46 matches
-
de peste 10 % și cu o suprafață de peste 0,5 hectare. Copacii ar trebui să poată atinge o înălțime minimă de 5 metri la maturitate in situ. Suprafețele pot cuprinde fie formațiunile forestiere închise, în care arborii de la diferite etaje și subetaje acoperă o mare parte a terenului, fie formațiunile forestiere deschise cu o acoperire vegetală continuă în care suprafața acoperită de copaci depășește 10 %. Împăduririle naturale cu arbori tineri și toate plantațiile stabilite într-un obiectiv forestier care trebuie să atingă
jrc6215as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91387_a_92174]
-
de pe secțiunea transversală să corespundă cu cele din profilul longitudinal. 5. Planul de abataj, scara 1:500, pentru fiecare felie programată a fi exploatată cu abataje frontale, cu front scurt, cu înmagazinare etc., în felii orizontale/înclinate, sau pentru fiecare subetaj, după caz. Totodată va cuprinde lucrările de deschidere și pregătire existente și programate de la orizontul inferior și de aeraj, conturul stratului, filonului etc., la cota feliei curente (de culoare neagră) și a celei superioare (de culoare roșie), zona propusă a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196672_a_198001]
-
formă grădinărită, dar cărora urmează a li se aplică această modalitate de tratament, posibilitatea va fi astfel calculată și realizată, încît în mod treptat să se ajungă la forma grădinărită. Articolul 6 În pădurile tratate în crang simplu și pentru subetajul crangurilor compuse, cari aparțin categoriei de proprietari menționați în art. 4, alin. I din acest regulament, revoluțiunea ce se va fixă va fi de cel putin 35 de ani, iar pentru pădurile particulare de minimum 20 de ani. Articolul 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134220_a_135549]
-
de pe secțiunea transversala să corespundă cu cele din profilul longitudinal. 5. Planul de abataj, scara 1:500, pentru fiecare felie programată a fi exploatată cu abataje frontale, cu front scurt, cu înmagazinare etc., în felii orizontale/înclinate, sau pentru fiecare subetaj, după caz. Totodată va cuprinde lucrările de deschidere și pregătire existente și programate de la orizontul inferior și de aeraj, conturul stratului, filonului etc., la cota feliei curente (de culoare neagră) și a celei superioare (de culoare roșie), zona propusă a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148399_a_149728]
-
silicioase (pajiști seminaturale aflate pe platourile montane și pe versanții văilor, la altitudini cuprinse între 800 și 1.840 m); Păduri ("Tilio-Acerion") pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene (în văile înguste și în cheile de la partea inferioară a masivului, în subetajul pădurilor de fag și a pădurilor în amestec, la altitudini cuprinse între 700 și 1.000 m); Păduri acidofile de molid (pe vesanți cu înclinație mare, pe culmi și creste, la altitudini cuprinse între 800 și 1.400 m); Păduri
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
din Dealul Runcului. Climă din această microregiune, în care se situează vatra satului Arămești, este temperat continentală, specifică Podișului Moldovei; prezintă temperaturi medii anuale de cca. 9°C, cu valori medii ridicate în luna Iulie (19-20°C). Vegetația spontană, aparține subetajului gorunului la limita Vestică a regiunii, iar în rest șleaurilor de deal, care includ alături de gorun, stejarul pedunculat, cerul, jugastrul, frasinul, unii arbuști (sânger, păducel) și plante erbacee. Pădurile au fost defrișate pe mari întinderi, de-a lungul timpului, fiind
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
Mureș poate fi încadrat în provincia dacică, partea montană din nord-est face parte din ținutul Carpaților Orientali, iar zona de deal din ținutul Bazinului Transilvaniei. Vegetația etajului alpin este formată din pajiști primare, ierburi (graminee alpine) și tufărișuri pitice în subetajul superior. În subetajul inferior (altitudini de sub 2000 m) vegetația este formată din pajiști primare și secundare însoțite de părușcă (Festuca supina), țăpoșică (Nardus stricta), iarba stâncilor (Agrostis rupestis), jneapăn (Pinus montana), ienupăr (Juniperus sibirica) și anin verde (Alnus viridis). În
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
încadrat în provincia dacică, partea montană din nord-est face parte din ținutul Carpaților Orientali, iar zona de deal din ținutul Bazinului Transilvaniei. Vegetația etajului alpin este formată din pajiști primare, ierburi (graminee alpine) și tufărișuri pitice în subetajul superior. În subetajul inferior (altitudini de sub 2000 m) vegetația este formată din pajiști primare și secundare însoțite de părușcă (Festuca supina), țăpoșică (Nardus stricta), iarba stâncilor (Agrostis rupestis), jneapăn (Pinus montana), ienupăr (Juniperus sibirica) și anin verde (Alnus viridis). În etajul montan (între
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
m) vegetația este formată din: molidișuri (Picea excelsa) amestecate cu brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), anin alb (Alnus incana), anin negru (Alnus glutinosa), lariță (Larix decidua). afinișuri, zmeurișuri, etc. Vegetația etajului de deal și podiș este grupată în 2 subetaje: subetajul gorunetelor și subetajul stejăretelor. Din prima categorie pot fi enumerate următoarele: gorun (Quercus petraea), cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus fraineto), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), arbuști precum alunul (Corillus avelana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
vegetația este formată din: molidișuri (Picea excelsa) amestecate cu brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), anin alb (Alnus incana), anin negru (Alnus glutinosa), lariță (Larix decidua). afinișuri, zmeurișuri, etc. Vegetația etajului de deal și podiș este grupată în 2 subetaje: subetajul gorunetelor și subetajul stejăretelor. Din prima categorie pot fi enumerate următoarele: gorun (Quercus petraea), cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus fraineto), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), arbuști precum alunul (Corillus avelana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanquinea
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
din: molidișuri (Picea excelsa) amestecate cu brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), anin alb (Alnus incana), anin negru (Alnus glutinosa), lariță (Larix decidua). afinișuri, zmeurișuri, etc. Vegetația etajului de deal și podiș este grupată în 2 subetaje: subetajul gorunetelor și subetajul stejăretelor. Din prima categorie pot fi enumerate următoarele: gorun (Quercus petraea), cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus fraineto), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), arbuști precum alunul (Corillus avelana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanquinea), lemnul câinesc (Ligustrum
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
gorun (Quercus petraea), cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus fraineto), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), arbuști precum alunul (Corillus avelana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanquinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinosa), măceșul (Rosa canina). Din subetajul stejăretelor pot fi menționate: stejarul (Quercus robur), teiul, arțarul, frasinul, ulmul, jugastrul, pajiști sub forma fânețelor și pășuni naturale. Vegetația etajului de stepă antropogenă cuprinde vegetații din vestul Câmpiei Transilvaniei din care merită amintite: bujorul românesc (Paeonia tenuifolia), Iris humilisul
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
derivate) sau alpin (molidișuri, făgete și pajiști montane) se suprapun arii sărăturate și/sau aride, propice instalării elementelor stepice. Zona este habitat al pădurilor de foioase, care se găsesc în zonele deluroase, pana lângă munți. Etajul se subdivide în câteva subetaje: Subetajul fagului (700-1250/1300m) se extinde în asociere cu gorunul și înafara acestor limite. Între 1000-1200 m, fagul se gaseste împreună cu coniferele. Extensiunea pădurilor de fag compacte și pure spre sud subliniază cel mai bine în peisaj contactul dintre zona
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
sau alpin (molidișuri, făgete și pajiști montane) se suprapun arii sărăturate și/sau aride, propice instalării elementelor stepice. Zona este habitat al pădurilor de foioase, care se găsesc în zonele deluroase, pana lângă munți. Etajul se subdivide în câteva subetaje: Subetajul fagului (700-1250/1300m) se extinde în asociere cu gorunul și înafara acestor limite. Între 1000-1200 m, fagul se gaseste împreună cu coniferele. Extensiunea pădurilor de fag compacte și pure spre sud subliniază cel mai bine în peisaj contactul dintre zona subcarpatica
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
fag. În zonele defrișate recent se dezvoltă asociații cu părușcă, fragi, zmeura, mure. Treptat ele sunt înlocuite de păduri de tranziție cu specii iubitoare de lumină (plopi, salcii, mesteceni), iar într-o fază înaintată de refacere a pădurii, de către fagi. Subetajul gorunului corespunde zonei subcarpatice. Pădurea este dominată de gorun dar nu lipsește nici fagul, în special în zonele înalte sau în locurile umbroase. În asociație cu aceste două specii cresc mesteacănul, plopul și arinul. Arbuștii (cătina, jneapănul) se îmbină cu
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
potecile cele mai întunecate sau în zmeurișuri poate fi întâlnit ursul brun carpatic, la care se adaugă lupul, vulpea, iepurele, șoarecele de pădure, precum și numeroase păsări(ieruncile, cocosul de munte, mierlele, privighetori, ciocănitoarea și unele specii de vulturi). În arealul subetajului gorunului sunt frecvente specii de animale existente și în subetajele anterioare , după cum unele provin din stepa și silvostepa. Numeroase sunt speciile de păsări (mierla, sturzul, potârnichea, ciocârlia, pițigoiul), reptile (șarpele orb, șopârla), batracieni, insecte. Zona geoparcului este o zonă rurală
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
ursul brun carpatic, la care se adaugă lupul, vulpea, iepurele, șoarecele de pădure, precum și numeroase păsări(ieruncile, cocosul de munte, mierlele, privighetori, ciocănitoarea și unele specii de vulturi). În arealul subetajului gorunului sunt frecvente specii de animale existente și în subetajele anterioare , după cum unele provin din stepa și silvostepa. Numeroase sunt speciile de păsări (mierla, sturzul, potârnichea, ciocârlia, pițigoiul), reptile (șarpele orb, șopârla), batracieni, insecte. Zona geoparcului este o zonă rurală, cu o tendință de îmbătrânire a populației și de migrare
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
cele două depresiuni alungite (Iara și Hășdate) în Culoarul Someșului Mic se realizează prin intermediul Culoarului Săvădisla - Luna de Sus.Culoarul văii Someșului Mic se caracterizează printr-un relief acumulativ care se compune din două nivele. Suprafața satului se înscrie în subetajul forestier al stejarului.Pădurile naturale sunt alcătuite din carpeni în amestec cu o serie de arbuști cum ar fi păducelul, alunul, etc.; mai rar pot fi întâlnite ulmul, plopul, salcâmul, mesteacănul, bradul și frasinul. Apare frecvent fenomenul de eroziune, fapt
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
morfologice (bazinete, microdepresiuni), care produc abateri de la regula generală. Zonal, pe altitudine, regiunea este inclusă în etajul nemoral al pădurilor de foioase cu: etajul pădurilor de fag (Fagus silvatica), etajul pădurilor de stejar (între aceste două etaje se distinge un subetaj de amestec, stejar cu fag), dintre speciile lemnoase mai amintind: Quercus robur, Quercus petraea, Fraxinus excelsior, Ulmus procera, Acer campestris. Pe suprafețe mai restrânse, cu condiții microclimatice sau edafice (de sol) specifice, în cadrul etajelor mai sus amintite apare și o
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
predominate de soluri brun-podzolice și solurile podzolico-argilo-aluvionare. Solurile podzolice s-au format în condițiile fitoclimatice ale pădurii de gorun sau ale pădurii în amestec de gorun și fag. Din punct de vedere al vegetației, regiunea satului Enăchești este situată în subetajul gorunetelor, relieful cel mai coborât din cadrul etajului nemoral, fiind constituit dintr-un amestec de quercinee, în special gorun (Quercus petrea) și fag (Fagus sylvatica), alături de carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia tomentosa, T.cordata), frasin (Fraxinus excelsior). Subarboretul este format din
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Cotinus coggyria"), mojdreanul ("Fraxinus ornus"), liliacul sălbatic ("Syringa vulgaris"), alunul turcesc ("Corylus colurna"). Vegetația din spațiul Parcului Natural Porțile de Fier este alcătuită din păduri, tufărișuri, pajiști și grupări ruderale. Pădurea domină peisajul general și aparține în majoritate etajului nemoral. Subetajul făgetelor se desfășoară între 500 - 1000 m, în structura pădurilor de fag european ("Fagus sylvatica") se mai întâlnesc fagul tauric ("Fagus taurica"), "Fagus moesica" și fagul oriental ("Fagus orientalis"). Subetajul pădurilor de amestec cu elemente termofile este situat la altitudini
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Pădurea domină peisajul general și aparține în majoritate etajului nemoral. Subetajul făgetelor se desfășoară între 500 - 1000 m, în structura pădurilor de fag european ("Fagus sylvatica") se mai întâlnesc fagul tauric ("Fagus taurica"), "Fagus moesica" și fagul oriental ("Fagus orientalis"). Subetajul pădurilor de amestec cu elemente termofile este situat la altitudini cu valori mai mici de 300 m și este alcătuit mai ales din asociații în care domină specii termofile: cerul ("Quercus cerris"), gârnița ("Quercus frainetto"), stejar pufos ("Quercus pubescens") și
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
la altitudini cu valori mai mici de 300 m și este alcătuit mai ales din asociații în care domină specii termofile: cerul ("Quercus cerris"), gârnița ("Quercus frainetto"), stejar pufos ("Quercus pubescens") și cărpiniță ("Carpinus orientalis"). Ca element endemic pentru acest subetaj semnalăm pinul negru de Banat ("Pinus nigra subsp.banatica"), întâlnit mai ales pe stâncării cu sol subțire, arealul cel mai bine conturat în Parcul Natural Porțile de Fier se găsește la Cioaca Borii, lângă Tricule - Șvinița. Arealele cu vegetație higrofilă
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
decadă a lunii martie. Circulația atmosferică dominantă este dinspre N, NE și E, având un grad accentuat de continentalism. Vegetația spontană se încadrează zonei de stepa (în zona de lunca a Șiretului) și de silvostepa, precum și etajului pădurilor de foioase (subetajul pădurilor de gorun și de amestec). Dacă în partea vestică a comunei, pădurile acoperă dealurile, în partea estică dealurile sunt cultivate cu vii ale localnicilor. Vegetația de lunca s-a păstrat în mică măsură. Fauna terestră este reprezentată de specii
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
să se facă orice fel de lucrare pe o rază mai mică de 50 m de la tulpina arborelui care se doboară; este interzis a se începe tăierea arborilor înainte de a se face pregătirea locului de muncă; tăierea vegetației lemnoase din subetaj, a tufișurilor și curățirea căzăturilor în zonele de refugierea personalului; formarea de poteci necesare retragerii doborâtorilor în momentul căderii arborilor; distanța între echipele de doborâre a arborilor va fi de două ori înălțimea arborilor; muncitorii vor fi dotați cu echipament
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]