10 matches
-
de sensibil, ci de interiorul ei, care aparține de inteligibil. O astfel de interpretare este de neacceptat pentru opera lui Bacon. Trebuie căutată o altă perspectivă. Aceasta o găsim datorită concepției lui asupra naturii. Concepția filosofului englez nu este una substanțialistă, ci mai degrabă una atomistă. În acest caz forma ține de mișcarea și de existența intimă a substanței. Realitatea nu este constituită din lucruri, ci din formele lor. Această idee ne apropie de universul lui Platon. Dar universul baconian este
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
locali direcționează cercetarea înspre miezul semnificațiilor locului. PARTEA A DOUA RAPORTURILE DINTRE CULTURI LA NIVEL INTERGRUPAL ȘI LA NIVEL INTERINDIVIDUAL CAPITOLUL 3 Contactul și schimbul între culturi 3.1. Cultură și identitate Există două mari categorii de teorii asupra identității: substanțialistă și interacționistă. Concepțiile substanțialiste propun o viziune statică asupra identității, accentuînd trăsăturile de ordin biologic, social sau istoric; astfel, identitatea națională devine un dat istoric care stabilește anticipativ apartenența persoanei la o anumită comunitate națională, fiind configurată vertical. Conform lui
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se construiește pe baza unei interpretări a „ceva” care există, dar capătă sens după și ca urmare a unei „ transcrieri” pe care noi o facem prin intermediul unei „interpretări” simbolice. Spre deosebire de alte domenii de analiză a organizațiilor În care predomină perspectivele „substanțialiste” după care organizațiile sunt luate ca realități existente independent de teoriile, concepțiile noastre, cunoașterea având rolul de a „reflecta” (a oferi o imagine corectă, așa cum sunt organizațiile) ceea ce există și o ajută la Îmbunătățirea funcționării lor, În ceea ce privește cultura organizațiilor domină
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
publicului și ai angajaților - se completează cu mijloace mai simple (ascultarea, citirea sesizărilor, expunerea prin presa scrisă sau vizuală etc.)<footnote Despre comunicare, se va trata la altă temă. footnote>. De reținut: cele trei viziuni despre cultură, teorii (viziuni) „obiectiviste”, (substanțialiste) și „subiectiviste” (internaționalist-simbolice) și deconstructiviste (critice, postmoderniste). Ce este cultura? Elementele componente culturii: − viziunea, − normele, valorile, − purtătorii-de-valoare, − procesele culturale, − judecăți de valorizare, − judecăți de valorificare, − cunoaștere, − enculturația și aculturația, − comunicarea, limbajul. Ce sunt comportamentele? − comportamente organizaționale, − comportamente față de organizație. Ce
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
valorilor clasice ori contemporane, multe dintre ele fiind văzute ca piedici în afirmarea unei noi spiritualități. Prin prisma autenticității date de experiență (de trăire) și a vitalismului energetic, I., în numele „generației cu idolii uciși”, reține ca modele de creativitate activă, „substanțialistă”, pe Emil Cioran, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Camil Petrescu, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Dan Botta și respinge pe E. Lovinescu pentru relativism estetic, pe M. Dragomirescu pentru estetism, pe G. Ibrăileanu pentru sociologism, pe N. Iorga pentru dogmatism, de asemenea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
în teoria imperială despre putere, în conceptul de æternitas), punând imitatorul (augustul, ca să continuăm exemplul ales) în armonie cu tensiunea universului (exprimată mitic la Roma de "prezența" și figura arhetipală a lui Jupiter Capitolinul - v. fig. 2.a). Concepțiile numite "substanțialiste" (la Aristotel, formele și materia intră într-un ansamblu nedivizibil, care se numește substanță, oūsìa) se situează între filosofii materiei și cei ai "esenței", printre care îl regăsim pe Platon. Substanțialiștii nu privesc materia ca fiind primordială, ci doar ca
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sursă potențială de criză în viața internațională. Manipularea implică controlul exercitat fără amenințări, dar folosind resursele de informare și ideile de influențare ideologică și psihologică. Ea este cea mai rezistentă formă de putere. Există cinci categorii de abordare a puterii: substanțialistă, instituționalistă, interacționistă 49, ideologică și interactivă 50. Din perspectivă substanțialistă (a avea putere), puterea este asimilată ca un fel de capital (în sensul monetar al termenului), care se obține, acumulează, produce beneficii sau aduce avantaje. Din perspectivă instituționalistă, puterea este
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
sau militare), unite de participarea lor directă sau indirectă la puterea guvernamentală (1969). Folosirea pluralului este justificată în acest caz de ambiguitatea noțiunii de putere. Într-adevăr, putem - și trebuie - să distingem, împreună cu François Chazel, o putere relațională și una substanțialistă (Chazel, 1992, p. 199). Puterea de tip relațional se exercită mai întâi într-o situație de interacțiune ce introduce o asimetrie relațională, dar ea depășește apoi cadrul relației inițiale, pentru a suscita, în forme mai complexe de acțiune organizată, „o
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
relaționale diverse. De altfel, teza lui Charles Wright Mills despre coeziunea relativă a conceptului power elite se bazează în parte pe exercițiul combinat al celor două forme de putere. Într-un mod mai general, distincția dintre puterea relațională și cea substanțialistă trimite la opoziția dintre mecanismele formale și informale în diferite tipuri de acțiune organizată. Deținătorii unei puteri substanțialiste de necontestat sunt membrii unei elite stabilite al cărei statut este fondat pe criterii formale. Beneficiarii unei puteri relaționale pot încerca să
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
le văd suplinită absența prin unii sintetici: alcoolul, drogurile etc. Poate că atât de blamatul alcool ne-a salvat de la a deveni o specie de deznădăjduiți. De fapt, cred că în tratarea bolilor sufletului au coexistat întotdeauna două abordări: cea "substanțialistă", încercând vindecarea prin intermediul a diferite materii (alcoolul putând constitui un exemplu; apelul la alte tipuri de plăceri intră în aceeași categorie), și cea "spiritualistă", ce recurge la diferite idealuri pentru vindecare (câteva exemple elocvente: religia, ideologia, psihanaliza). * Memorabilă formulă a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]