60 matches
-
(abreviat Cyg X-1) este o sursă galactică bine-cunoscută de raze X, aflată în constelația Lebăda. Aceasta a fost descoperită în 1964 în timpul unui zbor suborbital și este una dintre cele mai puternice surse de raze X observată de pe Pământ, producând un vârf de raze X cu densitatea de flux de 2,3 × 10 WmHz (2,3 × 10 Jansky). a fost prima sursă de raze X
Cygnus X-1 () [Corola-website/Science/326922_a_328251]
-
calea explorării spațiului cosmic de către om cu misiuni desemnate să descopere dacă omul poate supraviețui în spațiu. La 5 mai 1961, astronautul Alan B. Shepard Jr. a devenit primul american în spațiu când a pilotat Freedom 7 într-un zbor suborbital. John Glenn a fost primul American pe orbită în jurul Pământului la 20 februarie 1962 într-un zbor de 5 ore cu Friendship 7. Odată ce Mercury a dovedit că zborul în spațiu cu echipaj uman este posibil, a fost lansat proiectul
NASA () [Corola-website/Science/298808_a_300137]
-
1999. Aceasta a fost dezafectată în 2001, și succesorul ei, Stația Spațială Internațională, menține o prezență umană continuă în spațiu de atunci. În 2004, SpaceShipOne a devenit primul vehicul cu finanțare privată pentru ce ajunge în spațiu printr-un zbor suborbital. În acel an, președintele american George W. Bush a anunțat planul Vision for Space Exploration, solicitând o înlocuire pentru Shuttle-urile „îmbătrânite”, o întoarcere pe Lună și, în cele din urmă, o misiune cu echipaj uman spre Marte.
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
încărcătură energetică ridicată și au o temperatură mult mai mare decât radiația cosmică de fond CMBR. Spațiul extraterestru nu este supus suveranității vreunui stat. Pentru a efectua un zbor spațial orbital, o navă spațială trebuie să depășească viteza de zbor suborbitala. O navă spațială nu intră pe orbită până când acesta nu se deplasează cu o viteză suficient de mare, astfel încât accelerația să să fie mai mică sau egală cu accelerația centripeta cauzată de viteză să în mișcare circulară. Deci, pentru a
Spațiul cosmic () [Corola-website/Science/309737_a_311066]
-
două ori, într-un interval de două săptămâni. Concursul avea ca scop stimularea dezvoltării zborurilor private în spațiu. Câștigătorul a fost anunțat la 4 octombrie 2004, premiul a fost câștigat de Mojave Aerospace Ventures cu proiectul Tier One și avionul suborbital SpaceShipOne. Proiectul Tier One a fost realizat de Burt Rutan, unul dintre fondatorii Mojave Aerospace Ventures și finanțat de co-fondatorul Microsoft, Paul Allen. În urma acestei reușite, Burt Rutan și Richard Branson, proprietarul grupului de firme Virgin Group, au înființat în
Ansari X Prize () [Corola-website/Science/333315_a_334644]
-
fondatorii Mojave Aerospace Ventures și finanțat de co-fondatorul Microsoft, Paul Allen. În urma acestei reușite, Burt Rutan și Richard Branson, proprietarul grupului de firme Virgin Group, au înființat în 2005 o nouă companie, The Spaceship Company (TSC), care va fabrica aeronavele suborbitale SpaceShipTwo, o versiune evoluată a navei care a câștigat Premiul Ansari. De asemenea, au pus bazele primei linii aeriene pentru zboruri comerciale suborbitale, Virgin Galactic. În concurs a fost înscrisă și echipa Asociației Române pentru Cosmonautică și Aeronautică (ARCA), cu
Ansari X Prize () [Corola-website/Science/333315_a_334644]
-
Virgin Group, au înființat în 2005 o nouă companie, The Spaceship Company (TSC), care va fabrica aeronavele suborbitale SpaceShipTwo, o versiune evoluată a navei care a câștigat Premiul Ansari. De asemenea, au pus bazele primei linii aeriene pentru zboruri comerciale suborbitale, Virgin Galactic. În concurs a fost înscrisă și echipa Asociației Române pentru Cosmonautică și Aeronautică (ARCA), cu rachetele Demonstrator 2, Demonstrator 2B care au reușit zboruri de succes la altitudini mai mici. Succesul și popularitatea acestui concurs a dus la
Ansari X Prize () [Corola-website/Science/333315_a_334644]
-
cel mai adesea un satelit artificial, ce urmează a fi plasat pe o orbită terestră. În afară de zborurile orbitale unele zboruri sunt sub-orbitale, în timp ce altele permit navelor spațiale să părăsească orbita Pământului în întregime. Un vehicul lansator utilizat pentru un zbor suborbital este adesea numit o rachetă de sondare. Vehiculele de lansare pe orbită a Pământului au de obicei cel puțin două etaje/trepte, uneori 4 sau mai multe.
Vehicul de lansare () [Corola-website/Science/333571_a_334900]
-
să atragă atenția lumii asupra actelor de bravură sovietice. Proiectanții au stabilit un zbor orbital cu un câine la bord, pas planificat ca precursor necesar tentativelor cu subiecți umani. Din 1951 se folosiseră un număr de 12 câini în zboruri suborbitale si zboruri balistice, trecându-se gradual spre posibilitatea celor orbitale previzionate spre anul 1958. Pentru satisfacerea exigențelor lui Hrușciov, pregătirile au fost grăbite iar termenul limită era noiembrie 1957. Conform surselor rusești, decizia oficială de lansare a lui Sputnik 2
Laika () [Corola-website/Science/318997_a_320326]
-
rusești asemănătoare rasei Husky. Deși pedigiul său nu este cunoscut, este general acceptat ca fiind rezultatul unei părți husky sau o rasă nordică asemănătoare și unei posibile părți terrier. Atât Statele Unite cât și Uniunea Sovietică utilizaseră anterior câini în misiuni suborbitale. Trei câini au fost antrenați pentru zborul cu Sputnik 2: Albina, Mușka și Laika. Specialistul rus în viața în spațiu Oleg Gazenko a fost cel care a selecționat-o și antrenat-o pe Laika. Albina mai zburase de doua ori
Laika () [Corola-website/Science/318997_a_320326]
-
Corpul lor este alungit, fuziform sau oval, mai mult sau mai puțin înalt și comprimat lateral. Corpul acestor pești este acoperit cu solzi cicloizi sau slab ctenoizi, cu excepția fălcilor și a bazei cozii. Capul este adesea mare. Botul și regiunea suborbitală fără solzi, obrajii solzoși, preoperculul cu sau fără solzi și fără spini sau striuri pe marginea posterioara, operculul solzos fără spini (zimți). Ochii sunt destul de mari, laterali. Gura este mică, terminală, orizontală sau înclinată, ușor protractilă. Falca superioară nu depășește
Sparide () [Corola-website/Science/330700_a_332029]
-
pe marginea posterioara, operculul solzos fără spini (zimți). Ochii sunt destul de mari, laterali. Gura este mică, terminală, orizontală sau înclinată, ușor protractilă. Falca superioară nu depășește niciodată nivelul centrului ochiului. Maxilarul acoperit de extremitatea posterioară al premaxilarului și ascuns de către suborbital atunci când gura este închisă; premaxilarele puțin protractile. În partea anterioară a fălcilor poartă dinți asemănători cu incisivii mamiferelor, mărginiți pe laturi de dinți mai lați. Dinții sunt bine dezvoltați, diferențiați în dinți conici (caniniformi), aplatizați (incisiviformi) sau rotunjiți (molariformi). Plafonul
Sparide () [Corola-website/Science/330700_a_332029]
-
fost transferați în secret după război în Uniunea Sovietică și în Statele Unite ("Operation Paperclip"). Pentru propulsie s-au folosit rachetele V-1, V-2 (a fost prima rachetă balistică și primul obiect construit de om care a efectuat un zbor suborbital). Oficial, nu a existat niciun program spațial nazist aprobat, dar există o relatare despre o presupusă arestare a lui Wernher von Braun într-o închisoare SS pentru utilizarea unei facilități de la Peenemünde pentru planificarea zborului spațial în loc să dezvolte armamentul. Totuși
Programul spațial nazist () [Corola-website/Science/321494_a_322823]
-
combustibilului, putându-se astfel simula orice, de la pânze solare, motoare de rachetă obișnuite, până la nave cu motoare ionice dintr-un viitor îndepărtat. Orice tip de zbor poate fi simulat, de la planarea în atmosferă Pământului sau a lui Marte până la zboruri suborbitale și călătorii interplanetare. De asemenea, simulatorul permite andocarea cu o Stația Spațială Internațională (sau orice altă navă), sau se poate simula recuperarea unui satelit. Cu ajutorul addon-urilor utilizatorul își poate construi propria stație spațială. Sistemul solar din Orbiter este format din
Orbiter () [Corola-website/Science/305644_a_306973]
-
Python din care a făcut parte și Michael Palin au efectuat o călătorie asemănătoare pentru emisiunea Travelogue, numită de Michael Palin: "În jurul lumii în 80 de zile". Începând cu primul zbor în spațiu (1961), un om poate întreprinde o circumnavigație suborbitală în doar 80 de minute. <br>
Ocolul Pământului în 80 de zile () [Corola-website/Science/316004_a_317333]
-
Land of the Giants) este o serie științifico-fantastică TV realizată de către Irwin Allen între anii 1968-1970 și difuzată în România la începutul anilor '70. Subiectul seriei este o transpunere moderna a "Călătoriilor lui Gulliver": o navetă de pasageri cu traiectorie suborbitală traversează, în cursul unui zbor, o furtună spațială care o deviază de pe traiectorie și o proiectează pe o planetă necunoscută locuită de umanoizi cu o înălțime de douăsprezece ori mai mare decât cea a ființelor umane. Episoadele prezintă modul în
Planeta giganților () [Corola-website/Science/323088_a_324417]
-
vârf ca energie, mediu, educație, explorare, știință. La sfârșitul anului 2014, existau patru concursuri finalizate, cinci concursuri active și un concurs care a fost anulat. Premiul Ansari X (1996-2004) a fost inițiat pentru realizarea primului vehicul comercial recuperabil pentru zbor suborbital. Premiul de 10 milioane de dolari a fost câștigat de către naveta spațială SpaceShipOne. Echipa a investit mai mult de 100 de milioane dolari în noi tehnologii pentru realizarea acestui aparat și câștigarea premiului. Printre echipele înscrise s-a aflat și
Fundația Premiului X () [Corola-website/Science/312883_a_314212]
-
de lansare în spațiu la aeroport". Între unu și șase persoane s-ar putea bucura, timp de maximum două ore, de un astfel de turism spațial, la bordul unei navete spațiale, care acum se află în faza de testare. Zborurile suborbitale vor trimite pasagerii la 100 de kilometri deasupra Pământului, permițându-le să experimenteze timp 5 minute senzația de microgravitație. Potrivit lui Nilsdotter, poziționarea orașului Kiruna, în nordul extrem al Suediei (și al Europei), îi conferă toate atuurile pentru a-l face
Suedia va găzdui primul spaceport european () [Corola-journal/Journalistic/65312_a_66637]
-
regiunea menționată ca „Regio orbitalis” (p. A13) și nu „regio orbitaris”... - O serie întreagă de termeni anatomici consacrați, cuprind în denumirea lor cuvântul „orbital”. Exemple semnificative sunt: nervul supraorbital (nervus supraorbitalis - p. A79), artera supraorbitală (arteria supraorbitalis - p. A55), nervul suborbital nervus infraorbitalis - p. A.80), nervul zigomaticoorbital, septul orbital (septum orbitale - p. A.87), fisura orbitală superioară (fissura orbitalis superior - p. A17) sau fisura orbitală inferioară (fissura orbitalis inferior - p. A17), incizura supraorbitală (incisura supraorbitalis - p. A.16). - Cuvântul corespunzător ca sens, din
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tendinos Zinn, și formează conul muscular. Principalul ax vascular arterial al orbitei este a. oftalmică, ramură din a. carotidă internă. Ramurile sale principale sunt a. lacrimală, a. centrală a retinei, aa. ciliare, a. etmoidală anterioară, a. etmoidală posterioară, .supraorbitală, a. suborbitală. Sângele venos este drenat de v. oftalmică superioară și inferioară. Principalele ramuri nervoase intraorbitale sunt n. frontal cu ramurile sale nn. supraorbital și supratrohlear, apoi n. oculomotor cu ramura superioară și inferioară, n. lacrimal, n. etmoidal anterior și posterior, n.
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Covrig Roxana Într-un viitor oamenii vor face plimbări de agrement suborbitale la bordul unei nave spațiale precum SpaceShipTwo. Pentru prima oară i-au fost pornite motoarele de către piloții Mark Stucky și Mike Alsbury, iar testul a fost unul reușit. Nava spațială nu s-a rupt din atmosferă în timpul zborului și a
Plimbările suborbitale, tot mai aproape. Primul test, reușit by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/56313_a_57638]
-
Mark Stucky și Mike Alsbury, iar testul a fost unul reușit. Nava spațială nu s-a rupt din atmosferă în timpul zborului și a pus o piatră de hotar pentru Virgin Galactic, care intenționează să trimită turiști în zboruri de agrement suborbitale. Nava spațială a decolat de pe un aeroport din deșertul Mojave, aflat la nord de Los Angeles. SpaceShipTwo a fost purtată de către avionul WhiteKnightTwo, care a ridicat-o până la altitudinea de 14 km. De acolo a fost desprinsă și, după câteva
Plimbările suborbitale, tot mai aproape. Primul test, reușit by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/56313_a_57638]
-
Turismul spațial privat ar putea deveni o afacere de peste 1 miliard de dolari în următorii 10 ani, conform unui reprezentant al Administrației Aviatice Federale americane (FAA), George Niedl, transmite Reuters. Avioane propulsate de rachete care vor efectua zboruri suborbitale sau noi capsule spațiale sunt construite și testate în prezent urmând să intre în exploatare în 2013 sau 2014. Pornind de la studii de piață, ne așteptăm ca acest tip de activitate să devină o industrie în valoare de 1 miliard
Turismul spaţial: O afacere de 1 miliard de dolari în următorii 10 ani () [Corola-journal/Journalistic/67091_a_68416]
-
noi oportunități de afaceri care apar la orizont", a mai adăugat el. NASA a angajat deja două companii private, Space Exploration Technologies și Orbital Sciences Corp. pentru a transporta provizii și echipamente științifice pe Stația Spațială Internațională. De asemenea, zborurile suborbitale turistice sunt o realitate pentru viitorul apropiat. Turiștii spațiali vor fi duși până la altitudinea de 100 de kilometri unde vor putea simți pe propria piele câteva minute de imponderabilitate și vor putea admira Pământul pe fundalul negru, constrant, al spațiului
Turismul spaţial: O afacere de 1 miliard de dolari în următorii 10 ani () [Corola-journal/Journalistic/67091_a_68416]
-
90.10 -- Civile(1) - ex -- Altele: 8801.90.91 --- Baloane și dirijabile - 10 8801.90.99 --- Altele p/st 10 88.02 Alte vehicule aeriene (de exemplu elicoptere, avioane); vehicule spațiale (inclusiv sateliți) și vehicule pentru lansarea acestora și vehicule suborbitale: - Elicoptere: 8802.11 -- Cu o greutate fără încărcătură de maximum 2000 kg: 8802.11.10 --- Civile(1) p/st ex 8802.11.90 --- Altele p/st 10 8802.12 -- Cu o greutate fără încărcătură peste 2000 kg 8802.12.10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]