4 matches
-
407, județul Ilfov, își păstrează denumirea, emblema, însemnele și mărcile înregistrate. Articolul 3 Institutul de Fizică Atomică are ca obiectiv contribuția la elaborarea și implementarea unei politici coerente și stimulative a cercetării științifice-dezvoltării tehnologice în domeniul fizicii atomice, nucleare și subnucleare, în acord cu strategia națională de cercetare științifică-dezvoltare tehnologică. Articolul 4 (1) În îndeplinirea obiectivelor sale, Institutul de Fizică Atomică are următoarele atribuții principale: a) elaborează studii și rapoarte privind potențialul național de cercetare științifică-dezvoltare tehnologică în domeniu; ... b) evaluează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205805_a_207134]
-
povestire științifico-fantastică a scriitorului român Mihail Grămescu. Catalogată drept microroman, ea a fost publicată în "Almanahul Anticipația 1986". Acțiunea se petrece într-un stat totalitarist din America Centrală, pe o insulă controlată de Hunta militară. Niro, specialist în chimie și fizică subnucleară, este concediat de la locul său de muncă în urma intrigilor unor colegi. Disperat că nu are cu ce să-și mai întrețină familia, este dispus să accepte orice slujbă și apelează pentru asta la conducerea Huntei. Spre marea lui surpriză, primește
Anomia () [Corola-website/Science/332208_a_333537]
-
nu pot (încă) explica apariția universului la secunda "zero" (momentul inițial). Ei iau ca punct de plecare momentul 10 secunde după explozia originară (Big Bang). La această "vârstă fragedă" tot universul vizibil era conținut într-o sferă de mărime infimă, subnucleară, de numai 10 centimetri diametru (nucleul unui atom are ordinul de mărime de 10 centimetri). Temperatura la acel stadiu era însă inimaginabil de mare, de ordinul a 10 grade. Teoria nu este aplicabila mai devreme de momentul "zero" + 10 secunde
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
unui electron atunci când se deplasează între două puncte între care există o diferență de potențial electric (tensiune electrică) de 1 volt. ul este unitatea de măsură potrivită pentru energiile întâlnite în fizica atomică și în chimie. În fizica nucleară și subnucleară energiile se măsoară în multipli ai electronvoltului: 1 MeV = 10 eV, 1 GeV = 10 eV, 1 TeV = 10 eV. Datorită echivalenței masă-energie, electronvoltul poate fi utilizat pentru exprimarea masei: În reacțiile care produc sau absorb fotoni, este utilă corespondența între
Electronvolt () [Corola-website/Science/310612_a_311941]