3,225 matches
-
majorității, având în vedere eșecul istoric al votului care l-a condamnat pe Hristos. Împrejurare ce a fost pusă sub semnul unei arhetipalități defavorabile. Astfel, decizia colectivă, în afară de aceea că se iluzionează în himerice raporturi morale, sau că își obiectivează subiectivitatea înnăscută, odată trecută prin filtrul unei precare statistici nu are suportul ontic și legic pe care și-l asumă. Însăși recunoașterea social, cea care dă tonul prim al autorizării, este deci pusă sub semnul unei precarități originare. Gândindu-mă la
CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Critica_literara_si_de_arta_impune_op_al_florin_tene_1336205561.html [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]
-
lirice trimit la procesul de „mortificare” care are loc în timpul transgresiunii de la emoție la artă. Dramaturgul Luigi Pirandello a explicat sugestiv „mortificarea” ca un salt de la trăirea vie, realitatea palpabilă a sufletului, într-un cuvânt de la tot ce ține de subiectivitate la obiectul artistic. Subiectivitatea perisabilă se detașează de ființa creatorului, precum sufletul de trup, intrând în veșnicia artei. Tema iubirii și a morții e marcată în unele piese din primul ciclu al volumului de o cenzură cerebrală care parodiază emoția
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
de „mortificare” care are loc în timpul transgresiunii de la emoție la artă. Dramaturgul Luigi Pirandello a explicat sugestiv „mortificarea” ca un salt de la trăirea vie, realitatea palpabilă a sufletului, într-un cuvânt de la tot ce ține de subiectivitate la obiectul artistic. Subiectivitatea perisabilă se detașează de ființa creatorului, precum sufletul de trup, intrând în veșnicia artei. Tema iubirii și a morții e marcată în unele piese din primul ciclu al volumului de o cenzură cerebrală care parodiază emoția din teama de a
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
rațiune. De cele mai multe ori este clar delimitat un centru fix. Obiectivitatea este doar un concept neeludat, care deși apanaj al exprimării umane poate fi pătruns de către rațiune chiar dacă nu este exprimat urmând un fir coerent. Obiectivitatea este de fapt opusul subiectivității deoarece i-a în calcul ansamblul și nu doar partea. De exemplu dacă spunem că omul este carne și spirit este o teorie absolut obtuză. De ce? Păi să o luăm logic. Ce vedem? O masă amorfă de carne care umblă
TEMNIŢE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Temnite.html [Corola-blog/BlogPost/367288_a_368617]
-
în tradiție și cutumă. Realitatea noastră umană este o sumă de constante care se preced întotdeauna având concursul nostru. Omul este un adevăr. Falsitatea lui rezidă cel mai mult în modul în care acesta își concretizează existența. Din cauza propriei noastre subiectivități care ne interzice din start dreptul la percepere clară a realității care ne înconjoară ne întemnițăm singuri. Și din acest motiv uităm să trăim îmbrățișând direct finalul care oricum este parte integrantă a rațiunii umane. Referință Bibliografică: Temnițe / Daniel Dăian
TEMNIŢE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Temnite.html [Corola-blog/BlogPost/367288_a_368617]
-
Elisabeta Iosif. Concluziv, realizarea scriitoricească pentru aceste povestiri se interpretează în afirmația esteticianului Lucian Strochi definind categoria literară a fantasticului: „Fiu al imaginarului, fantasticul satisface nevoia noastră de mister, nevoia noastră de a reașeza lucrurile în univers în funcție de sensibilitatea și subiectivitatea noastră, revolta noastră anistorică.” Salut apariția volumului Globul de cristal al scriitoarei Elisabeta Iosif, cu satisfacția unei lecturi de rafinament artistic și acuratețe literară. Cristina Ștefan- 25 apr 2010 Publicat în volum Însemnări (ne)critice- jurnal de lectură, Cristina Ștefan
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
idilic-paseiste, valorificate în creațiile lor de către sămănătoriștii Alexandru Vlahuță, George Coșbuc, Ștefan O. Iosif, altele tind spre imagistica tradiționalismului interbelic din creațiile lui Ion Pillat. Începând cu secțiunea pusă sub semnul interogației, ...Viața?, pașii poetei conduc cititorul către marginile liricii. Subiectivitatea surprinde cromatici lirice iar stilistica iese în câștig: „Doar timpul/ își pierde secundele/ în genele răsfirate de catifea,/ într-o zare/ de lumină tăinuită,/ ca o naiadă/ ce-și poartă/ tumultul vieții/ spre un țărm îndepărtat” (Introspecție nocturnă), „Vorbim tăceri
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
merg la inimă. După ce ai terminat de citit cartea , parcă ai vrea să cunoști autorul, și te surprinzi întrebându-te dacă omul din spatele rânduriloe seaman cu acel “eu” din carte. Este acesta un “effect” de autenticitate? Cred că dincolo de orice subiectivitate sau tipologie emoțională “Raiul în care am fost” de Dorina Stoica, e o carte care atinge profunzime, o carte foarte palpitantă și care activează zone mai rar accesate ale memoriei afective a cititorului. Mă refer la memoria senzațiilor, emoțiilor, trăirilor
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_clapa_1404731481.html [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
noi. Prin urmare, imaginea e și ceva din tine, astfel încât tot ceea ce vedem ne aparține. Lumea din exteriorul nostru e în interiorul nostru deja, apoi fiind proiectată ca imagine", a arătat dr. Marchiș, demonstrând că imaginea fotografică e o formă de subiectivitate și conchizând că, oricum, atâta timp cât reușește să provoace emoție, fotografia este o formă de artă. Stăpânind bine mijloacele tehnice ale fotografiei, deși nu a urmat studii de artă, Dan Cristian Popovici, în vârstă de 21 de ani, a învățat tot
CINCI PORTRETE MARAMUREŞENE de ANCA GOJA în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Cinci_portrete_maramuresene.html [Corola-blog/BlogPost/350797_a_352126]
-
reflectat invers. Autorul "Nopților" raporta universul la sine și nu pe sine la univers (ca la Eminescu), aceasta este, de fapt antropologică, Bacon o trecea printre acele eronate idola tribus menite a deforma imaginea realității conform unui contestabil coeficient de subiectivitate. Chiar dacă nu există multe elemente comune la cei doi poeți, acela care există se evidențiază în limitele unei complementarități a fenomenului "oglinzilor paralele" pe care suntem datori să-l amplificăm în folosul celor doi, și al nostru. Condiție sine qua
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski_0.html [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
Matei Popa din „Recviem” (1999). Cassian Robert are caracteristicile ce fac identificabili, ca pattern, protagoniștii tuturor romanelor scrise de A. Buzura până acum: cu toții sunt „conștiințe acute, traumatizate, lucide până la disperare”, ființe ce „privesc și judecă realitatea din unghiul unei subiectivități ultragiate, incapabile să accepte compromisul” (cum arăta E. Simion). Prezența lor în diegeză se justifică prin necesitatea de a-și exhiba o „conștiință tulbure”, „conștiința în ceață” (N. Manolescu) și a analiza situația toxică în ideea unei lămuriri, a unei
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
bust sau cap, portretul nu poate fi considerat niciodată o copie, el este transfigurare, chiar și atunci când artistul alege fotografierea. Un bun portret ne spune că nicicând nu vom mai vedea acea ființă aidoma și că suntem prinși în mrejele subiectivității artistice. Mai mult, oricâte imagini am vedea de la aceeași ședință fotografică, constatăm, prin acumulare, o îndepărtare a fotografiilor de model, ca și cum acesta s-ar refuza prizonieratului. De aici, un straniu paradox: nu putem poseda în mod absolut un corp decât
PORTRET ŞI PSIHOLOGIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_portret_si_psih_dan_caragea_1376445863.html [Corola-blog/BlogPost/350389_a_351718]
-
de frumoasă? Cât simțim noi. Pentru că nu există un etalon de frumusețe pentru limbile vorbite pe pământ. Sigur că savanții au găsit niște principii pe baza cărora se poate compara o limbă cu altele. Dar și în acest caz intervine subiectivitatea oamenilor și fiecare crede ce vrea. De pildă, o chinezoaică mi-a mărturisit că a învățat foarte ușor limba română și i se pare că este frumoasă, melodioasă, cu sonorități rotunde și plăcute. În schimb, un alt străin (nu-i
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
care vorbeai, dar un lucru e cert, eu nu pot sta nepăsător la tot ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în jurul meu. Dorina - Care este atitudinea ta față de imaginație și dorință, luate ca elemente ale unei relații schimbătoare cu subiectivitatea? Adrian - Părerea mea e că imaginația și dorința merg „mână în mână” până în momentul cand dorința vrea mai mult decât imaginațta poate să ofere. Când imaginația, nefiind susținută de niște acumulări calitative și cantitative, înmagazinate de-a lungul timpului prin
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson by http://uzp.org.ro/un-recurs-vizual-dramatic-al-imaginilor-marginirii-de-vorba-cu-pictorul-adrian-samson/ [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
în prim-plan cinismul și dureroasa luciditate. În acest context, volens nolens, râsul amar al eroului bacovian provine din starea de lucidă dedublare psihologică, pe de o parte plăcerea care pasează, pe de altă parte simptomul unei slăbiciuni în fața neantului. Subiectivitatea pură a fericirii ce-i exprimă hedonismul nu-l împiedică pe poet să exclame de plăcere: "Hau!... Hau!.. depărtat sub stele-nghețate.../ În noaptea grozavă la cine voi bate?..."("Plumb de iarnă"). Deoarece Bacovia era un idealist pentru care literatura
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
numele gânditorului englez Bacon, când spre acela al cunoscutului scriitor francez Montaigne. Eseul ni se pare că poate conferi nota specifică a fuziunii dintre informația științifică și expresia literară, întâlnirea între comunicarea obiectivă a unor fapte și spațiul larg de subiectivitate evident în comportamentul celor mai mulți eseiști.Aici intervine metafora, acea figură de stil care constă în a da unui cuvânt o semnificație nouă, fiind rezultatul dintr-o comparație prin substituirea cuvântului cu cuvântul imagine. Știință și literatură, act de etalare a
ESEUL, METAFORĂ A GÂNDIRII LOGICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eseul_metafora_a_gandirii_logice_al_florin_tene_1339346063.html [Corola-blog/BlogPost/362013_a_363342]
-
Maria). Citite și recitite, în fiecare dintre poeziile poetului Dumitru Brăneanu, cititorul descoperă cu uimire noi sensuri marcate de un discurs esențial puternic legat de profunzimile eului. Va fi pus față în față cu o strânsă legătură dintre interioritate și subiectivitate, dar și între imaginar, exteroritate, obiectivitate și realitate. Poezia domniei sale se poate defini, în funcție de percepția fiecărui lector, individual, asupra poeticului, deschizând posibilitatea unor viziuni și experiențe ce redefinesc lirismul de la o imponderabilă spiritualitate la o materialitate grea, într-un joc
DAR DIVIN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1485816877.html [Corola-blog/BlogPost/377432_a_378761]
-
noi în țară, Statul și Biserica, căci Statul, în virtutea suveranității sale, a legiferat și în sfera bisericescului, iar aceste legi arată cel mai limpede, la nivel indeologic și de intenție, modul în care Statul Român a văzut această relație, dincolo de subiectivitățile și obiecțiile diferitelor persoane aflate în diferite structuri și funcții de conducere și care au putut nuanța, pozitiv sau negativ din perspectiva Bisericii, relația statului cu aceasta. În cel de-al doilea studiu se urmărește căutarea și găsirea punctelor comune
PARINTELE IONUT CORDUNEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_ionut_corduneanu_.html [Corola-blog/BlogPost/367328_a_368657]
-
critica nu este descifrarea unei opere pentru a deveni contrariu acesteia. Critica de poezie este, dincolo de înțelegerea profundă,vibratoare a semnelor, este o afirmare a valorii. Trebuie să înțelegem că eul criticului, la fel ca și eul poetului este o subiectivitate inversă. Dintr-o expresie dată, și poet, și critic-obțin lucrarea care este pro-glob, pentru un aspect esențial al proglobmodernului, noul curent indentificat de mine în actuala evoluție a poeziei,și artei, în contextul globalizării. Criticul-parazit al poeziei, pot spune, că
CRITICUL DE POEZIE UN PARAZIT AL SENTIMENTULUI UMAN? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Criticul_de_poezie_un_parazit_al_sentimentului_uman_.html [Corola-blog/BlogPost/366958_a_368287]
-
pe operă, sau este doar un reper? Al. Florin Țene - Unii afirmă că, de-a lungul istoriei literare, critica a fost și este o afirmare a valorii. Spuneam altă dată că eul criticului, la fel ca eul poetului este o subiectivitate inversă. Critica reprezintă în general judecătorul și cenzorul care alege ce este bun de ce este rău, dar se pune întrebarea, cine alege critica bună, obiectivă, de cea rea și subiectivă? Cine îi dă dreptul unui critic să dea verdicte, când
INTERVIU CU SCRIITORUL AL. FLORIN TENE, PRESEDINTELE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMANIA de MAXIMINIAN MENUŢ în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_al_florin_tene_presedintele_ligii_scriitorilor_din_romania.html [Corola-blog/BlogPost/344931_a_346260]
-
substantivul glas. 2 puncte 4. Transcrie două cuvinte din text a căror formă reprezintă abatere de la normele actuale ale limbii literare. 4 puncte 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte 6. Menționează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității prezente în textul citat. 4 puncte 7. Prezintă semnificația unei figuri de stil din textul dat. 4 puncte 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 4 puncte 9. Comentează, în șase - zece rânduri (60 - 100 de
Variante rezolvate. Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/variante-rezolvate-bacalaureat-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339510_a_340839]
-
ROTARU. IMPORTANȚA COLOSALĂ A PUNCTELOR DE SPRIJIN Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1076 din 11 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Când ne ajung prietenii din copilărie „oameni mari”, înțelegem pentru prima oară, iar de atunci din ce în ce mai mult, subiectivitatea și individualitatea umană. De copii, când suntem cu toții candidați la umanitate, ar trebui fără inegalități, credem, și devine dureros când încetăm aceasta, că nu e nicio logică ascunsă în derularea vieților noastre și totul va fi să meargă la vedere
DR. HILDA ROTARU. IMPORTANŢA COLOSALĂ A PUNCTELOR DE SPRIJIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_hilda_rotaru_importanta_aurel_v_zgheran_1386757811.html [Corola-blog/BlogPost/354588_a_355917]
-
întâmplări spectaculoase, tot așa a fost și destinul operei sale. Aceasta foarte firav a fost menționată în istoriile literare și de criticii timpului. Opera lui risca să fie dată uitării.Criticul cu autoritate consacrată, Sainte-Beuve îl privește pe Chamfort cu subiectivitate, vădit neprietenos. Cu greutate îi recunoaște, pe ici, pe colo unele calități, deși în critica făcută altora, anonimi rămași până astăzi, găsește multe cuvinte de laudă. Dar Sainte-Beuve nu este unicul care a căzut în această eroare.Alți critici cu
CHAMFORT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Un_moralist_francez_uitat_chamfort.html [Corola-blog/BlogPost/375130_a_376459]
-
într-o zonă de stepă semipolară, cu ierni timpurii, cu multă zăpadă și foarte geroase. Acolo, undeva, trebuia că se află și inamicul, pentru că din Brașov până la Rostov am venit timp de o lună fără luptă”. Ceva mai obiectiv decât subiectivitatea aceasta, nu există. Pentru că se regăsește în hârtiile oficiale rămase de-atunci: „Ordinul primit la 31 august 1942 pentru Armata a 3-a Română era acela de a prelua de la trupele germane și italiene apărarea pe Donul mijlociu, între Kletskaia
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Si_eu_am_fost_la_stalingrad_memorii_din_refugiu_si_razboi_1940_1945.html [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
ca și cele care vor apărea mai tarziu, se înfiripa, în imaginația lectorului, reale, în carne și oase. Paradoxal, percepția această, a realității vizibile, este cea mai subiectivă. Autoarea, însă, caută - poate intenționat, poate, intuitiv - să realizeze o corespondență între subiectivitate (partea prosopografica - descriptiva, picturala - a portretului) și obiectivitate (realizată prin mijloacele proiective ale etopeei). Acești eroi frumoși, dintre care, unii calcă foarte strâmb, au ezitările lor și interogațiile lor în fața opțiunii pentru rău, ceea ce relevă un interior esențialmente frumos - lucru
Peste deal de lumea materială – Scris de Angela Monica Jucan by http://uzp.org.ro/peste-deal-de-lumea-materiala-scris-de-angela-monica-jucan/ [Corola-blog/BlogPost/93313_a_94605]