32 matches
-
sumar instruite, retardate mai sînt dispuse a vedea într-însa o alternativă păguboasă la "inspirația" ce ar trebui să cînte aidoma unei ciocîrlii ivite prin generație spontanee și evoluînd pe un cer ignar) ne apare ca un mobil convingător al substanțializării sale. Drept care ni se înfățișează oțioasă chestiunea pusă de unii comentatori ai poetului, în termeni amuzant contrastanți, dacă d-sa aparține sau nu "generației optzeciste" (fie și ca un optzecist avant la letre). În fapt, Ioan Flora e un poet
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
un concept propriu și original, care îl situează ca pe unul dintre cei mai de seamă exponenți ai stilului de cameră. Ponderea violonisticii enesciene care l-a determinat pe compozitor la modelarea unor soluții rapsodice, improvizatorice și plenar concertante, la substanțializarea unor intonații netemperate, este însemnată în acest proces. Enescu tematizează la modul cel mai înalt artistic valențe non romantice de structură populară, așa cum transfigurează datele instrumentalismului popular sau lăutăresc. Enunțăm aici și conceptul de frazare enesciană, de articulare a sunetelor
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
cînd nu-i nimeni la ușă/ doar o pată de sînge pe cartea de vizită/ de parca cineva s-ar fi tăiat la deget// iau în palmă o piatră/ si-nconjur lumea într-o clipă" (ibidem). Estomparea identității subiective coincide cu substanțializarea în obiectivitatea realului: "și oamenii aceia ce ies din policlinica/ își încrucișează umbrele cu cele ale copacilor// unuia i-au căzut ochelarii și lumina/ ce scăpa prin fanta cutiei poștale/ l-a adormit" (ibidem). Ceea ce vechea paradigmă propunea drept impersonalizare
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
Dumnezeu". Înțelegem un atare punct de vedere, însă nu putem a nu observa că interiorizarea pe care o reprezintă actul scriptic nu intră în conflict cu spiritualitatea spovedaniei, ci o potențează. Solitudinea maximă, realizată de scriitor precum o condiție a substanțializării sale, are un beneficiu mixt, estetic și spiritual, factorii fiind cu neputință de separat. În artă, sacrul și profanul nu se opun, ci cooperează în cadrul valorii estetice, care ea însăși conține un element sacral. E adevărat, putem vorbi de o
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
asociațiilor libere, în transparența cărora se putea citi idealul libertății ca atare. Cei ce-l acuzau de un "înspăimîntător gol ideatic" nu-și dădeau seama sau voiau să pară că nu-și dau seama de congruența imaginii cu "ideea", de substanțializarea spontană a scriiturii, al cărei "conținut" devine libertatea însăși de-a o elabora. Rezultatul libertății asumate e tocmai acest salutar proces de respingere și reconstituire a realului scăpat din chingi, nociv ("aerul e plin de cuțite/ apa e plină de
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
IV). 5. Procesul evoluează până când (ca o similitudine cu fenomenele interfaciale − tensiunea superficială), interfața este întinsă la maximum și începe să se strângă (deja zona apropiată din partea anti a segmentului material este sărăcită/epuizată), procesul de anihilare și apoi de substanțializare consecutiv, scăzându-și ritmul (fig. II.8 − V) 6. și, la un moment, anulându-se complet (fig. II.8 − VI). 7. Intră în raționament o nouă similitudine, anume aceea cu o undă provocată de căderea în apă a unui obiect
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Monica Nedelcu, postfață Daniel Rops, București, 1999 (în colaborare cu Al. Castaing și Ileana Cantuniari); Christos Yannaras, Libertatea moralei, București, 2002; Julian Marias, Perspectiva creștină, București, 2003; Juan Marse, Cozi de șopârlă, Iași, 2003. Repere bibliografice: Paul Dugneanu, Mihai Cantuniari. Substanțializarea discursului poetic, LCF, 1980, 12; Costin Tuchilă, Mihai Cantuniari. Spiritul pierdut al barocului, VR, 1980, 12; Paul Dugneanu, „Nova”, CNT, 1981, 14; Costin Tuchilă, Un paradox baroc, RL, 1981, 25; Tartler, Melopoetica, 149-152; Gheorghe Grigurcu, Solitudine și caligrafie, RL, 1985
CANTUNIARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
de moarte, la pulsația unitară de murire vitală, de comuniune între viețuire și stingere. Oamenii disting prin reflexie și prin iluzii ceea ce în devenirea muzicală este vrajă de eternitate echivocă, flux și reflux al aceluiași motiv. Muzica e timp absolut, substanțializare de clipe, veșnicie orbită de unde... A avea "adîncime" înseamnă a nu mai fi amăgit de separații, a nu mai fi rob "planurilor", a nu mai dezarticula viața de moarte. Contopind toate într-o confuzie melodică de lumi, agitația infinită, sumbră
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
un produs pur istoric, lipsit de un germen fecund. Suma de prezențe a trecutului alcătuiește viața istoriei. Rămâne din trecut tot ceea ce nu este documentar. Transistoria este în sine. Relativismul a transformat devenirea în absolut și a exagerat concretul până la substanțializare. Anulând categorii și eliminând generalul, a fixat celula istoriei în totalitatea concretă și închisă a perioadei istorice. Epoca a devenit monadă, iar generația, un grup organic de o convergență perfectă. În sine, epocile nu sânt universale, dar toate conțin un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sau dincolo de diversitate). În plus, două ipoteze științifice contradictorii sunt foarte des conjugate și amalgamate prin alunecare semantică. Afirmația că alteritatea rezultă din procesele sociale și istorice de alterizare corespunzând fiecărei societăți tinde să fie dizolvată de o operație de substanțializare care presupune echivalența alterității și a diversității. Cea de-a doua optică este înainte de toate un efect de retorică: antropologia nu mai este știința "celorlalți", ci apare ca știința alterității. Pe această bază, ambiția antropologică devine cu atât mai specifică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și alte științe nonexperimentale, explică mediul social, substanțierea sa intersubiectivă ce cristalizează în contexte. Explicit spus, Economia nu explică fapte, în mod direct, iar în măsura în care explică faptele acest lucru se datorează împrejurării că acestea sunt procese subiective în curs de substanțializare în contexte intersubiective. Când face acest lucru, Economia nu uită nici de structura și structurarea relațiilor sociale, ajutată de sociologie, și nici de impulsul și consecința intențiilor, ca și a altor procese subtile, ajutată de psihologie. Dar, și acest aspect
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să formalizeze creșterea sunt ele însele victimele dogmei echilibrului bazat pe omogenitate, reversibilitate și echivalență. Or, analizele empirice dovedesc incontestabil că ceea ce este semnificativ ca volum al consecințelor, bunăoară, nu reprezintă un rezultat ar corelării variabilelor explicite, ci apare ca substanțializare a influențelor unor variabile din afara funcției, cum ar fi în cazul formalizării creșterii economice. Interesant este că, matematic vorbind, nu putem implica în formalizare, cu grad acceptabil de decelare, variabilele de ordin calitativ sau expresiile propagării în rezultatul final al
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
semnifica ordinea, de a construi structuri de sensuri stabile, de a trata, până la urmă, haosul ca o ordine încă nepătrunsă de cunoaștere (Cohen, Stewart, 2008). În viziunea în care Economia conceptualizează formele relaționare dintre necesitate și întâmplare, croind căi de substanțializare a necesităților în consecințe utile, nu se asigură decât de funcția de a face acest lucru, de „a vedea” cum se face pornind de la o idee la care a ajuns prin „a prevedea”. Prefixarea ideii nu presupune, datorită modului de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a dualității, a perspectivelor privind distincția primară între lucruri. Dualitatea generativă materie-spirit, care a reprezentat universul conceptualizării marilor gânditori ai Antichității, atât a celor raționali cât și a celor mistici, a ajuns prin iluminiști să explodeze în varii direcții și substanțializări. Ceea ce distinge cunoașterea iluministă este dualitatea conceptuală în scopul raționalizării, ca formulă rafinată a preferinței pentru materie ca principiu care consolidează cunoașterea. Iluminismul concepe un câmp extins al dualismului configurat pe trepte ale înțelegerii ca expresie a opțiunii metodologice. Dispersia
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fondatoare, dizolvă politici și blochează sisteme. Criza devine a Economiei însăși, nu doar a acțiunii practice. Ieșirea din criză este o iluzie pentru conceptualizările de mai sus. Într-un fel, a ieși din starea de criză echivalează cu inventarea altei substanțializări a Economiei, o altă schemă conceptuală, o altă sinteză ideatică generatoare de experiență teoretică și practică deschise, postmoderniste, postdihotomice. Căile raționalității Clasele de conceptualizări arată atât căile pe care se eșuează, cât și căile unde s-ar putea produce corecții
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
parte, și starea raționalității economice (SRE), pe de altă parte, stau la originea reproducerii părților antagonizate ale economiei reale, economiei monetare și pieței. Spațiul raționalității economice are, la rândul lui, o structurare în care dualitatea dinamică ofertă-cerere este intermediată în substanțializarea ei de către credit, tipurile de politici (ca reflex al teoriilor) configurându-se prin accentele pe care creditul le pune fie pe stimularea ofertei, fie pe stimularea cererii. Din păcate, mișcarea internă a spațiului raționalității economice ține de condiții ideale, de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Ion Nicolescu 138 Mircea Dinescu 140 Poezia eclectică 142 Grigore Hagiu 146 Gheorghe Tomozei 148 Vasile Nicolescu 150 Corneliu Sturzu 152 Nicolae Oancea 154 Nicolae Dragoș 156 Nicolae Ioana 158 Dan Mutașcu 160 Marius Robescu 162 Infuzia sensibilității feminine și substanțializarea lirismului 165 Maria Banuș 166 Nina Cassian 169 Doina Sălăjan 174 Florența Albu 176 Ana Blandiana 177 Constanța Buzea 180 Ileana Mălăncioiu 182 Ioana Diaconescu 185 Florica Mitroi 186 Poezia militantă 188 Ioan Alexandru 210 O definiție a poeziei 211
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
violentă decât prin spațiul sufletesc continuat într-o întrupare nouă, așa cum apare la N. Stănescu, A. Păunescu, Ion Gheorghe. Republicarea poeților citați,dar și prezența în epocă a unor mari personalități ca Lucian Blaga, Ion Barbu, Tudor Arghezi contribuie la substanțializarea poeziei, la diversificarea ei. Așa cum s-a mai spus, Ion Barbu, T. Arghezi au influențat mai mult stratul imagistic, forma poeziei; Lucian Blaga, Bacovia, Macedonski și Eminescu sunt asimilați nu numai în tehnica poetică, ci și în unitatea pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cal de crin plângând sfâșietor/ un cal de crin plângând ca o minoră", numai că plânsul poetului este undeva în afara zbuciumului, în versuri și imagini pretențioase, care fac loc unor schițe comune, triste prin opacitatea lor. Infuzia sensibilității feminine și substanțializarea lirismului Suntem de părerea unor critici care afirmă că poezia feminină, din peisajul liricii actuale, ar fi săracă în idei, în ciuda faptului că Nina Cassian ne vorbește festiv și detașat, compune cu luciditate și abordează ideile veacului. Ea ajunge la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fine, sublimarea, plenitudinea ființei, devenită căldură și lumină pură (operația ultimă, având drept analogon soarele, așadar culoarea aurului). Alambicata permutare a elementelor structurale interne este uneori oglindită și în cuprinsul cărților sale, acest element peritextual ilustrând o similară preocupare pentru substanțializarea unor simboluri mai puțin accesibile. Probabil că unul dintre cele mai elocvente exemple, din acest punct de vedere, este una dintre ultimele cărți de versuri a lui Liviu Pendefunda, intitulată Poema monadelor și a trupului Falii 8 din anul 2010
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Se oferă cunoașterii și apropierii mai degrabă prin urmele lui, prin numele lui negative, prin Tăcerea sa ori prin adierea subtilă a Duhului. Pentru H.-R. Patapievici, modernitatea poate fi folosită ca tehnică spirituală în măsura în care, fiind o epocă a de-substanțializării, această tendință e preluată pentru a explora miresmele mobilizatoare ale divinului, mai degrabă decît formele în care el poate fi cuprins și utilizat. Eliberat de abuzul afirmativ, de portretul instituționalizat, el apare drept Străinul de urmat. Laicitatea, în care Dumnezeu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Se oferă cunoașterii și apropierii mai degrabă prin urmele lui, prin numele lui negative, prin Tăcerea sa ori prin adierea subtilă a Duhului. Pentru H.-R. Patapievici, modernitatea poate fi folosită ca tehnică spirituală în măsura în care, fiind o epocă a de-substanțializării, această tendință e preluată pentru a explora miresmele mobilizatoare ale divinului, mai degrabă decît formele în care el poate fi cuprins și utilizat. Eliberat de abuzul afirmativ, de portretul instituționalizat, el apare drept Străinul de urmat. Laicitatea, în care Dumnezeu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
înlocuirii vizibilului complicat prin invizibilul simplu și pe cel al unui determinism perfect după care universul se supune câtorva legi implacabile 839. Toate trăsăturile științei clasice (ordinea suverană a naturii, simplicitatea și fixitatea ordinii naturale, inerția materiei supuse legilor naturii, substanțializarea, reificarea și izolarea obiectului, claritatea și distincția, reducția adevărului științific la adevărul matematic și logic) derivă din ideea excluderii sau respingerii din științificitate a tuturor ingredientelor complexității realului: subiectul, existența, dezordinea, aleatorul, calitățile, solidaritățile etc.840. Toate acestea sunt subîntinse
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
explicit al discursului oficial, care se ferea, ca de-o capcană mortală, de ipostazele ambiguității!), ci pune în pagina "zborul în libertate (...) al trăirilor". Dacă Mircea Ivănescu era un virtuoz al suprafeței, Mazilescu excelează, în optică lui Ilie Constantin, în substanțializarea unei profunzimi imanente, care se refuză transpoziției într-un idiom "explicativ", rațional: "Poetul, în genere, nu este un cugetător ce-și uimește contemporanii cu idei, ci cu sentimente de adîncime, cu idei simțite. Aveam în cartea lui Virgil Mazilescu un
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
diplomației pe principii de rigoare, eficiență, onestitate și profesionalism, stabilitate și continuitate în promovarea și apărarea intereselor naționale. Diplomația română va urmări, ca scop esențial al politicii externe a României, ridicarea și consolidarea profilului internațional al țării. Consolidarea rolului și substanțializarea contribuției României de membru al familiei europene, precum și adâncirea Parteneriatului strategic pentru secolul XXI cu Statele Unite ale Americii vor fi dimensiuni definitorii ale viziunii noastre de politică externă. Politica externă a României trebuie să revigoreze acțiunea externă a statului român
HOTĂRÂRE nr. 45 din 21 decembrie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247662_a_248991]