13 matches
-
organizează Într-o formă concretă ca expresie a unei voințe predominante sau suverane, care Își Îndeplinește funcția regulativă cu ajutorul instituțiilor și organelor proprii specifice. Din faptul că normele Dreptului sunt grupate În sistem unitar, ele se găsesc Într-un fel subiectivate, adică sunt raportate ca la un centru comun, la subiectul acestei voințe predominante. Acest subiect, neputând fi identificat cu o persoană fizică dată, constituie În mod necesar o ființă sui generis, invizibilă și totuși reală, la fel de reală ca și comandamentele
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
iacobin sau bolșevic: dublă negație care dă originalitatea operei kantiene față de cele care au precedat-o sau au urmat-o. Inconvenientul este însă evacuarea totală a lucrurilor însele. Din fericire, Frumosul nu este nicio metafizică, nicio morală; din nefericire, astfel subiectivat, el pierde pe parcurs orice realitate fizică. Desigur, Frumosul despre care e vorba aici nu este cel pe care îl fabrică artistul, ci acela care-l satisface pe omul de gust. Ni se propune o estetică a receptării, nu a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
dincolo de componentele de ordin metodic și una de ordin metafizic. Aceasta nu urmărește doar o modificare de imagine ci și integrarea omului în cadrul noului cosmos. Transferul în metafizică se face de la o filosofie a Ființei ca obiect extern la una subiectivată. Acest transfer face ca granița dintre ontologic și gnoseologic să fie confuză, astfel încât universul obiectiv și cel subiectiv să se suprapună. Putem vorbi în această nouă direcție despre o nouă metafizică, în cadrul căreia se realizează transferul dinspre obiect spre subiect
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care pune accentul pe trăirea conștient-reflexivă directă, nemijlocită. O mai întâlnim la Jaspers și personaliști dar trece apoi într-un con de umbră, câștigând pondere conceptul de sine (selfă și minte (mindă. Totuși, se păstrează, mai ales în sens de subiectivate conștientă, fiind reluată de cognitivism. Psihologia persoanei din secolul XX a folosit relativ puțin conceptul de conștiință specific umană. În domeniul conștiinței există o ambiguitate pe care nu toți o clarifică, în sensul că din biologie e prezentă o oscilație
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în sector privat sau de stat și va fi apreciată de către pacient. Acesta va oscila în debutul tratamentului între o atitudine pasivă și activă: își va putea prezenta acuza sub o formă"medicalizată" către o parte și de alta "subiectivată" de cealaltă. Pentru psihoterapeut, situația pare mai clară: își va susține pacientul, stimulând în același timp o muncăde elaborare psihică de istorii vechi și noi, va analiza simptomele în funcție de cură și de dificultățile inconștiente sau reale. 4. Erori
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
un hybris personal. Astfel, Ahab se manifestă, din unghiul eșecului final, mai degrabă ca o figură de tragedie. Monomania lui seamănă cu "încremenirea" mentală a personajelor clasice, pentru care destinul tragic se leagă întotdeauna de ideea unei captivități psihologice. Viziunea "subiectivată" a lui Ishmael rămîne dominantă în primele douăzeci și cinci capitole ale romanului, asistîndu-se ulterior la o ciudată interferență a vocii naratorului cu "omnisciența" autorului. Probabil că "micul truc" epic a fost necesar pentru susținerea textului de fond (unde cetologia se combină
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
o deosebire ca de la cer la pămînt între acest film și altele este că asemenea fapte, în loc să fie convenționale, născocite, arbitrare și gratuite sînt fapte reale, dar iraționale, incoerente, lipsite de orice explicație". Pictura suprarealistă e doldora de un real subiectivat (o lucrare a lui Victor Brauner poartă titlul de Objet subjectivé), după cum metafizica, în perspectiva, bunăoară, a lui Antonin Artaud, descinde în corporalitate, se înveșmîntă în concret. Pavel Șușară urmează un asemenea traiect recuperator al existențialului prin care poezia se
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
împreunează teluricul cu uranicul pe fundalul dematerializării. Zenitul celest este înconjurat de epifanii ale formelor terestre lipsite de inerția gravitațională. Pătrunderea prin transparentizarea albastră ar fi contrapondere la ispita reiterării vechii strădanii sisifice. Din moment ce ființa este observată de un obiect subiectivat, înseamnă că ea mai depinde de încă o transcendență, aceea a obiectului. Dacă subiectivul obiectivat abstractizează realul până la a-l deforma, obiectul subiectivat reifică ființa, o atrage spre regnul lui”. Un alt citat izolat din pagina critică ce urmează poeziei
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
albastră ar fi contrapondere la ispita reiterării vechii strădanii sisifice. Din moment ce ființa este observată de un obiect subiectivat, înseamnă că ea mai depinde de încă o transcendență, aceea a obiectului. Dacă subiectivul obiectivat abstractizează realul până la a-l deforma, obiectul subiectivat reifică ființa, o atrage spre regnul lui”. Un alt citat izolat din pagina critică ce urmează poeziei Foamea de cuvinte, vol. Oul și sfera: „Doar ele, actele epurate ale logosului din manifestarea sa verbală, vor satisface trecerea deplină de la noțional
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
un hybris personal. Astfel, Ahab se manifestă, din unghiul eșecului final, mai degrabă ca o figură de tragedie. Monomania lui seamănă cu „încremenirea" mentală a personajelor clasice, pentru care destinul tragic se leagă întotdeauna de ideea unei captivități psihologice. Viziunea „subiectivată" a lui Ishmael rămîne dominantă în primele douăzeci și cinci capitole ale romanului, asistîndu-se ulterior la o ciudată interferență a vocii naratorului cu „omnisciența" autorului. Probabil că „micul truc" epic a fost necesar pentru susținerea textului de fond (unde cetologia se combină
Balena albă - o experiență mesmerică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6791_a_8116]
-
practic (moral), dat a priori, întemeiat în rațiunea practică. Cele două concepte de persoană și personalitate dau sens autonomiei ființei raționale, în fond, autonomie a voinței, exprimată în faptul că voința își dă sieși legea. Prin exercițiul ei, nu este "subiectivată" lumea exterioară; de altfel, aceasta este după modelul unității de existență a omului. Voința pură ca rațiune pură practică se exprimă în afara sa, potrivit legii pe care ea însăși și-o prescrie. Acest act al ei este reglat prin două
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dă glas unor tulburătoare sentimente de atașament și admirație; - predomină adresarea directă, prin folosirea pronumelor de persoana a II-a singular, a formelor verbale corespunzătoare; - uneori, chiar titlul conține cuvântul „odă, de regulă dezvăluind intenția poetului de a defini liric, subiectivat, noțiunea supusă admirației;modalități artistice: evocarea, invocația artistică, adresarea directă, descrierea, monologul liric, etc. Teme: a. apărarea patriei; b. salvarea patriei; c. eliberarea patriei; d. cultul eroilor; e. iubirea; f. natura, etc. - sentimentul patriotic este des exprimat;iubirea de popor
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
formarea științelor cu "obiecte" specifice constituite, ea nu se va putea îndrepta împreună cu științele, cărora le oferă canonul formal decât spre "lucruri exprimate", către ceea ce este deja condiționat de către un "subiect", către ceea ce este, mai mult sau mai puțin, "format", "subiectivat" (condiționat "subiectiv"). Discuția contemporană despre enunțurile de protocol sau despre imposibilitatea faptelor brute ale experienței reprezintă un simptom al neputinței judicativului neputinței logicii, științelor, chiar filosofiei de a reface logos-ul, de a prinde (de a ajunge la) "lucrurile însele
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]