13 matches
-
chiar Băiețica, ce scrie literatură porno), dar Pradea are un condei foarte sigur, a scris un roman bun cu un titlu reprobabil, nu pot să-l pronunț, dar am citat-o în Istoria Literaturii Române, ce-i drept, la capitolul subliteratură, fiindcă e o nuanță legată de aspectul pornografic care este prea abundent, această literatură tip porno ce se practică astăzi permisivă până la un punct, vorba lui Caragiale, „te prinde, sau nu te prinde” și astfel, pe unele debutante de astăzi
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ion_rotaru_in_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
un nonconformist. Am curajul de a mă considera lipsit de prejudecăți tradiționale. Cândva problemele sexuale și descrierea lor erau considerate un exces al literaturii, al impudorii. Era atunci considerat un act al îndrăznelii și nu-l consider o decădere în subliteratură. Azi îi privim altfel pe Lautréamont, Sacher, Masoch, Dali, Creangă, Gide, Bogza, Aragon și chiar procesele intentate lui Baudelaire sau Flaubert pentru încălcarea legilor moralității în operele lor. Erosul a jucat întotdeauna un rol puternic. Cât privește prietenia, sunt adeptul
INTERVIU CU MINE ÎNSUMI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Berthold_aberman_interviu_cu_berthold_aberman_1386676386.html [Corola-blog/BlogPost/361094_a_362423]
-
literar este, cum o trădeaza imediat simpla alegere a cuvîntului, o judecată de valoare. Deseori, ca suprem gest de desființare a unei producții slabe, criticii o declară pur și simplu "neliterară". Ca să nu mai vorbim de variațiunile lexicale de genul "subliteratură", sau "literatură de consum", "literatură trivială", cele două din urmă fiind solid reabilitate teoretic de școala germană de prin anii 1970. Iar o dată ce aplicăm un criteriu de valoare, declarîndu-l ca fiind propriu literaturii, obținem inevitabil mult hulitul (astăzi) canon, adică
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
printre puțin numeroasele scrieri viabile ale „obsedantului deceniu”. Următoarele romane ale lui T. par a fi scrise, într-o măsură decisivă, fie sub dictatul „comenzii sociale”, fie sub constrângerea tentației de a obține succes de public. Ele nu coboară în subliteratură, dar literaturizează convențional, reduc la manieră modul seducător al scriiturii autorului din primele sale cărți. Spre a satisface „normele” ideologice și spre a-și menține totodată formula proprie, T. înfățișează, în Dunărea revărsată, un șantier naval, însă nu într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
respingerea retoricii redundanței ornamentale devenită autoritară În literatură. Stilul simplu de prezentare a faptelor, concentrarea pe detaliul concret, precis, pe faptul mărunt de viață, pe redarea celor mai palpabile Însușiri ale obiectelor, chiar dacă pare cititorului mai pretențios un soi de subliteratură, este gustat poate tocmai pentru fermecătoarea lui nevinovăție artistică. Asta Însă și pentru faptul că autorul este un povestitor, dar nu unul care-și subjugă cititorul, călăuzindu-l de-a lungul Înșiruirii faptelor, ci unul care prezintă nepăsător, imperturbabil faptele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a sta mai aproape de specificul metodelor și al conceptelor sale, imagologia literară a folosit, În mod tradițional, mai ales surse și elemente de analiză din domeniul literar. O dată, de texte cum ar fi cele aparținând cărților populare, literaturii de colportaj, „subliteraturii” de almanah, de consum, prozei de serie - considerată „eretică” de critica puristă, dar având totuși relații evidente cu literatura. Ele sunt deosebit de utile pentru evidențierea prejudecăților și stereotipiilor, tocmai datorită posibilității Înserierii lor, ca și a impactului pe care Îl
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
st(rnea dispute fără a fi într-adevăr creatoare de dialog, lăsînd literaturii tradiționale grija de a conduce luptele. Gazetarul rămîne, în secolul al XVII-lea, un personaj disprețuit, iar jurnalismul apare în ochii elitei sociale și intelectuale ca o subliteratură, fără valoare și prestigiu. Despre aceasta vorbe(te Rousseau în 1755: "Ce este un periodic? O lucrare fără merit și fără utilitate, a cărei lectură neglijată și disprețuită a știutorilor de carte nu face decît să ofere femeilor și nerozilor
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
generațiilor mai tinere, o schimbare sensibilă a percepției publice despre evrei și iudaism, mai aprofundată și mai nuanțată, chiar dacă, la acestui fenomen, se află uneori și o preocupare obsesivă, fie apologetică, fie demonizantă, care a produs și în România o subliteratură cultivând miturile conspiraționiste despre evrei și mistica iudaică." Întrebat cum i se pare atitudinea societății civile românești față de provocările naționaliste și xenofobe, autorul mai multor lucrări despre antisemitismul din Europa de Est postcomunistă e de părere că "Văzut din afară și văzut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
a perioadei 1930-1940, cea mai fastă din istoria orașului, m-au ajutat să-l înving". Să fie vorba într-adevăr de un "handicap"? Credem, dimpotrivă, că exegetul și-a constituit personalitatea specifică tocmai din zestrea țărănească, expurgată, desigur, de scoriile subliteraturii menționate, captată la sursele ei adînci, moralmente și stilistic formatoare. Cum am putea înțelege altminteri aerul său hîtru-spiritual, bonomia sa ironică, înclinația spre epic, trăsături ce ne poartă gîndul, așa cum am arătat și cu mai vechi prilejuri, către străluciții fii
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
după citirea cu superficialitate (în cel mai fericit caz) a cărților despre care scriu. Criticii care procedează în acest fel aduc mari deservicii literaturii. Potrivit autorului ei demisionează de la chiar menirea lor și, indirect, încurajează confuzia de valori și promovarea subliteraturii. Deranjat de modul în care a fost comentat romanul său Cum se face, Mircea Horia Simionescu scrie: Dacă un specialist programându-se să desfacă și să evalueze, prin lecturi repetate, un roman care țipă la fiecare pagină noutatea unei propuneri
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
la fiecare pagină noutatea unei propuneri de reverificare a interesului pentru narațiune chiulește de la lectura confratelui lăudat și-i ironizează și simplifică demersul și modelul (spune-i macheta), de ce ne-am mai plânge de criza speciei, de biruința iminentă a subliteraturii? Prin regretabila întâmplare a recenzării detracate a romanului meu, eu disting o față a fenomenului mai general al demisiei criticii de la înaltele sale funcții formatoare. Poate de aceea, îmi mai spun, epica, lăsată de izbeliște de criticii importanți, a preluat
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
de masă. Modificările sunt sesizabile și la nivelul limbajului: „Cu cât o povestire este mai ideologică, cu atât funcțiile sale sunt stereotipe și succesiunea lor mai rigidă. Ideologia are o atracție deosebită pentru schematism, repetiție și redundanță stilistică.” III.5. Subliteratura Deplasarea dinspre criteriul calitativ spre cel cantitativ nu este o mutație a secolului XX, ea s-a făcut simțită în toate perioadele de până acum, dar acum ia o amploare deosebită prin intermediul mass-media. O primă denumire, literatura de masă, desemnează
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
educativ sau utilitar. Un termen concurent, răspândit în ultimele decenii, este paraliteratura care în sens larg o include. Etimologic, paraliteratura definește totalitatea producțiilor marginale, situate la limita sau dincolo de literatură. Un alt termen, cel mai frecvent pentru literatura „inferioară” este subliteratura ce definește în mod clar ieșirea totală din regimul literaturii, nerealizarea sau părăsirea criteriilor specific literare. Sensul este profund depreciativ și apare utilizat începând cu secolul al XVIII-lea. O ultimă denumire sub care întâlnim această latură a literaturii „inferioare
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]