20 matches
-
sunt mărunți și acoperă cea mai mare parte a capului (dorsal ajung până la nări); solzii lipsesc pe piept și pe istm. Linia laterală este completă, aproape rectilinie. Papila urogenitală este prezentă. Vezica înotătoare lipsește. Coloana vertebrală are 43-49 de vertebre. Suborbitarele, preopercularul și interopercularul au cavități mucifere. Osul maxilar este acoperit de cel preorbital. Genul "" conține 4 specii: În apele României și Republicii Moldova, trăiesc două specii:
Zingel () [Corola-website/Science/335411_a_336740]
-
suplimentare de mustăți ventrale. În jurul gurii au totdeauna 3 perechi de mustăți: una la vârful botului, a doua pe falca superioară, a treia la colțurile gurii (aceasta este cea mai lungă). Extremitatea posterioară a etmoidului e transformată într-un spin suborbitar, situat sub ochi, care este ascuțit, mobil, bifid (rar simplu). Porțiunea anterioară a capului mobilă față de restul capului. Dorsala scurtă, situată la mijlocul corpului deasupra sau puțin înaintea ventralelor. Anala scurtă. Caudala trunchiată, ușor emarginată sau ușor scobită, cu 14 radii
Sabanejewia () [Corola-website/Science/336740_a_338069]
-
este un os pereche și neregulat, situat în centrul feței, făcând parte din viscerocraniu. Are un corp (cu 4 fețe: anterioară, infratemporală, orbitară, nazală) și 4 procese (zigomatic, frontal, alveolar, palatin); conține sinusul maxilar și canale ce străbat maxila (canalul suborbitar, canale alveolare). Fiecare maxilă este formată din două oase care s-au sudat în timpul dezvoltării embrionare: maxila propriu-zisă și osul incisiv ("Os incisivum"). Uneori, cele două părți pot fi separate prin sutura incisivă ("Sutura incisiva") sau pot fi complet izolate
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
fosa infratemporală (lateral) și cu fosa pterigopalatină (medial). Este delimitată de marginea inferioară a feței orbitare a aripei mari a sfenoidului și marginea posterioară a feței orbitare a maxilei. Prin fisura orbitară inferioară trec înspre orbită nervul maxilar și artera suborbitară. Victor Papilian. Anatomia omului. Ediția a XII-a. 2006
Fisura orbitară inferioară () [Corola-website/Science/325208_a_326537]
-
este un os pereche și neregulat, situat în centrul feței, făcând parte din viscerocraniu. Are un corp (cu 4 fețe: anterioară, infratemporală, orbitară, nazală) și 4 procese (zigomatic, frontal, alveolar, palatin); conține sinusul maxilar și canale ce străbat maxila (canalul suborbitar, canale alveolare). Fiecare maxilă este formată din două oase care s-au sudat în timpul dezvoltării embrionare: maxila propriu-zisă și osul incisiv ("Os incisivum"). Uneori, cele două părți pot fi separate prin sutura incisivă ("Sutura incisiva") sau pot fi complet izolate
Maxilă () [Corola-website/Science/325135_a_326464]
-
fi transmeatală inferioară sau calea fosei canine (Helkich), care oferă o vedere completă și directă asupra sinusului maxilar. Endoscopia sinusului trebuie să facă inventarul complet al leziunilor pornind de la reperele anatomice reprezentate de: peretele orbitar, plafonul sinusului cu relieful nervului suborbitar, prelungirea zigomatică, planșeul sinusului cu rădăcinile dentare, foseta Vilar-Fiol. Pereții sinusului maxilar pot fi studiați cu opticele de 70° și 120°. Indicațiile sinusoscopiei sunt în general aceleași ca pentru endoscopia nazală, modificările imaginii radiologice clasice constituind indicația de bază. În
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
este acoperită de conjunctivă, care este foarte aderentă. Septul orbitar este constituit din țesut fibros, care separă pleoapele de conținutul orbitar și se întinde de la rebordul orbitar la marginile periferice ale tarsului. În pleoapa superioară, formează un arc, dedesubtul găurii suborbitare și în jurul trohleei, unde lasă trecerea pediculului vasculo-nervos. El are raporturi cu mușchiul ridicător al pleoapei, de care se separă la 10 mm de marginea liberă a pleoapei. În pleoapa inferioară, el este separat perfect de aripioarele palpebrale ale mușchiului
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
inferioare se găsește aceeași dispoziție anatomică ca a mușchilor coborâtori. Vascularizația Pleoapele sunt bogat vascularizate și au numeroase anastomoze. 1. Sistemul arterial Arterele sunt formate din două sisteme: a. Un sistem orbitar profund format din: ramurile terminale palpebrale superioare, frontale, suborbitare și lacrimale ale acestui sistem; provin din artera oftalmică. Artera palpebrală superioară are originea pe trohleea mușchiului marele oblic, care perforează septul, deasupra ligamentului lateral intern, dă două arcade: - arcadă supratarsală, care se anastomozează cu ramura temporo-palpebrală a arterei lacrimale
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
liberă la nivelul feței anterioare a tarsului, care se anastomozează în afară cu ramura temporo-palpebrală a arterei lacrimale. Această arcadă va da ramuri ascendente, descendente, medii și posterioare. b. Un sistem arterial facial, care comportă arterele: facială, temporală superficială și suborbitară. Artera facială, ram din carotida externă, devine artera angulară, când întâlnește cantusul intern și se anastomozează cu artera numită „palpebrală superioară”. Aceasta vascularizează sacul lacrimal, cantusul intern și partea internă a pleoapei inferioare. Artera temporală superficială, ram din artera carotidă
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
superficială, ram din artera carotidă externă, se divide în trei artere: artera transversală a feței, care vascularizează partea externă a pleoapei inferioare. artera orbito-zigomatică, care vascularizează parțile laterale ale celor două pleoape. artera frontală, care vascularizează partea sa supero-externă. Arterele suborbitare sunt ramuri terminale pentru pleoapa inferioară și sacul lacrimal. 2. Sistemul venos este format din două rețele, una superficială, subcutanată, și una profundă (posttarsală). 3. Sistemul limfatic e format din două rețele, subcutanată și subconjunctivală. Cele două căi mari, ce
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
Inervația motorie este asigurată de ramuri din perechea nervului III pentru ridicatorul pleoapei superioare. Orbicularul este inervat de ramuri superioare, care apartin nervului facial. Inervația senzitivă a pleoapei este asigurată de ramuri din perechea nervului V (nazal, frontal, lacrimal și suborbitar). Musculatura palpebrală e formată din două grupe motorii de mușchi antagonisti. Mușchii retractori ai pleoapelor (pentru pleoapa superioară - mușchiul ridicator striat, mușchiul neted a lui Müller; pentru pleoapa inferioară - mușchiul lui Müller, complexul Depressor palpebral inferiores permite deschiderea fantei palpebrale
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
nervoase profunde și aceasta cere o cunoaștere foarte precisă a anatomiei. Anesteziile cele mai practicate sunt cele ale nervului nazociliar senzitiv și ale nervilor oculomotori situate în fundul orbitei, ale nervului facial, ce inervează pleoapele, și ale nervilor extraconici senzitivi, nervul suborbitar, nervii facial și lacrimali, în fine anestezia tarsului pe cale posterioară la marginea lor periferică (chalazion, chist, ptoză). Cât despre anestezia generală, ea pune probleme, datorită creșterii sângerării, și necesită efectuarea de infiltrații locale cu ser adrenalinat. Pentru intervențiile orbitare, se
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
absolut, fiind un corolar indispensabil pentru anestezia loco-regională [100]. Anestezie locală Anestezia locală a orbitei se execută pe bolnavul culcat. Ea comportă anestezierea celor trei ramuri ale oftalmicului (nazal, frontal și lacrimal) și a trunchiului maxilarului superior (fie a nervului suborbitar), în vecinătatea orificiilor, pe care aceștia le străbat, pentru a trece de la baza craniului în regiunea facială [101]. Anestezia nervului nazal. Se caută cu indexul mâinii stângi, în unghiul supero-intern al orbitei, scripetele marelui oblic și se înfinge apoi un
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
această manevră se ajunge până la fanta sfenoidală, unde se injectează 2 cmc anestezic. Se obține anestezia peretelui extern al orbitei, a glandelor lacrimale, a părții externe a pleoapelor, a frunții și a unei părți a pielii regiunii temporale [108]. Anestezia suborbitarului. Aceasta se obține după tehnica lui Chevrier. Se reperează cu indexul punctul, unde maseterul se inseră pe molar (rugăm bolnavul să strângă dinții), și se înfinge apoi acul pe mijlocul unei linii ce unește acest punct cu șanțul care delimitează
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
fanta sfenoidală, unde se injectează 2 cmc. În partea internă, se introduce acul la 3 mm deasupra marginii superioare a ligamentului lateral intern, în lungul lamei papiracei, și se injectează 2 cmc. În partea inferioară, se introduce acul prin gaura suborbitară până la fanta sfenomaxilară și se injectează 2 cmc în jurul nervului suborbitar. Anestezie generală. Anestezia generală cu intubație este, în principiu, preferabilă. În unele intervenții, ea trebuie utilizată și pentru rațiuni psihologice (exenterație). Utilizarea galvanocauterului trebuie semnalată anestezistului [116]. Anestezia generală
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
introduce acul la 3 mm deasupra marginii superioare a ligamentului lateral intern, în lungul lamei papiracei, și se injectează 2 cmc. În partea inferioară, se introduce acul prin gaura suborbitară până la fanta sfenomaxilară și se injectează 2 cmc în jurul nervului suborbitar. Anestezie generală. Anestezia generală cu intubație este, în principiu, preferabilă. În unele intervenții, ea trebuie utilizată și pentru rațiuni psihologice (exenterație). Utilizarea galvanocauterului trebuie semnalată anestezistului [116]. Anestezia generală este utilă în intervențiile pe tumori maligne, în special pentru tumorile
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
cu aceasta. Grefa de cartilagiu. Cartilagiul se prinde ușor și servește pentru umplere și susținere, dar nu aderă la planurile profunde, rămânând mobil deasupra lor, putându-se chiar deplasa ușor. Această grefă este indicată în caz de cicatrici deprimate (regiunea suborbitară); se utilizează, în special, cartilagiul costal [139]. Se poate utiliza sub formă de autogrefă, homogrefă (prelevată pe cadavru 6-10 ore după moarte și utilizată în stare conservată). Se scufundă cartilagiul într-o soluție de antibiotic. Se va păstra apoi, fie
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
superior; cefaleea, simptom frecvent întâlnit, ale cărui cauze sunt multiple, fiind sistematizate astfel: cauze generale - apare în cadrul bolii hipertonice, în afecțiuni digestive, anemii, reumatism, infecții și intoxicații cronice; cauze exocraniene - afecțiunile pielii capului, afecțiuni otorinologice, afecțiuni oculare, diverse nevralgii supraorbitare, suborbitare și suboccipitale, alergii de origine cervicală; cauze endocraniene, cefaleea din sindromul de hipertensiune, hipotensiunea intracraniană, meningite. Migrena este o cefalee cu aspect particular caracterizată printr-o hemicranie, asociată cu fenomene oculare, și survine în crize periodice. b) Tulburările obiective de
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
clinice ale infecției periapicale INFECȚII ODONTOGENE 116 etapa infraosoasă, subperiostală și submucoasă. Tumefacția feței este localizată în funcție de dintele cauzal. De exemplu, infecția caninilor superiori se evidențiază prin tumefierea anterioară a feței, cu ștergerea șanțului nazo-labial și posibilitatea extinderii în regiunea suborbitară și a sinusului cavernos. În cazul infecțiilor lojelor profunde pot să apară febră, dificultăți de masticație, tulburări respiratorii, trismus. Trismusul apare în urma afectării molarilor 3 mandibulari. Pericoronarita apare la nivelul dinților înainte de erupție sau după ce au erupt parțial și se
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și mezangială (Fig. 41, Planșa II). Tablou clinic și paraclinic Boala debutează după un interval mediu de 2-3 săptămâni de la infecția streptococică și are caracterele generale ale sindromului nefritic acut manifest prin: - edeme albe, pufoase, moi, inițial localizate palpebral și suborbitar, ulterior la membrele inferioare, lombare, accentuate vesperal și cu tendință la generalizare - HTA moderată dar cu evoluție posibilă spre edem pulmonar acut sau encefalopatie hipertensivă în special la copiisindrom urinar: oligurie cu densitate urinară normală sau crescută, proteinurie modestă (0
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]