4 matches
-
o remarcă singur, de a lui G. Călinescu. Acesta le apropie, critică și creație, și le identifică în mod ambiguu. Nu are așteptata obiectivitate a subiectivității, căutată de Al. George la sine și la ceilalți. G. Călinescu este o natură „subiectivistă” (nu subiectivă?, atunci e vorba de o teribilă și injustă înfundare a autorului Principiilor de estetică, poate prin confuzie, din partea urmașului literar), de aceea el nu separă creația, critica, istoria literară. Un exces, un extremism pe care moderatul, cum se
(De)limitări ale scrisului lui Alexandru George by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3366_a_4691]
-
amprenta psihologiei grupului, - rezultă că efectele tensiunilor intramicrogrupale sunt resimțite nu numai de fiecare individ aparținând unui grup, ci și de întregul grup, luat în ansamblul său. Menținerea, de exemplu, a unor lideri de grup necorespunzători, care realizează aprecieri părtinitoare/subiectiviste, sau care iau decizii HYPERLINK "oscilante.se"oscilante se răsfrânge negativ asupra coeziunii grupului ,,a stării psihice a fiecărui membru și, în ultimă instanță, asupra randamentului muncii. Cunoscînd calitățile și limitele diferitelor stiluri de conducere (ex. „stilul autoritar”, „stilul democratic
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
lor. * „Vina mea capitală este de a face erori de motivare În intuițiile mele juste despre oameni.” (George Călinescu) Spre deosebire de „intuiție”, „explicația” este Înclinată spre reproducerea caracterului celui care o face, tocmai de aceea fiind, mai mult sau mai puțin, subiectivistă (ex. altruistul acordă Întotdeauna o șansă, chiar și celui care nu o merită). * „Niciodată nu facem bine un lucru pînă ce nu Încetăm să ne gîndim asupra modului de a-l face.” (William Hazzlitt) Acest paradox Îl putem accepta numai
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
îndep]rteaz] de imaginea prezentat] la început: faptele morale sunt fapte ciudate despre universul a c]rui recunoaștere are în mod necesar o influent] asupra dorințelor noastre. Realiștii au evitat, în schimb, faptele ciudate despre univers în favoarea unei concepții mai „subiectiviste” despre faptele morale. Această a dus la analiza realiștilor cu privire la ceea ce înseamn] s] ai un motiv. (Pentru o discuție mai complet] despre teoriile subiectiviste, vezi capitolul 38, „Subiectivismul”.) Totuși, ceea ce vor s] spun] realiștii este c] o astfel de concepție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]