96 matches
-
de infecție cu MTBC care prezintă leziuni ale masei gastrointestinale se examinează, obligatoriu, și pentru paratuberculoză. II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau/și imunologice care la inspecția post-mortem nu prezintă leziuni se recoltează următoarele grupe de limfonoduri: a) submaxilar, retrofaringian, bronhic, mediastinal; b) mezenterici, dacă sunt măriți în volum, cei portali și retromamari, precum și limofonodulii poplitei. III. În cazul suspiciunii de infecție cu MTBC în abator, la inspecția post-mortem se prelevează probe de organe cu leziuni și limfonoduri
ORDIN nr. 73 din 11 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255642]
-
de infecție cu MTBC care prezintă leziuni ale masei gastrointestinale se examinează, obligatoriu, și pentru paratuberculoză. II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau/și imunologice care la inspecția post-mortem nu prezintă leziuni se recoltează următoarele grupe de limfonoduri: a) submaxilar, retrofaringian, bronhic, mediastinal; b) mezenterici, dacă sunt măriți în volum, cei portali și retromamari, precum și limofonodulii poplitei. III. În cazul suspiciunii de infecție cu MTBC în abator, la inspecția post-mortem se prelevează probe de organe cu leziuni și limfonoduri
ORDIN nr. 73 din 11 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255642]
-
Brucella Probe de material seminal, secreții cervico-vaginale, sânge prelevat pe anticoagulant în stadiul acut al bolii (perioada febrilă), urină, secreții conjunctivale, secreții prepuțiale, produși nou-născuți neviabili, lichide articulare, testicul și epididim, avortoni, învelitori placentare, lapte, aparat genital femel, limfonoduri (supramamare, submaxilare, retrofaringiene, iliace interne, lombare), măduvă hematogenă, splină, glandă mamară sau fragmente din fiecare cartier, fragment de uter, articulații, glande seminale, țesuturi cu inflamații necrotice, granulomatoase sau purulente, culturi bacteriene izolate de laboratoarele județene Examen bacteriologic 482 160 167 Bacteriologie Izolarea
ANEXE din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267347]
-
spp. Probe de material seminal, secreții cervico-vaginale, sânge prelevat pe anticoagulant în stadiul acut al bolii (perioada febrilă), urină, secreții conjunctivale, secreții prepuțiale, produși nou-născuți neviabili, lichide articulare, testicul și epididim, avortoni, învelitori placentare, lapte, aparat genital femel, limfonoduri (supramamare, submaxilare, retrofaringiene, iliace interne, lombare), măduvă hematogenă, splină, glandă mamară sau fragmente din fiecare cartier, fragment de uter, articulații, glande seminale, țesuturi cu inflamații necrotice, granulomatoase sau purulente Examen bacteriologic 191 96 168 Bacteriologie Izolarea și identificarea speciilor patogene din genul
ANEXE din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267347]
-
Brucella Probe de material seminal, secreții cervico-vaginale, sânge prelevat pe anticoagulant în stadiul acut al bolii (perioada febrilă), urină, secreții conjunctivale, secreții prepuțiale, produși nou-născuți neviabili, lichide articulare, testicul și epididim, avortoni, învelitori placentare, lapte, aparat genital femel, limfonoduri (supramamare, submaxilare, retrofaringiene, iliace interne, lombare), măduvă hematogenă, splină, glandă mamară sau fragmente din fiecare cartier, fragment de uter, articulații, glande seminale, țesuturi cu inflamații necrotice, granulomatoase sau purulente, culturi bacteriene izolate de laboratoarele județene Examen bacteriologic 445 148 167 Bacteriologie Izolarea
ANEXE din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254443]
-
spp. Probe de material seminal, secreții cervico-vaginale, sânge prelevat pe anticoagulant în stadiul acut al bolii (perioada febrilă), urină, secreții conjunctivale, secreții prepuțiale, produși nou-născuți neviabili, lichide articulare, testicul și epididim, avortoni, învelitori placentare, lapte, aparat genital femel, limfonoduri (supramamare, submaxilare, retrofaringiene, iliace interne, lombare), măduvă hematogenă, splină, glandă mamară sau fragmente din fiecare cartier, fragment de uter, articulații, glande seminale, țesuturi cu inflamații necrotice, granulomatoase sau purulente Examen bacteriologic 176 89 168 Bacteriologie Izolarea și identificarea speciilor patogene din genul
ANEXE din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254443]
-
Brucella Probe de material seminal, secreții cervico-vaginale, sânge prelevat pe anticoagulant în stadiul acut al bolii (perioada febrilă), urină, secreții conjunctivale, secreții prepuțiale, produși nou-născuți neviabili, lichide articulare, testicul și epididim, avortoni, învelitori placentare, lapte, aparat genital femel, limfonoduri (supramamare, submaxilare, retrofaringiene, iliace interne, lombare), măduvă hematogenă, splină, glandă mamară sau fragmente din fiecare cartier, fragment de uter, articulații, glande seminale, țesuturi cu inflamații necrotice, granulomatoase sau purulente, culturi bacteriene izolate de laboratoarele județene Examen bacteriologic 555 185 167 Bacteriologic Izolarea
ANEXE din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298068]
-
spp. Probe de material seminal, secreții cervico-vaginale, sânge prelevat pe anticoagulant în stadiul acut al bolii (perioada febrilă), urină, secreții conjunctivale, secreții prepuțiale, produși nou-născuți neviabili, lichide articulare, testicul și epididim, avortoni, învelitori placentare, lapte, aparat genital femel, limfonoduri (supramamare, submaxilare, retrofaringiene, iliace interne, lombare), măduvă hematogenă, splină, glandă mamară sau fragmente din fiecare cartier, fragment de uter, articulații, glande seminale, țesuturi cu inflamații necrotice, granulomatoase sau purulente Examen bacteriologic 220 111 168 Bacteriologic Izolarea și identificarea speciilor patogene din genul
ANEXE din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298068]
-
Probe de material seminal, secreții cervico-vaginale, sânge prelevat pe anticoagulant în stadiul acut al bolii (perioada febrilă), urină, secreții conjunctivale, secreții prepuțiale, produ și nou-născuți neviabili, lichide articulare, testicul și epididim, avortoni, învelitori placentare, lapte, aparat genital femel, limfonoduri (supramamare, submaxilare, retrofaringiene, iliace interne, lombare), măduvă hematogenă, splină, glandă mamară sau fragmente din fiecare cartier, fragment de uter, articulații, glande seminale, țesuturi cu inflamații necrotice, granulomatoase sau purulente, culturi bacteriene izolate de laboratoarele județene Examen bacteriologic 526 115 167 Bacteriologie Izolarea
ANEXE din 15 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280756]
-
Probe de material seminal, secreții cervico-vaginale, sânge prelevat pe anticoagulant în stadiul acut al bolii (perioada febrilă), urină, secreții conjunctivale, secreții prepuțiale, produ și nou-născuți neviabili, lichide articulare, testicul și epididim, avortoni, învelitori placentare, lapte, aparat genital femel, limfonoduri (supramamare, submaxilare, retrofaringiene, iliace interne, lombare), măduvă hematogenă, splină, glandă mamară sau fragmente din fiecare cartier, fragment de uter, articulații, glande seminale, țesuturi cu inflamații necrotice, granulomatoase sau purulente Examen bacteriologic 209 105 168 Bacteriologie Izolarea și identificarea speciilor patogene din genul
ANEXE din 15 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280756]
-
impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la nou-născut). b. Gustativ: apa din compoziția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de creștere epidermic stimulează erupția dentară, calcifierea precoce a incisivilor, vindecarea mucoasei după escoriații sau ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
spinocelulare. Tumorile bazocelulare sunt mai frecvente la nivelul pleoapelor inferioare, iar cele spinocelulare la nivelul pleoapelor superioare. Diagnosticul se bazează pe aspectul clinic și pe biopsia tumorală. Carcinoamele cu celule scuamoase pot disemina pe cale limfatică spre ganglionii limfatici preauriculari și submaxilari. Carcinoamele bazocelulare cresc foarte lent, sunt invazive local și nu metastazează în ganglionii limfatici regionali [54]. Carcinoamele spinocelulare se dezvoltă lent și sunt nedureroase, ceea ce explică prezența lor timp de mai multe luni până când să fie remarcate. Debutează, de regulă
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
superficială, subcutanată, și una profundă (posttarsală). 3. Sistemul limfatic e format din două rețele, subcutanată și subconjunctivală. Cele două căi mari, ce asigură drenajul, sunt reprezentate de o cale internă, care urmează traiectul vaselor faciale și se duce la ganglionii submaxilari, și o cale externă, care merge la ganglionii parotidieni. 4. Inervația Inervația motorie este asigurată de ramuri din perechea nervului III pentru ridicatorul pleoapei superioare. Orbicularul este inervat de ramuri superioare, care apartin nervului facial. Inervația senzitivă a pleoapei este
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
casă, examina butucii de trandafir din grădină, se prezentase la poartă, prinzîndu-se cu mâinile de grilaj, o fetiță care privea din simplă curiozitate. Lui Hergot i se păru palidă și apropiindu-se crezu a constata o tumefiere a unui ganglion submaxilar ce dădea feței o ușoară asimetrie. ("Bieții copii! medită doctorul, toți sunt amenințați de scrofuloze și alte manifestații de mizerie fiziologică.") După o scurtă anchetă asupra părinților, Hergot convinse pe fetiță să intre în cabinet, ca s-o consulte gratuit
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dar ultimul care dispare). Emergența nervului Arnold se palpează în spatele mastoidei, iar durerea provocată la presiunea acestuia semnifică nevralgie de Arnold. Palparea în continuare a mastoidei cu algie la presiunea acesteia semnifică mastoidită. Căutăm în continuare ganglionii cervicali, retroauriculari, preauriculari, submaxilari, submentonieri, laterocervicali, supraclaviculari. Prezența unei adenopatii supraclaviculare de orice parte este cel mai adesea de rău augur. · Se studiază pavilionul urechii sub aspectul culorii (cianoza dată de creșterea cantității de hemoglobină redusă circulantă), a prezenței unor formațiuni (tofii gutoși-opaci la
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la nou-născut). b. Gustativ: apa din compoziția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de creștere epidermic stimulează erupția dentară, calcifierea precoce a incisivilor, vindecarea mucoasei după escoriații sau ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la nou-născut). b. Gustativ: apa din compoziția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de creștere epidermic stimulează erupția dentară, calcifierea precoce a incisivilor, vindecarea mucoasei după escoriații sau ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]