui Gheorghe Maxim, care este avansat ca secretar al Serviciului Medical al județului Suceava. Printre primii sanitari din târgurile noastre de altădată erau și barbierii subchirurgi, care luau sânge, scoteau dinți sau aplicau lipitori. Un asemenea sanitar numit Popovici, venea vinerea în zi de târg la Lespezi și efectua asemenea „operații” și în anii de după război. Moașe și asistenți medicali În 1877, era moașă la Lespezi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
tăcea? EMMA: Ca să te chinuiesc cît mai mult timp. De aia. CHARLES: Nu știu ce să fac... EMMA: Ia-l în spinare și direcția castan! CHARLES (Îl urcă pe Ion în spate): Cît sînge a curs! EMMA: Măcelarule! Mai zici că ești subchirurg. Nu m-aș da pe mîna ta! CHARLES: Ștergi tu aici? EMMA: Adică să-ți fiu complice? Ștergi tu, cînd te întorci. CHARLES: Tîmpită blestemată. EMMA: În sfîrșit, o vorbă de duh. Te-am învățat cît în șapte piese, astă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
auzi că-i singura șansă? Altfel, ocna te mănîncă, iar pe mine vălul de văduvă. TOREADORUL: Dar situația mea? EMMA: Pînă și toreadorii sînt niște burghezi dornici de "situație"! Uf! Nu-i loc de-ntors pe lume. Degeaba am schimbat un subchirurg pe un toreador! TOREADORUL: Ce să fac? Mi-e frică. EMMA: Mie nu. După cîtă vreme am trăit cu individul ăsta nesărat, am mers cu el la teatru, de unde ne întorceam ca să discutăm zadarnic, fiindcă el nu pricepea nimic... Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
fac să apară un nou ziar cotidian, Voința națională. La 26 august a murit generalul Carol Davila, medicul cu atâtea merite, omul care a inaugurat serviciul medical militar în România, acela care a înființat cea dintâi școală de medici și subchirurgi, de unde au ieșit atâția medici buni, numiți totuși, cam în zeflemea, „de la școala lui Davila“. Doctorul Davila era una din figurile cele mai populare ale Bucureștilor. O boală de inimă care nu iartă l-a răpus încă tânăr, fiindcă a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]