107 matches
-
are originea în denumirea dată de primii exploratori spanioli munților Sierra Nevada (Munții înzăpeziți). Înainte de venirea europenilor, teritoriul actualei Nevada a fost locuit de triburile Paiute, Shoshone și Washoe. O mare parte a statului, cu zonele deșertice și muntoase, este subpopulată. Capitala statului este Carson City și populația este de 2.89 milioane (66% albi, 8,1% african- americani, 1,2% amerindieni, 7,2% americani de origine asiatică și 4,7% americani de origine multirasială). Nevada este al patrulea producător de
Cu un Sanders „prea socialist”, doi candidați „fantomă” se pregătesc pentru situația în care Hillary Clinton devine nenominalizabilă () [Corola-blog/BlogPost/338126_a_339455]
-
Municipalitatea Dorval are dreptul de a refuza orice concesii pentru Islam și Sharia. Pentru musulmanii care nu sunt de acord cu secularismul și nu se simt confortabil în Canada, există 57 de țări musulmane frumoase în lume, multe dintre ele subpopulate, gata să-i primească bine, cu brațele deschise halal, în conformitate cu Sharia. Dacă v-ați părăsit țara pentru Canada și nu pentru alte țări musulmane, este pentru că ați considerat că viața este mai bună aici, decât în altă parte. Răspundeți cu toții
O LECŢIE DE CONVIEŢUIRE PAŞNICĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378554_a_379883]
-
puncte, particule, indivizi, organisme sau un alt nume particular, care au anumite proprietăți și sunt legate între ele sau cu elementele altor mulțimi prin anumite relații. Analog poate fi descrisă o populație biologică. O populație care se împarte în două subpopulații după proprietățile elementelor care o compun și după relațiile dintre ele se numește populație de bază. Populația poate fi studiată în totalitate sau doar parțial. Sondajul este un procedeu prin care se aleg anumite elemente dintr-o populație dată. Submulțimea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
populației, în cercetările efective eșantioanele sunt mult mai mari. Sporirea efectivului cuprins în eșantion nu se face, de obicei, pentru că se simte nevoia de a ameliora reprezentativitatea eșentionului, ci pentru că, în cursul analizei datelor, apare necesitatea efectuării unor comparații între subpopulații (straturi, grupuri etc). Or, tocmai pentru că reprezentativitatea n-are nimic de a face cu proporția efectivului eșantionului față de volumul populației, un eșantion poate fi reprezentativ la nivelul populației, dar subeșantioanele în care el se împarte - și care păstrează proporțiile subpopulațiilor-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
eșantioanele stratificate este legat de sporul de calitate, substanțial uneori, pe care acest gen de selecție îl aduce. Există însă și o altă rațiune care poate reclama folosirea acestei tehnici. Dacă necesitățile cercetării impun realizarea unor comparații între caracteristicile diferitelor subpopulații (de exemplu, să se vadă cum votează bărbații în comparație cu femeile, românii comparativ cu ungurii, ruralii comparativ cu orășenii etc.), atunci aceste subpopulații - care pot fiinterpretate ca niște straturi - trebuie bine distinse și corect reprezentate în subeșantioane ce vor servi ca
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
altă rațiune care poate reclama folosirea acestei tehnici. Dacă necesitățile cercetării impun realizarea unor comparații între caracteristicile diferitelor subpopulații (de exemplu, să se vadă cum votează bărbații în comparație cu femeile, românii comparativ cu ungurii, ruralii comparativ cu orășenii etc.), atunci aceste subpopulații - care pot fiinterpretate ca niște straturi - trebuie bine distinse și corect reprezentate în subeșantioane ce vor servi ca elemente de comparație. Aici se ridică însă o problemă. Dacă ponderile straturilor în populație sunt foarte diferite unele de altele, adică există
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care pot fiinterpretate ca niște straturi - trebuie bine distinse și corect reprezentate în subeșantioane ce vor servi ca elemente de comparație. Aici se ridică însă o problemă. Dacă ponderile straturilor în populație sunt foarte diferite unele de altele, adică există subpopulații foarte mici comparativ cu altele, atunci subeșantioanele pentru straturile cu pondere redusă vor fi și ele foarte mici, când se menține principiul selecției proporționale, și - așa cum spuneam deja într-un paragraf anterior - subeșantioanele în cauză își pierd orice reprezentativitate rezonabilă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în jurul lui 63,2%, și nu 44%, așa cum a ieșit la primul calcul. În concluzie, subliniem că eșantionarea prin stratificare este o metodă „tare” de eșantionare, fiind superioară altora, prin sporul de reprezentativitate adus și prin posibilitatea de a compara subpopulații care, de la început, au fost clar delimitate. Dacă se încearcă utilizarea „încrucișată” a mai multor criterii de stratificare, procedura se complică în privința punerii ei în practică și se dovedește greu de folosit atunci când datele statistice despre populație nu sunt de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
diferite tipuri, pe zone Tabelul 5.2. Populația României la recensământul din 2002, după cele patru tipuri de habitat, pe zone Pornind de la cifrele din tabelul 5.2, se calculeză procentele la totalul populației României, în scopul determinării ponderii fiecărei subpopulații din căsuțele interioare și marginale ale tabelului de bază. Aceste procente, redate în tabelul 5.3, se vor folosi pentru a determina ce efectiv din eșantion va corespunde respectivelor categorii de populație, repartizând, firește, indivizii din eșantion proporțional cu ponderile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
calcul și cota fiecărui partid este derivată din totalul celor care au indicat o intenție de vot. Acest lot devine un eșantion al unei noi populații: indivizii cu drept de vot care au (mărturisesc) o opțiune electorală. În rândul acestei subpopulații este corect să estimăm scorul partidelor prin subeșantionul celor ce se pronunță în sensul respectiv. Prin urmare, eroarea oricărei proporții obținute trebuie s-o calculăm pornind de la volumul acestui subeșantion. Dacă proporția opțiunilor este doar de 50%, înseamnă că un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe vârste Vârsta este o caracteristică demografică importantă, aceasta influențând toate aspectele activității economice, sociale, culturale etc. Analiza structurii populației pe vârste presupune repartiția statistică a populației după trăsătura cantitativă continuă „vârsta”; ea are ca rezultat stabilirea unui număr de subpopulații, în funcție de valorile caracteristicii (zi, lună, an, cinci ani sau alt interval al valorilor vârstei). Una dintre problemele ce trebuie rezolvate în analiza structurii pe vârste este definirea vârstei. Vârsta poate fi privită în două moduri: − vârsta exactă a unei persoane
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
impune fiecărei persoane un anumit rol în activitatea economico-socială. Din acest motiv, pentru analiza structurii populației pe vârste se pot folosi anumite intervale de grupare. În practica statistică este uzuală împărțirea populației pe grupe mari de vârstă, obținându-se următoarele subpopulații: − 0-14 ani (sau 0-19 ani) - populația tânără; − 15-59 de ani (sau 20-64 de ani) - populația adultă; − 60 de ani și peste (sau 65 de ani și peste) - populația vârstnică. De asemenea, în practică se utilizează și alte intervale de grupare
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
A nu se confunda noțiunea de mortalitate cu cea de morbiditate, prin care înțelegem frecvența sau intensitatea îmbolnăvirilor într-o populație. footnote> generală Este un indicator de maximă generalitate, care măsoară intensitatea sau frecvența deceselor în sânul unei populații sau subpopulații; se determină prin raportarea numărului deceselor dintr-o perioadă, la numărul mediu al populației din perioada respectivă, după formula. Indicatorul rata brută a mortalității generale permite un prim contact cu evaluarea mortalității în cadrul unei populații, oferind o imagine globală asupra
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
să releve particularitățile de manifestare a fenomenului în funcție de vârstă. Intensitatea diferită a mortalității pe vârste se poate caracteriza cu ajutorul ratelor specifice de mortalitate pe vârste, calculate (în promile) prin raportarea numărului de decese (Mx) care au avut loc în cadrul unei subpopulații în vârstă de x ani împliniți, în decursul unui an calendaristic, la efectivul mediu al populației de acea vârstă ( xP ), potrivit relației. În afară de interesul demografic, determinarea intensității mortalității în cadrul subcolectivităților de populație, structura după caracteristici demografice, de mediu, teritoriale, aduce
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
obiectul atenției și analizei din perspectiva capitalului social. Între capitalul uman și capitalul social există raporturi de incluziune și cauzalitate circulară, în sensul că, dacă anumite caracteristici considerate dezirabile pot fi generalizate la proporții semnificative ale populației totale sau unor subpopulații ale acesteia, se vor produce reconfigurări la nivelul capitalului social ce a făcut posibilă „producția de masă” a respectivelor caracteristici. Prezenta analiză (care nu se dorește exhaustivă) ia în considerație următoarele categorii de componente ale capitalului uman: aptitudinile; abilitățile; atitudinile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
evoluției situației internaționale, vor fi considerate deosebit de semnificative, putându-se constitui în centre de interes pentru programe specifice; - identificarea specificului aptitudinal: este vorba despre identificarea unor particularități ale distribuției aptitudinilor la nivelul diferitelor sexe, grupe de vârstă și/sau altor subpopulații semnificative ale populației totale, eventual în comparație cu asemenea distribuții identificate de cercetare la nivelul unor alte populații; - identificarea aptitudinilor individuale: este vorba despre identificarea prezenței la nivelul indivizilor atât a aptitudinilor-cheie, în sensul menționat mai sus, cât și a aptitudinilor de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
pe vârste Vârsta este o caracteristică demografică importantă, aceasta influențând toate aspectele activității economice, sociale, culturale etc. Analiza structurii populației pe vârste presupune repartiția statistică a populației după trăsătura cantitativă continuă „vârsta”; ea are ca rezultat stabilirea unui număr de subpopulații, în funcție de valorile caracteristicii (zi, lună, an, cinci ani sau alt interval al valorilor vârstei). Una dintre problemele ce trebuie rezolvate în analiza structurii pe vârste este definirea vârstei. Vârsta poate fi privită în două moduri: − vârsta exactă a unei persoane
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
impune fiecărei persoane un anumit rol în activitatea economico-socială. Din acest motiv, pentru analiza structurii populației pe vârste se pot folosi anumite intervale de grupare. În practica statistică este uzuală împărțirea populației pe grupe mari de vârstă, obținându-se următoarele subpopulații: − 0-14 ani (sau 0-19 ani) - populația tânără; − 15-59 de ani (sau 20-64 de ani) - populația adultă; − 60 de ani și peste (sau 65 de ani și peste) - populația vârstnică. De asemenea, în practică se utilizează și alte intervale de grupare
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
A nu se confunda noțiunea de mortalitate cu cea de morbiditate, prin care înțelegem frecvența sau intensitatea îmbolnăvirilor într-o populație. footnote> generală Este un indicator de maximă generalitate, care măsoară intensitatea sau frecvența deceselor în sânul unei populații sau subpopulații; se determină prin raportarea numărului deceselor dintr-o perioadă, la numărul mediu al populației din perioada respectivă, după formula. Indicatorul rata brută a mortalității generale permite un prim contact cu evaluarea mortalității în cadrul unei populații, oferind o imagine globală asupra
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
să releve particularitățile de manifestare a fenomenului în funcție de vârstă. Intensitatea diferită a mortalității pe vârste se poate caracteriza cu ajutorul ratelor specifice de mortalitate pe vârste, calculate (în promile) prin raportarea numărului de decese (Mx) care au avut loc în cadrul unei subpopulații în vârstă de x ani împliniți, în decursul unui an calendaristic, la efectivul mediu al populației de acea vârstă ( xP ), potrivit relației. În afară de interesul demografic, determinarea intensității mortalității în cadrul subcolectivităților de populație, structura după caracteristici demografice, de mediu, teritoriale, aduce
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
parte din date nu sunt complete. În cazul unor "excluderi" ar fi rămas și mai puține date în analiză pentru anumite legislaturi. Pe de altă parte, am considerat că metodele demografiei se pot aplica și în descrierea și analiza unor "subpopulații" caracterizabile ca "sisteme demografice" (Trebici 1995, 3) cum ar fi structura legislativului. Aceasta, caracterizabilă prin "intrări" și "ieșiri", poate fi radiografiată prin caracteristicile socio-demografice ca vârsta, genul, apartenența la un grup parlamentar sau altul, educație, care, la rândul lor, pot
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
caractere comune: sunt inactive în absența antigenului prezintă la suprafața membranei receprori pentru antigeni după ce sunt activate de către un antigen se divid rezultând clone de celule sensibile la acel antigen Limfocitele T sunt de mai multe tipuri, cele mai importante subpopulații fiind limfocitele T ucigașe sau killer (Tk), limfocitele T ajutătoare sau helper (Th) și limfocitele T supressor (Ts). Limfocitul T participă la răspunsul imun prin: stimularea specifică a limfocitelor B de către Th pentru a răspunde la un antigen fixat în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
nivelul căilor polineuronale dintre amigdală, hipotalamus și trunchiul cerebral. Coordonarea reacțiilor vegetative centrale cu cele neuroendocrine hipotalamo-hipofizare se realizează cu participarea nucleului paraventricular. Acesta este centru integrativ hipotalamic ce primește informații umorale, viscerosenzitive și exteroceptive și conține o serie de subpopulații neuronale efectoare vegetative și endocrine. Neuronii efectori ai NPV aparțin la 3 grupe funcționale: 1. neuronii magnocelulari secretori de vasopresină și oxitocină în circulația generală; 2. neuroni parvocelulari eliberatori de CRH; 3. neuronii medio-celulari care proiectează la structurile vegetative ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
deținuți În ele. O să vezi: tot șirul de celule e pustiu și Închis. Puncte de verificare, blocurile de detenție, grupe pe șase nivele, legate prin pasarele. Urcară pînă la un coridor - opt celule goale. Goddard spuse: — Aici e mansarda. Liniștit, subpopulat și cu o minunată cameră de zi, să aibă unde să joace cărți băieții. Un informator ne-a spus că Mickey Cohen a primit aprobare să aducă aici diverși deținuți. Poți să-ți Închipui așa o obrăznicie? Jack spuse: — Dumnezeule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
pe vârste Vârsta este o caracteristică demografică importantă, aceasta influențând toate aspectele activității economice, sociale, culturale etc. Analiza structurii populației pe vârste presupune repartiția statistică a populației după trăsătura cantitativă continuă „vârsta”; ea are ca rezultat stabilirea unui număr de subpopulații, în funcție de valorile caracteristicii (zi, lună, an, cinci ani sau alt interval al valorilor vârstei). Una dintre problemele ce trebuie rezolvate în analiza structurii pe vârste este definirea vârstei. Vârsta poate fi privită în două moduri: − vârsta exactă a unei persoane
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]