76 matches
-
onomatopee, sugerînd bufnetele) cu un picior de scaun, te îndrăgosteai de scaun?" Urît mai arată viața între Bebe Sex și Titi Sacru, între vipuri goale și vipuri în sutană, între reclame și manele! Și cum ne hărțuiește limba politicheză*, cu subdialecte cu tot: subdialectul emilian, patrician, vasilelup, văcă, roman-năstasic... Măcar am scăpat de ciorb-silabisită. După ce bătrînul Diaconescu ne-a perplexat cu "nu se eczistă", Trandafir Iliescu vrea "o sculă pentru procesare îndelungată". Preț de cîteva mandate, cin' le mai știe numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu un picior de scaun, te îndrăgosteai de scaun?" Urît mai arată viața între Bebe Sex și Titi Sacru, între vipuri goale și vipuri în sutană, între reclame și manele! Și cum ne hărțuiește limba politicheză*, cu subdialecte cu tot: subdialectul emilian, patrician, vasilelup, văcă, roman-năstasic... Măcar am scăpat de ciorb-silabisită. După ce bătrînul Diaconescu ne-a perplexat cu "nu se eczistă", Trandafir Iliescu vrea "o sculă pentru procesare îndelungată". Preț de cîteva mandate, cin' le mai știe numărul? Franklin n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
inconsecvențe în abordarea unuia sau altuia dintre aspecte, ceea ce a dus la încetinirea procesului de cunoaștere a specificului graiului ceangău". în limba română vorbită de ceangăii din Moldova se recunosc atât trăsături ale unor graiuri transilvănene cât și unele ale subdialectului moldovean. Se explică astfel de ce fenomenul ceangău a fost studiat cu precădere la Institutul "Sextil Pușcariu" din Cluj-Napoca și la Institutul "Alexandru Philippide" din Iași. Acestea au efectuat cercetări pe teren, cu instrumentarul dialectologiei, dar, constată Ioan Dănilă, aceste cercetări
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
mizerabilismul românesc, cine poate să pună la îndoială supremația pe care ne-am adjudecat-o la acest capitol, ca de altfel în toate domeniile certate cu decența, bunul simț, ordinea și disciplina?! Iată de ce spațiul românesc colcăie de dialecte și subdialecte ale mizerabilismului autohton: al celor putrezi de bogați și al celor săraci lipiți pământului, al trufașilor și al umiliților, al parlamentarilor și al șomerilor, al târfelor și al cucoanelor simandicoase, al maneliștilor și al tuturor agramaților din presa scrisă și
MIZERABILISMUL OMULUI MODERN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358044_a_359373]
-
din trecut și-au croit tainice poteci peste munți și ape spre inima și simțirea fraților din celelalte provincii, contribuind din plin în acest chip la admirabila unitate a limbii lor, o limbă care și-a mărit farmecul prin dulceața subdialectelor, și punând în evidență ceea ce constituie adevăratul miracol al acestui popor, după cum ne înștiințează distinsul cărturar Neagu Djuvara în a sa „O scurtă istorie a românilor” (pag. 116): „Dacă mai toate celelalte state europene s-au constituit pe baza unei
LIMBA CE-O VORBIM – CEA MAI MĂREAŢĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360001_a_361330]
-
prezența Majestății Sale Regelui Mihai, alături de Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta a României, la nunta Principelui William de Wales, precum și primirea de către Majestatea Sa a titlului „Freeman of the City of London”. Ar fi fost greșit să se explice în subdialectul firescului strălucirea evenimentului londonez al Nunții Regale, înstelat pentru eternitate, de o forță emoțională uriașă care a monumentalizat toate clipele. Raportat la revelația istoriei el a fost înflorit și împodobit de sus prin edictul cezaro-crăiesc al Cerului. Necuprinsa planetă a
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
cărturarilor clerici și laici din cele trei state feudale românești, și extinse pe o durată de mai bine de un secol, pentru dezvoltarea limbii literare. Traducerea și tipărirea integrală a Bibliei în Țara Românească ar fi avut drept consecință afirmarea subdialectului muntean ca bază în evoluția ulterioară a limbii române literare. Cercetările mai noi, reactualizând un alt punct de vedere, dar aprofundând investigația și argumentarea, insistă asupra însemnătății traducerii lui N. Milescu, a ponderii acestui text în cuprinsul ediției de la 1688
BIBLIA DE LA BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
istoria literaturii române (1893). Apărute în numeroase ediții, manualele au cunoscut o largă răspândire în Banat, Ardeal și Bucovina, făcând importante servicii învățământului românesc. H. a militat pentru impunerea principiului fonetic în scrierea românească; a realizat „o bună explicație” a subdialectului bănățean, apreciată de B.P. Hasdeu și de Ilarie Chendi; a întocmit, „pentru școale și particulari”, un Mic dicționar (1929), de asemenea apreciat, cuprinzând „peste cincisprezece mii de neologisme, cuvinte străine, unele provincialisme, arhaisme ș.a. Ca istoric, a înfățișat „viața și
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
haiducia, grija de a asigura progeniturii o meserie, începutul micii industrii, înfruntările dintre cultul ortodox și cel greco-catolic - iată tot atâtea repere ale vieții satului bănățean de la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Pentru necunoscătorul subdialectului bănățean, limbajul pare prea încărcat de regionalisme lexicale și sintactice, dar textul rămâne perfect accesibil. Ca etnograf, B. cercetează sursele arhaice ale esteticului sau valorifică tradiția culturală a Banatului, continuând punerea în operă a principiilor Școlii Ardelene. Monografia Beregsău Mare
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
doine umoristice, monoloage și parodii având autori pe R. Runcu, Radu Baltazar, V. Popa, I. Gheorghe Petre, Mircea Croitoru, George Petrache, Traian Russu-Șirianu, Ion Pribeagu, Emil H. Nonu, Dan Mureș. Mai mult chiar, Traian Russu-Șirianu colaborează cu poezii umoristice în subdialect bănățean și crișean. Gazeta găzduiește de asemenea culegeri de strigături populare, precum și traduceri din Alphonse Allais, Achile Campanila, Maurice Dekobra, Tristan Bernard, Max și Alex. Fischer, Georges Courteline. B. include și poezii lirice semnate de Aron Cotruș și Florica Ciura-Ștefănescu
BRAVO!. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285872_a_287201]
-
niciodată complet în texte sau în vorbire. De fapt, fiecare vorbitor cunoaște mai multe limbi funcționale, mai mult sau mai puțin complet, adică știe mai multe moduri de a vorbi în aceeași limbă istorică, fundamentate pe un dialect, pe un subdialect sau grai, pe un stil, pe un tip de discurs etc. Ca atare, limba funcțională nu se prezintă ca o realitate omogenă și este considerată astfel numai din punct de vedere teoretic. Modul de a concepe limba funcțională de către Eugen
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de tipul ce reprezintă gradul de cultivare cel mai înalt. Fenomenul este, desigur, real, dar în loc de dominare ar trebui să se considere mai degrabă o influențare și, în acest caz, limba funcțională care are la bază un dialect sau un subdialect este influențată de un aspect dialectal cu un prestigiu mai mare sau de un aspect generalizat al limbii populare, aspectul popular al limbii este influențat de cel literar, un stil funcțional al limbii literare este influențat de un stil cu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
1. în privința pronunției, încă există deosebiri între generația vârstnică, la care mai întâlnim fenomene fonetice specifice graiului local și generația tânără, care utilizează forma literarizată, oficială. De aceea, în cazul unor nume topice, întâlnim două fenomene de fonetică regională, specifice subdialectului moldovenesc: palatalizarea labialelorși frecvența fricativelor în locul africatelor (în cazul lui c și g, urmate de e și i). Este cazul unor toponime ca Chetriș (Pietriș), Chetrărie (Pietrărie), Chiscu (Piscul), Grochi (Gropi) ș.a.; Šireșoaia, Šușmele, Šopești, Bešuri, Šunži, Făžețel ș.a. Un
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Plaiu Ars, Podu Curiței; Cișmeaua lu Grozescu, Fântâna lu Agachi, Groapa lu Gherasim, Poiana lu Coman etc. De natură strict fonetică este, ca și în cazul numelor comune, închiderea vocalelor finale ă și e la â și i, trăsătură specifică subdialectului moldovenesc și graiurilor din Basarabia, dar care scade în intensitate sub influența limbii literare și a mijloacelor media. Iată câteva toponime de acest tip din zona Trotușului: Arșâțâ, Culmea Bunâ, Curmăturâ, Dealu Izvoari, Drumul la Stâncâ, Fata Moartâ, Haloșu Mari
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
sale dacoromâna, aromâna, meglenoromâna și istroromâna este continuatoarea latinei vorbite în părțile răsăritene ale fostului Imperiu Roman. Împreună cu dalmata (azi, dispărută) și cu dialectele italiene centrale și meridionale, româna face parte din grupul apeninobalcanic al limbilor romanice 65. Graiurile sau subdialectele limbii române sunt: * graiul bănățean; * graiul crișean; * graiul moldovenesc; * graiul maramureșean; * graiurile oltenesc, muntenesc și dobrogean, acesta din urmă zis uneori "dician"66; * graiul timocean. Harta graiurilor limbii române a fost prelucrată de către Spiridon Manoliu și a fost preluată din cadrul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Mihăescu limba moldovenească, uitînd să precizeze ce-i aparține. Cel care are cunoștințe minime de dialectologie știe ca graiurile de tip moldovean, din cadrul dialectului dacoromân, nu se limitează la teritoriul Moldovei istorice, nici măcar după teoria conform căreia dacoromânul are cinci subdialecte. În ultimul timp se reia din ce În ce mai des părerea lingvistului ieșean A. Philippide (moldovean?) care susținea Împărțirea dacoromânului În graiuri de tip nordic sau moldovenesc și graiuri de tip sudic sau muntenesc. După Emanuel Vasiliu, nici măcar . Procesul de dezmembrare a românei
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Folosindu-se de aceste nume, Vasile Stati ar fi putut, și nu Înțelegem de ce n-a făcut-o, să extindă limba moldovenească peste tot teritoriul de la nord de linia Carpaților. A preferat să se limiteze la Împărțirea dacoromânului În cinci subdialecte, care Îi creează impresia unei mai lesnicioase susțineri a existenței limbii moldovenești, folosindu-se În mod arbitrar de principii ca identitate etnică, memorie istorică, conștiință lingvistică, pe care le aplică discreționar, neglijînd un fapt important: oricum s-ar aranja lucrurile
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
care Îi creează impresia unei mai lesnicioase susțineri a existenței limbii moldovenești, folosindu-se În mod arbitrar de principii ca identitate etnică, memorie istorică, conștiință lingvistică, pe care le aplică discreționar, neglijînd un fapt important: oricum s-ar aranja lucrurile, subdialectul moldovenesc nu se poate restrînge la teritoriul Moldovei istorice, cum Însuși Vasile Stati observă, iar limba moldovenească, declarată oficială În Republica Moldova, este parte a subdialectului moldovenesc, dacă Vasile Stati nu are pretenția de a impune limba moldovenească și În cca.
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
lingvistică, pe care le aplică discreționar, neglijînd un fapt important: oricum s-ar aranja lucrurile, subdialectul moldovenesc nu se poate restrînge la teritoriul Moldovei istorice, cum Însuși Vasile Stati observă, iar limba moldovenească, declarată oficială În Republica Moldova, este parte a subdialectului moldovenesc, dacă Vasile Stati nu are pretenția de a impune limba moldovenească și În cca. 40% din teritoriul României. Din toate definițiile date limbii și dialectului rezultă că dialectul se subordonează limbii; limba moldovenească ar fi primul caz cînd un
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
nu are pretenția de a impune limba moldovenească și În cca. 40% din teritoriul României. Din toate definițiile date limbii și dialectului rezultă că dialectul se subordonează limbii; limba moldovenească ar fi primul caz cînd un dialect, de fapt un subdialect, subordonează o limbă, așezînd lucrurile cu susul În jos. Anul 2001 a fost declarat de Uniunea Europeană, Consiliul Europei și UNESCO Anul Internațional al Limbilor, o manifestare foarte amplă, care a angajat mai toate țările europene și În care s-a
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
romanei vorbite, ed. a II-a (revăzuta), București, All. Ionescu-Ruxăndoiu , L., 2004, "Politețe și impolitețe în dezbaterile televizate", în: Până Dindelegan (coord.), p. 417-422. Ionescu-Ruxăndoiu, L., D. Chițoran, 1975, Sociolingvistica. Orientări actuale, București, Editura Didactica și Pedagogica. Ionică, I., 1984, "Subdialectul muntean", în: V. Rusu (coord.), Tratat de dialectologie românească, Craiova, Scrisul românesc, p. 163-208. Iordan, I., 1937, Gramatică limbii române, București, Editura Cartea Românească. Iordan, I., 1948, Limba română actuala. O gramatică a "greșelilor", ed. a II-a, București Socec
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
române, Univers enciclopedic, București, 2001, p. 349: „nici o izoglosă fonetică, gramaticală sau lexicală referitoare la fondul tradițional nu separă Prutul de restul ariei moldovene comune, ci toate izoglosele prin care se disting grupările de graiuri (nordice, centrale și sudice) din cadrul subdialectului dacoromân menționat au direcția de la vest la est, întinzîndu-se și peste Prut și Nistru“. footnote> este un fapt care pentru cei de rea credință oricum nu contează. In dicționarul citat se afirmă că moldovenii, ca oricare altă comunitate, „au dreptul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Mihăescu „limba moldovenească“, uitînd să precizeze ce-i aparține. Cel care are cunoștințe minime de dialectologie știe ca graiurile de tip moldovean, din cadrul dialectului dacoromân, nu se limitează la teritoriul Moldovei istorice, nici măcar după teoria conform căreia dacoromânul are cinci subdialecte. În ultimul timp se reia din ce în ce mai des părerea lingvistului ieșean A. Philippide (moldovean?) care susținea împărțirea dacoromânului în graiuri de tip nordic sau moldovenesc și graiuri de tip sudic sau muntenesc. După Emanuel Vasiliu, nici măcar „nu a existat o perioadă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Folosindu-se de aceste nume, Vasile Stati ar fi putut, și nu înțelegem de ce n-a făcut-o, să extindă limba moldovenească peste tot teritoriul de la nord de linia Carpaților. A preferat să se limiteze la împărțirea dacoromânului în cinci subdialecte, care îi creează impresia unei mai lesnicioase susțineri a existenței limbii moldovenești, folosindu-se în mod arbitrar de principii ca identitate etnică, memorie istorică, conștiință lingvistică, pe care le aplică discreționar, neglijînd un fapt important: oricum s-ar aranja lucrurile
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care îi creează impresia unei mai lesnicioase susțineri a existenței limbii moldovenești, folosindu-se în mod arbitrar de principii ca identitate etnică, memorie istorică, conștiință lingvistică, pe care le aplică discreționar, neglijînd un fapt important: oricum s-ar aranja lucrurile, subdialectul moldovenesc nu se poate restrînge la teritoriul Moldovei istorice, cum însuși Vasile Stati observă, iar limba moldovenească, declarată oficială în Republica Moldova, este parte a subdialectului moldovenesc, dacă Vasile Stati nu are pretenția de a impune limba moldovenească și în cca.
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]