112 matches
-
pentru că mișcarea eugenistă era În favoarea abordării mens sana in corpore sano, foarte În vogă În timpul perioadei interbelice peste tot În Europa 96. Deja În 1927, Astra crease o Subsecție pentru Educație Fizică și Morală, ca parte a Secției Biopolitice. Crearea subsecției a precedat cu cinci ani Înființarea unui grup mai cunoscut, Cercetașii, sub patronajul lui Carol al II-lea97. Grupul din cadrul Astrei, denumit Șoimii Carpaților, Își propunea să educe băieții În spiritul moralității și curajului, dar și În probleme legate de igienă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
România interbelică, vezi Ornea, Anii treizeci; Micu, „Gândirea”, și Hitchins, Rumania, pp.298-319. 104. Vezi capitolul 3 pentru o discuție a noțiunii lui Crainic de etnocrație. 105. Ioan Agârbiceanu, Preotul și familia preoțească. Rostul lor etnic În statul românesc, Editura subsecției eugenice și biopolitice a Astrei, Sibiu, 1942 106. Vezi capitolul 3. Deși multe dintre lucrările importante pe această temă nu discută explicit atitudinea unei Biserici În particular, autorii lor au făcut adesea referire la Biserica Ortodoxă și la cea Greco-Catolică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Socială, vol. 2, nr. 1-3, aprilie-octombrie 1920, pp. 25-84. 47. Vezi discuția despre Mary Stopes și Margaret Sanger, În Paul, Controlling Human Heredity, pp. 91-96. 48. Davidoff și Hall, Family Fortunes. 49. Valeria Căliman, Mama generatoare de vieață românească, Editura Subsecției eugenice și biopolitice a Astrei, Sibiu, 1942. 50. Pentru o discuție a impactului acestor coduri civile asupra drepturilor femeilor În familie și societate, vezi Botez, „Problema”. 51. Linda K. Kerber, Women of the Republic: Intellect and Ideology in Revolutionary America
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
medicală și biopolitică”, Transilvania, vol. 69, nr. 3-4, mai-august 1938, pp. 147-148. Agârbiceanu, Ioan, „Astra și Serviciul Social”, Transilvania, vol. 70, nr. 1, ianuarie-februarie 1939, pp. 15-19. Agârbiceanu, Ioan, Preotul și familia preoțească. Rostul lor etnic În satul românesc, Editura subsecției eugenice și biopolitice a Astrei, Sibiu, 1942. Andrei, Petre, Sociologie generală, Scrisul românesc, Craiova, 1936. Anghelescu, Ștefan, „Fascismul și familia”, Porunca vremii, vol. 11, nr. 2333, 19septembrie 1942, p. 1. Anghelescu, Ștefan, „Națiune și natalitate”, Porunca vremii, vol. 8, nr.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
p. 3. Căliman, N., „Școala și sănătatea publică”, Transilvania, vol. 57, nr. 4, aprilie 1926, pp. 192-196. Căliman, N., „Școala țărănească pentru femei”, Transilvania, vol. 67, nr. 2-3, martie-aprilie 1936, pp. 511-524. Căliman, Valeria, Mama generatoare de vieață românească, Editura subsecției eugenice și biopolitice a Astrei, Sibiu, 1942. Clopoțel, Ion, „Biopolitică și democrație”, Societatea de Mâine, vol. 3, nr. 10, 7martie 1926, p. 171. Clopoțel, Ion, „Elanul vital”, Societatea de Mâine, vol. 18, nr. 4, octombrie-decembrie 1941, pp. 63-64. Clopoțel, Ion
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
respectiv defensivă. Secția ofensivă era divizată în trei birouri: a) Cehoslovacia, b) România, c) Iugoslavia. Din 1920 a luat ființă o centrală de propagandă și informații, organizată în comun de Ministerul Apărării Naționale și cel al Afacerilor Străine, care cuprindea subsecții pentru România la Debrețin, Nagybecskerek și Seghedin. Unitățile militare, de grăniceri și formațiunile de jandarmi de la granița de Est au fost angrenate în culegerea de informații cu caracter militar din România. În această activitate au fost întrebuințați și maghiarii, care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ministerul de Interne a rămas cu coordonarea acțiunilor de contraspionaj. Serviciul de contraspionaj, denumit Secția defensivă, avea sediul în cazarma Hadik din Budapesta, acolo unde se afla Parchetul militar special care investiga cazurile de spionaj. Parchetul era împărțit în trei subsecții: română (maior de jandarmi Herold Adam), cehoslovacă (maior Kernn) și iugoslavă (locotenent-colonel Gabor Fülop). D.G.P. a identificat și modalitatea de anchetă și judecată a celor suspecți/vinovați de spionaj împotriva Ungariei. După pronunțarea sentinței, condamnatului i se făceau promisiuni de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
presei interne și externe, precum și propaganda în favoarea intereselor germane au intrat în atribuțiile Secției pentru interior. Secția armatelor străine avea în componență șase grupe, fiecare dintre acestea urmărind activitatea anumitor state sau zone geografice. În cadrul acesteia a activat și o subsecție care s-a ocupat exclusiv de atașații militari acreditați în Germania. La reședința fiecărui corp de armată funcționa „o centrală de informații” cu raza de acțiune în circumscripția marii unități. Sarcinile informative aveau ca teme principale problemele militare și economice
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
București (1923-1926), unde îi sunt profesori Ovid Densusianu, care îi devine mentor, N. Cartojan și Charles Drouhet. Funcționează ca profesor de limba și literatura română la Focșani (1929-1963). Aici înființează și conduce Muzeul de Etnografie și Istorie, este secretar al subsecției de conferințe Focșani a Fundației Culturale Regale (1934-1940), timp în care, în orașul de pe Milcov, conferențiază I. A. Bassarabescu, I. Cantacuzino, Mircea Eliade, C.C. Giurescu, Iorgu Iordan, S. Mehedinți, Leca Morariu, D. Murărașu, Cezar Petrescu, Ion Petrovici, Ion Pillat, Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
1942. 64 Arhivele Naționale Ungare (MOL) P 1356, 1, pachet 2, sul: Raportul secretarului Szentpétery (Filiala municipală și județeană a Partidului Transilvan, Baia Mare, 14 februarie 1944. 65 Filosoful și scriitorul Balogh Edgár, scriitorul Nagy István și alții (n.tr.). 66 Subsecția defensivă - defenzív alosztály - responsabilă pentru contraspionajul efectuat de secția 2 a Statului Major al Armatei - Honvéd Vezérkar rev. Betekintő nr. 2./2012 (n.tr.). 67 Egon Balas, În magia libertății. Călătorie periculoasă prin fascism și comunism, Vince, Budapesta, 2002, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Petru Comarnescu) sau filofrancezi (Mihail Sebastian), „burghezi de centru”, „stângiști și dreptiști, țărăniști și liberali, nihiliști și mistici”, plasticieni, literați - clasicizanți, moderniști, avangardiști -, sociologi, filosofi, gazetari. Publicarea arhivei lui Mircea Vulcănescu aduce treptat indicii despre organizarea asociației pe secții (cu subsecții) - cea ideologică (sau filosofică) reunind nucleul director; au mai funcționat secțiile „Teatru”, „Plastică”, „Critică și literatură”, „Spectacol”, dotate cu un secretariat efectuat voluntar, pentru consemnări în vederea alcătuirii unei arhive și a editării buletinului, pare-se nerealizat. Secretar general era Petru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
de la mondialisation, 2002), Viorella Manolache încercînd să strămute începuturile biografice ale conceptului prin invocarea în economia demonstrației a acestui episod sau laborator românesc cu valențe oarecum fondatoare, și anume: Buletinul eugenic și biopolitic de la Cluj, publicat în anii '30 de Subsecția Eugenică și Biopolitică a Astrei. Să nu se creadă că gestul autoarei ascunde cumva vreo nuanță de protocronism, de orgoliu ideatic gratuit, ci e vorba pur și simplu de redescoperirea unui adevăr, a unei strategii discursive de filosofie politică ivită
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care cităm, se făcea vorbire despre „secțiunea Educație și Cultură”. La „colectivul de muncă”, pe lângă mai vechea cunoștință Rubin Schulimsohn (ce rămăsese pe scaunul de șef ce-l ocupase încă din noiembrie 1944), apar și nume noi, precum: Vojiniver Iancu (subsecția „presă și propagandă”), Stroie Aurel (subsecția artistică), Bardeș Constantin (studii și documentare și bibliotecă). În ceea ce privea „educația politică” a acelei epoci, în raport se scriau următoarele: „...împreună cu comitetul județean și activul de bază al T.P.-ului s’a relucrat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
secțiunea Educație și Cultură”. La „colectivul de muncă”, pe lângă mai vechea cunoștință Rubin Schulimsohn (ce rămăsese pe scaunul de șef ce-l ocupase încă din noiembrie 1944), apar și nume noi, precum: Vojiniver Iancu (subsecția „presă și propagandă”), Stroie Aurel (subsecția artistică), Bardeș Constantin (studii și documentare și bibliotecă). În ceea ce privea „educația politică” a acelei epoci, în raport se scriau următoarele: „...împreună cu comitetul județean și activul de bază al T.P.-ului s’a relucrat teza <<Ce este Tineretul Progresist și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Ioan - responsabil org. nr.1 oraș; Artenian Maria responsabil org. nr.2 oraș; Bortă Maria, Volocaru Constantin, Ghindea Ioan, Palade Elena - responsabili grupa Textila; Maftei Anton, Radu Petru, Cotruță Dumitru, Pușcașu Vasile - responsabili Frontul Plugarilor;Vojniver Iancu (evreu, subl.ns.) - subsecție artistică; Savin Maria - bibliotecar; Bardeș Maria - instructor echipa propagandiști; Antoneta Ungureanu - secretara technică”. Dintre toți acești importanți activiști i-am remarcat în mod deosebit pe cei din Frontul Plugarilor care, iată, participau la ședințele comuniștilor mascați sub genericul „progresiști”. Dar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ai Tineretului Progresist Prea multe nu se schimbaseră în componența conducerii acestei organizații, dar apăruseră și nume noi. La „resortul cultural” activau următorii „tovi” și „tove”: „veteranul” Rubin Schulimsohn rămăsese șeful acestei secțiuni dar i se dăduse în primire și „subsecția de educație politică”. La „subsecția de presă și propagandă” activau următorii: Artenian Maria, Ivanov Elena, Florea Adrian și Ionescu Maria. „Subsecția artistică” rămăsese în continuare lui Vojniver Iancu, iar de bibliotecă răspundea Savin Maria. Anticipând aparatul birocratic „de partid” supradimensionat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nu se schimbaseră în componența conducerii acestei organizații, dar apăruseră și nume noi. La „resortul cultural” activau următorii „tovi” și „tove”: „veteranul” Rubin Schulimsohn rămăsese șeful acestei secțiuni dar i se dăduse în primire și „subsecția de educație politică”. La „subsecția de presă și propagandă” activau următorii: Artenian Maria, Ivanov Elena, Florea Adrian și Ionescu Maria. „Subsecția artistică” rămăsese în continuare lui Vojniver Iancu, iar de bibliotecă răspundea Savin Maria. Anticipând aparatul birocratic „de partid” supradimensionat de mai târziu, la „subsecțiile
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
activau următorii „tovi” și „tove”: „veteranul” Rubin Schulimsohn rămăsese șeful acestei secțiuni dar i se dăduse în primire și „subsecția de educație politică”. La „subsecția de presă și propagandă” activau următorii: Artenian Maria, Ivanov Elena, Florea Adrian și Ionescu Maria. „Subsecția artistică” rămăsese în continuare lui Vojniver Iancu, iar de bibliotecă răspundea Savin Maria. Anticipând aparatul birocratic „de partid” supradimensionat de mai târziu, la „subsecțiile resortului cultural” mai fuseseră adăugați următorii: Daiciu Jan, Vizitiu Maria, Ionescu Ilie, Artenian Sia, Savin Stratulat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
subsecția de presă și propagandă” activau următorii: Artenian Maria, Ivanov Elena, Florea Adrian și Ionescu Maria. „Subsecția artistică” rămăsese în continuare lui Vojniver Iancu, iar de bibliotecă răspundea Savin Maria. Anticipând aparatul birocratic „de partid” supradimensionat de mai târziu, la „subsecțiile resortului cultural” mai fuseseră adăugați următorii: Daiciu Jan, Vizitiu Maria, Ionescu Ilie, Artenian Sia, Savin Stratulat, Agafiței Virginia, Pricop Nuța, Bardeș Maria și Bălteanu Jana. Citarea acestor nume ne arată practicarea unui „nepotism” timpuriu în rândurile organizației junilor bolșevici vasluieni
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
femeile din orașe și sate. Secțiunea Asistenței Juridice se va ocupa cu asistența juridică a femeilor din orașele și satele din județ, făcând apel pentru aceasta la concursul tuturor juriștilor din acel județ. Secția Sănătății Publice și a Higienii cu subsecția Mama și Copilul. Importanța acestei secțiuni va fi pusă în evidență în special prin ajutorul sanitar. Se va acorda o atențiune specială sprijinirii maternităților rurale, leagănelor, căminelor de zi etc. Secțiunile Federației și-au și început activitatea contribuind activ la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
nici teoretic. Ca profesor, H. Hulubei a continuat să se ocupe direct și stăruitor de modernizarea învățământului universitar de fizică nucleară, adaptându-l la nevoile momentului. Sub îndrumarea lui, se organizează secția de Fizică nucleară a Universității București, cu două subsecții: Fizică nucleară propriu-zisă și alta, la care se țineau cursuri cu caracter aplicativ, necesare viitoarelor cadre care vor lucra în energetica nucleară. Întotdeauna cu perspectiva viitorului în față, cu preocuparea consecventă de a forma cadre de cercetători, profesorul Hulubei a
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
la lectoratul ISRS, la Universitatea Liberă, Ateneu, la radio. Ca mulți alții din aceeași categorie a intelectualilor colaboraționiști, A. Oțetea a intrat în PCR în 1945 și a activat în PNP, devenind chiar vicepreședinte. Tot el este numit președinte al subsecției de istorie-filosofie a ARLUS (unde era coleg cu G. Oprescu, C. Balmuș și A. Graur). Compromisul se poate măsura și după colaborarea la acțiunile de epurare. Iată câteva comisii pentru purificarea diverselor instituții istorice: Institutul de Studii și Cercetări Balcanice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
rasei umane. Dar eșuează. Cîinele devine om, cu un fond genetic uman, moștenit de la cel care i-au luat organele transplantate, si cu propriul fond canin. Cîinele-om sau Omul-cîine îmbrățișează rapid ideile și sentimentele proletare, devine lider printre tovarăși, "șeful subsecției de ecarisaj a orașului Moscova de animale vagaboande - motani etc." Criminal de pisici, deocamdată. Mintea cîinelui laudă peste poate norocul de-a deveni burghez într-o casă plină de maniere alese. Omul cu inima de cîine calcă în picioare intelighenția
Experimentul din strada Precistenka by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18140_a_19465]
-
Spion în Africa de Sud Poveste de dragoste, trădare și moarte, „Factorul uman“ al lui Graham Green este considerat de critica de specialitate drept „o capodoperă a romanului de spionaj“. Maurice Castle își trăiește diminețile și după-amiezele printre fișele și dosarele unei subsecții a serviciului secret, iar seara se întoarce acasă, în suburbiile Londrei, la iubita sa, Sarah, la copilul ei, Sam, și la câinele Buller. Fericirea acestui bărbat de 62 de ani e scoasă din banalitate, complicată și intensificată de o teamă
Agenda2005-31-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284028_a_285357]
-
o masă rotundă, la care ne-am referit și noi într-un număr recent. Trei sunt elementele pe care se bazează autorul cărții: un turneu de concerte susținute la Moscova în prima parte a anului 1946, funcția de șef al subsecției de muzică a ARLUS și candidatura pe listele comuniștilor la alegerile din același an. Nu reluăm observațiile lui Sever Voinescu la primele două acuzații. Autorul articolului vine cu nuanțări importante, cum ar fi faptul că Enescu a concertat la Moscova
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4742_a_6067]