131 matches
-
5. Extirparea ganglionilor limfatici cervicali (biopsie ganglionară) ... 6. Cervicotomie laterală (exploratorie sau pentru tumori latero-cervicale și parafaringiene) ... 7. Limfadenectomie cervicală (functională, radicală, selectivă,etc) ... 8. Extirpare tumorilor cervicale (țesuturi moi, vasculare, de origine nervoasă ,etc) ... 9. Chirurgia glandelor salivare: – extirparea glandei submandibulare ... – extirparea glandei sublinguale ... – biopsia glandelor salivare minore ... – parotidectomie (parțială, subtotală, totală) ... ... ... ... 5.9. Neurologie și Neuropsihiatrie Obiective teoretice și practice: 1. Examenul clinic al pacienților cu patologie neuro-oncologică (tumori benigne, tumori maligne, metastaze) ... 2. Sindroame senzitive ... 3. Durerea neuropatică și durerea
ANEXE din 7 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298957]
-
este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5%. Saliva conține 99,4% apă și 0,6% reziduu uscat, format din 0,2% substanțe anorganice și 0,4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și face parte din alcătuirea gâtului (orofaringe). Cavitatea orală mai cuprinde: buzele, gingiile, obrajii (partea lor interioară), planșeul bucal, maxilarele superioare și mandibula. Saliva (sputa) este substanța rezultată în cavitatea orală din glandele salivare (situate sub limbă, lăngă urechi și submandibular). Saliva protejează dinții și „căptușeala” cavității orale și gâtului (care se numește mucoasă). Saliva are de asemenea rolul de a lubrifia mâncarea, facilitând mestecarea și înghițirea. FARINGELE Faringele sau gâtul este un „tub” care se întinde din spatele cavității nazale către
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5%. Saliva conține 99,4% apă și 0,6% reziduu uscat, format din 0,2% substanțe anorganice și 0,4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5%. Saliva conține 99,4% apă și 0,6% reziduu uscat, format din 0,2% substanțe anorganice și 0,4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5%. Saliva conține 99,4% apă și 0,6% reziduu uscat, format din 0,2% substanțe anorganice și 0,4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5%. Saliva conține 99,4% apă și 0,6% reziduu uscat, format din 0,2% substanțe anorganice și 0,4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5%. Saliva conține 99,4% apă și 0,6% reziduu uscat, format din 0,2% substanțe anorganice și 0,4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5%. Saliva conține 99,4% apă și 0,6% reziduu uscat, format din 0,2% substanțe anorganice și 0,4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
coloanei vertebrale și conectați prin fibre nervoase. La rândul său, trunchiul simpatic este conectat funcțional printr-o rețea plexiformă situată pe fața anterioară a aortei toraco-abdominale sau a unora din ramurile sale. Ganglionii vegetativi parasimpatici sunt reprezentați de ganglionii ciliar, submandibular, otic, pterigopalatin și previscerali (toracici, abdominali, pelvini). Pe plan structural, De Castro (citat de Monmier, 1968) descrie trei tipuri de celule în ganglionii vegetativi. Reprezentarea lor procentuală diferă de la un ganglion la altul. În ganglionul cervical superior de exemplu, cele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
traversează ganglionul ciliar, fie meningelui și hipofizei pe calea vaselor sanguine. La rândul său nervul carotidian extern formează în jurul carotidei externe o rețea plexiformă de la care pornesc filete spre glomusul carotidian pe de o parte și la ganglionii otic și submandibular pe de alta, prin intermediul plexurilor secundare ale arterei meningee mijlocie și respectiv, maxilarei interne. În regiunea gâtului, se găsesc plexurile prevertebrale faringian, laringian și tiroidian. Plexul faringian este format din filete simpatice provenite din ganglionii cervicali superior și inferior, dublate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parasimpatice, fibrele preganglionare merg fie pe traiectul nervilor cranieni oculomotor (III), facial (VII), glosofaringian (IX) și vag (X), fie pe cel al nervilor sacrați S2 - S4. La nivel cefalic ele se articulează sinaptic cu fibrele postganglionare în ganglionii ciliar, pterigopalatin, submandibular și otic. Spre deosebire de neuronii postganglionari simpatici, ale căror fibre axonale sunt lungi, fibrele postganglionare parasimpatice sunt scurte, distribuindu-se unor zone limitate ale organelor efectoare. Din punct de vedere structural, ganglionii vegetativi reprezintă aglomerări de neuroni situați pe traiectul căilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
adenopatiilor (lanțuri ganglionare superficiale) trebuie semnalată; se va nota: numărul, localizarea, consistența, mobilitatea ganglionilor și dacă sunt sau nu dureroși spontan sau la palpare. Interesează de asemenea momentul apariției și dezvoltarea lor (rapid sau lent). Obișnuit se examinează ganglionii occipitali, submandibulari, mentonieri, latero cervicali, supraclaviculari, axilari, epitrohleeni, inghinali. O adenopatie cu dezvoltare rapidă, unilateral latero-cervical, de mari dimensiuni, nedureroasă, se întâlnește în boala Hodgkin; ganglioni multipli, duri, nedureroși, cu tendință la agregare și la înfiltrarea țesuturilor din jur, localizați la nivel
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
pe segmente a bolnavului este o variantă mai cursivă și mai „elegantă” a examenului clasic pe aparate și sisteme [2,15,16]. a. Astfel, cu bolnavul în poziție șezândă se efectuează: examenul extremității cefalice: tegumente, implantarea fanerelor, ganglionii (occipitali, retroauriculari, submandibulari, latero cervicali, mentonieri, etc.), examenul mucoasei conjunctivale, reflexul fotomotor, puncte sinusale (frontale și maxilare), cavitatea bucală (mucoase, dentiție, proteze, amigdale), glanda tiroidă (mărime, formă, consistență, mobilitate, sensibilitate); examenul toracelui: aparat respirator, ascultația cordului, explorarea glandei mamare, căutarea adenopatiei axilare, supraclaviculare
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
o inflamație acută a țesutului celular subcutanat, caracterizat prin deosebita difuziune și necroza țesuturilor, fără tendința de limitare a infecției. Este deci o celulită progresivă, ce interesează țesutul subcutanat sau interstiții conjunctive cu mare susceptibilitate, cum ar fi spațiul retroperitoneal, submandibular, retromamar. Etiologie: Streptococul este germenele cel mai frecvent întâlnit; mai rar se întâlnesc Stafilococul auriu, E. coli, Proteus sau asocierea dintre streptococ și germeni anaerobi ( în flegmoanele periuretrale sau perirectale). Poarta de intrare a germenilor este foarte diferită și poate
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
al feței și gâtului, adenita, adenoflegmonul, osteita acută sau subacută a maxilarelor, sinuzita maxilară, spondilodiscita cervicală, tromboflebita sinusului cavernos sau a venelor jugulare, cu embolii septice pulmonare (sindromul Lemierre). Angina Ludwig este o celulită rapid progresivă a regiunii sublinguale și submandibulare, cu potențial fulminant, apărută în 90% dintre cazuri după infecții sau extracții dentare recente, mai ales a molarilor inferiori 2 și 3 (75%). Manifestările subiective sunt febra, disfagia și odinofagia. Obiectiv se constată tumefierea sensibilă, cu consistență lemnoasă a regiunii
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cu potențial fulminant, apărută în 90% dintre cazuri după infecții sau extracții dentare recente, mai ales a molarilor inferiori 2 și 3 (75%). Manifestările subiective sunt febra, disfagia și odinofagia. Obiectiv se constată tumefierea sensibilă, cu consistență lemnoasă a regiunii submandibulare, uneori prelungită la nivel cervical. Tumefierea dureroasă a planșeului bucal împinge limba în sus și posterior, cu obstrucția căilor aeriene, impunând intubație oro-traheală sau traheostomie. INFECȚII ODONTOGENE 117 Infecțiile retrofaringiene și mediastinale sunt consecința propagării infecțiilor molare extinse, ajunse în
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
p, b - pe de altă parte; - Evidențierea suflului de aer în articularea fonemelor c, g, h, capabil să împrăștie niște confeti de hârtie așezate pe palmă, în fața gurii; - Exerciții de labiolectură cu palparea fluxului de aer și zonei pretraheale sau submandibulare pentru discriminarea sunetelor la nivelul barierei a treia de articulare. Exercițiile de labiolectură se execută lent și cu gura larg deschisă. - Exerciții de analiză și sinteză fonetică până la sunet, în cazul lui c și h, și până la silabă, în cazul
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
g. - Articularea fonemelor c și g mai poate fi obținută prin plasarea unei bomboane mai late pe vârful limbii în timp ce articulează t și d. - Incontinența ocluziei necesare pronunției lui c și g poate fi ajutată și prin ridicarea planșeului muscular submandibular cu ajutorul degetului de la o mână, în timp ce policele pe mentou ajustează distanța intermaxilară. - Se indică cu ajutorul unei bomboane tip acadea locul contactului ocluziei pe palat îmai întinsă la g decât la c) și se cere prinderea bomboanei posterior, în timp ce recuperaționistul verifică
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
gros. Șoimul zboară în nori. Avion cu motor, ia-mă și pe mine în zbor. Deformări de articulare a vocalei o - Articularea înfundată a fonemului o este cauzată de retropulsia și coborârea prea accentuată a limbii și maxilarului. Prin ridicarea submandibulară a laringelui, corectarea deschiderii maxilarului și propulsarea anterioară a buzelor rotunjite se ajunge la o articulare clară, corectă și plină de rezonanță a fonemului o. î22, 184, 228)Deformarea fonemului o spre sunetul a se datorează deschiderii prea largi a
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Patogenie Este o infecție cervicală severă, cu extensia în mediastin, prin spațiul pretraheal, spațiul paraesofagian sau spațiul pericarotidian Se poate extinde destul de ușor în compartimentul visceral, dar și în cel anterior. Abcesele odontogenice și cele peritonsilare pătrund inițial în spațiul submandibular și ulterior în cel parafaringeal de unde comunică cu majoritatea spațiilor perifasciale cervicale [13]. Abcesele parafaringiene ajung în compartimentul visceral prin spațiul retrovisceral. Diabetul face ca infecția să prezinte invazi-vitate crescută către spațiul mediastinal [18]. Stările neoplazice, radionecroza, corticoterapia de lungă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
salivare: mici și mari. Cele mari se află în afara cavitații bucale și își varsă produsul prin intermediul unor canale excretoare în cavitatea bucală. Glandele salivare au rol în digestie. Cea mai voluminoasa glanda salivara esta glanda parotida. Glanda salivara mijlocie este submandibulara, iar cea mică este sublinguala. Ficatul este așezat sub coaste, în partea dreaptă a abdomenului, sub diafragm, deasupra colonului transvers, la dreapta stomacului. Ficatul este cea mai mare glanda din organism. Are culoarea rosie-caramizie și greutatea de 1500 g. Din
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
distală a metacarpienelor, în principal ale degetelor arătător, mijlociu și inelar, degetele din margine sprijinind din lateral obiectul. Mâna este în ușoară flexie dorsală din articulația pumnului, dusă în partea dreaptă a gâtului pentru a sprijini greutatea așezată supraclavicular și submandibular. în lateral față de corp și mai jos de nivelul umărului, brațul formând cu solul un unghi de 45°, în această poziție musculatura scapulohumeral nu trebuie încordată. aruncărilor este efortul final sau aruncarea propriu-zisă. În această fază se valorifică eforturile aruncătorului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
caracteristică); 4. Contuzia maseterină stângă (absența soluției de continuitate osoasă - clinic și radiografic). Diagnosticul definitiv și de certitudine este: „Fractură de mandibulă unghi stâng, cu 3.8 în focar (agresiune)”. Evoluția cazului fără tratament va consemna complicații secundare (supurații periosoase - submandibulare, submentale, geniene; osoase - osteite, osteomielite; complicații septice bronhopulmonare) și tardive (consolidare vicioasă, etc). Evoluția cazului cu tratament: dacă se efectuează asanarea cavității orale, extracția dintelui 3.8 din focarul de fractură, reducerea și imobilizarea corespunzătoare, cu respectarea perioadei de imobilizare
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
prin blocaj elastic intermaxilomandibular) în ocluzie corectă, antiseptizarea tegumentului și mucoasei orale și izolarea câmpului operator. Poziția pacientului va fi în decubit dorsal, capul fiind rotat în partea opusă celei pe care se intervine chirurgical, cu expunerea bună a regiunii submandibulare. Anestezia va fi locală și locoregională (infiltrație xilină 1% și tronculară periferică la spina Spix cu xilină 2%). Abordul se efectuează printr-o incizie cutanată submandibulară stângă, poziționată la 2 cm sub marginea bazilară și paralelă cu ea, de cca
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]