7,854 matches
-
să nu văd, cu ochii sufletului și ai minții, chipul atât de frumos al Maicii mele Preasfinte: România? De ce toate aceste gânduri rele îmi întunecă mintea, îmi ucid setea de cunoaștere, îmi distrug valoarea? Și apoi, de ce Român, din sublimul substantiv comun, transformat de înaintașii noștri în temutul apărător al creștinătății, ROMÂN printre neamurile pământului, a devenit acum - în ochii noștri și ai lumii întregi, un banal adjectiv? Cine îmi dă dreptul să hulesc fără scrupule, numele părinților mei, numele mamei
LA MULŢI ANI, MĂICUŢĂ ROMÂNIE! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_randuri_din_scrisoarea_catre_tine_la_multi_ani_maicuta_romanie_.html [Corola-blog/BlogPost/355164_a_356493]
-
deschise. La un moment dat, am auzit zgomotul produs de mașina care ridica gunoiul menajer și de deservenții ei. Colegul meu mi-a tras un cot iar apoi mi-a șoptit: „Auzi? Gozerița cu diplomă!” Stupida asociere a celor două substantive ne-a făcut pe amândoi să izbucnim într-un râs nestăpânit, râs pe care l-am continuat și pe coridor, după ce tovarășa învățătoare ne-a invitat să părăsim clasa. Astfel, înfrigurata mea așteptare, în loc să i-a sfârșit, s-a prelungit
CRAVATA DE PIONIER de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1438751579.html [Corola-blog/BlogPost/380223_a_381552]
-
depozite, puncte de desfacere. Căci până la pensionarea sa, ceea ce înseamnă zeci de ani de activitate, nu doar că a pus pe picioare Cooperative Agricole de Producție unde la propriu animalele mureau de foame (a avut serios de tras din întrebuințarea substantivului „inaniție”, pe care activiștii anilor șaizeci nu l-au priceput, dar îndată l-au catalogat ca extrem de dușmănos pentru rânduielile socialiste!, lăsând în urmă-i laboratoare de referință în branșă (bunăoară Laboratorul pentru analize din Piața centrală de alimente a
INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1458899100.html [Corola-blog/BlogPost/378553_a_379882]
-
să mă număr printre acei bătrâni care tot spun că numai vremea tinerețelor lor merită să fie trăită. Dar ăsta e adevărul: am trăit într-o lume de bună calitate și cu adevărat viața literară se caracteriza prin cele trei substantive înșirate mai sus de mine.” Iar la întrebarea, dacă „Se poate despărți scriitorul de cărțile sale? De manuscrisele sale? Chiar dacă acestea sunt mai puțin împlinite? (Suportul ultimei părți a întrebării mele: e un copil nereușit mai puțin sau mai mult
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
Odată ceremonialul consumat, proaspătul creștin era considerat frate și sfânt, adică intra în societatea sfinților, deoarece pe-atunci sfințenia era înțeleasă ca o calitate umană. Practic, așa cum lesne se poate deduce din Epistolele noutestamentare, pe întreaga perioadă a creștinismului apostolic substantivul sfânt era identic cu acela de creștin. Ulterior lucrurile s-au schimbat. Era urmarea schimbărilor suferite de Biserică (din luptătoare a ajuns triumfătoare după curmarea de către Constantin a persecuțiilor și ridicarea creștinismului la rangul de religie de stat), precum și a
CARE VA FI STATUTUL SFINŢILOR ÎNTR-O LUME AFLATĂ ÎN PLIN PROCES DE DECREŞTINIZARE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1462186038.html [Corola-blog/BlogPost/381012_a_382341]
-
poem, cum face în „Yaffo. O zi. Cu soare”, în care se îndepărtează de narativitate, în favoarea expresiilor nominale. El procedează aici urmând parcă îndemnul lui Gottfried Benn ce recomanda poeților să renunțe la verbe și să comaseze totul în jurul unui substantiv. Indiscutabil, așa cum remarca un fin comentator, Zoltan Terner, Roni Căciularu e un reporter din familia lui Geo Bogza, inclusiv prin tendința lui de a hiperboliza, de a privi totul prin lupa impresiilor și sentimentelor. Roni Căciularu este un artist al
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_1404382362.html [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
Articolele Autorului Sufixul rrom -(V)bàva este nominalizator deverbal de origine slavă. Este adoptat din limba bulgară (-ба́ [‘ba]) în dialectele ghiumiurginaliilor din Anahoma-Komotini (Tracia, Grecia) și kalburgiilor din Sindel (Varna, Bulgaria). Cu el se formează tot substantive nume de acțiuni, de gen feminin, dar cu sens nuanțat față de cel obținut cu abstractizantul obișnuit. Particula -va este preluată din româna dialectală (-uă / -vă / -lă), tot ca mijloc de integrare a substantivelor feminine terminate în vocală accentuată achiziționate din
SUFIXUL -(V)B`AVA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1490646768.html [Corola-blog/BlogPost/373045_a_374374]
-
Varna, Bulgaria). Cu el se formează tot substantive nume de acțiuni, de gen feminin, dar cu sens nuanțat față de cel obținut cu abstractizantul obișnuit. Particula -va este preluată din româna dialectală (-uă / -vă / -lă), tot ca mijloc de integrare a substantivelor feminine terminate în vocală accentuată achiziționate din turcă și din limbile balcanice. marebàva război, bătălie veselbàva petrecere Referință Bibliografică: SUFIXUL -(V) B`AVA / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2278, Anul VII, 27
SUFIXUL -(V)B`AVA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1490646768.html [Corola-blog/BlogPost/373045_a_374374]
-
bucureștean o reprezintă femeia și feminitatea. O feminitate poetică, indiferent dacă se vădește a fi ludică sau heraldică, precum cuvântul de început din cartea vieții: „Fiat Lux!”. În lucrările lui Cătrună femeia este adeseori identificată cu natura, nu neapărat cu substantivele de gen feminin, ci cu orice „nume” care inspiră feminitate, tandrețe, romantism, liniște, fără urmă de trivialitate sau indecență. Astfel, femeia poate fi pe rând mare sau râu, pădure sau cer, lumină sau lumânare, seară de basm sau lună plină
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_culturala_adjudeana_editi_gheorghe_stroia_1351687274.html [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
jumătate de planetă, sar înainte, mă arunc printre cuvinte... Afară ninge cu ninsoare de cerb... Îmi vine să mă scutur de acest februarie respingător însă cuvintele hibernale mă apasă cu o presiune nemaiîntâlnită, cel puțin de mine nemaicunoscută; mai ales substantivele înghețate sub formă de țurțuri mă împung în amintiri, în nostalgii, îmi provoacă vertij în poezii, mă strâng de mâini, de metafore, de mijloc, nu-mi dau pace deloc. Și afară ninge, ninge cu ninsoare de februarie și cu adverbe
FULGI ŞI CUVINTE DE FĂURAR de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1487189129.html [Corola-blog/BlogPost/362544_a_363873]
-
pot crea alte metafore, multiplicând limbajul într-un ritm exponențial, cu un noian de sensuri și înțelesuri, dând forță mesajelor, mult mai mare decât orice barbarism din limbajul snobilor. Poeții reușesc să flexibilizeze limbajul și prin transformări morfologice îndrăznețe. Astfel, substantivele devin adjective, verbe, adverbe, dar și invers, prin substantivarea părții morfologice. De fapt, limba română acceptă orice transformare morfologică a cuvintelor, care, poate fi combinată și cu metaforizarea, în obținerea unor expresii șocante cu înțelesuri inedite și cu mare forță
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
declama cu multă deferență de acum încolo, poate și din simplul motiv că aceasta va căpăta, culmea, consistență de virtute postmodernă. Mai mult ca sigur este și faptul că vom elimina cât de curând din vocabularul specific al limbii materne substantivele „cinste”, „onoare” și „demnitate”, care cu certitudine că vor fi echivalate din punct de vedere semantic cu prostia și cu acea incapacitate a Ființei umane de a atinge apogeul unei bogății materiale semnificative, nemaideclarate ca fiind una inutilă și grabnic
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ce_caut_eu_in_postmode_magdalena_albu_1346160151.html [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL NOMINAL -(V)MĂ Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Provine din sufixul nominal grecesc -μα [mă], adăugat la rădăcini verbale pentru a forma substantive ce exprimă rezultatul unei acțiuni, obiectul unei acțiuni. Substantivele create sunt neutre, de declinarea a III-a, cu terminațiile -μα /mă/ la sg. și -ματα /mata/ la pl.. În România sufixul -(V)mă este prezent în dialectul ursarilor și ceaonarilor
SUFIXUL NOMINAL -(V)MA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479661306.html [Corola-blog/BlogPost/385034_a_386363]
-
MĂ Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Provine din sufixul nominal grecesc -μα [mă], adăugat la rădăcini verbale pentru a forma substantive ce exprimă rezultatul unei acțiuni, obiectul unei acțiuni. Substantivele create sunt neutre, de declinarea a III-a, cu terminațiile -μα /mă/ la sg. și -ματα /mata/ la pl.. În România sufixul -(V)mă este prezent în dialectul ursarilor și ceaonarilor. Sufixul abstractizant tipic este -pe(n) (N. sg. -(V
SUFIXUL NOMINAL -(V)MA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479661306.html [Corola-blog/BlogPost/385034_a_386363]
-
Sufixul abstractizant tipic este -pe(n) (N. sg. -(V)pè(n), pl. -(V)pnàta / -(V)màta; Obl. sg. -(V)pnàs- / -(V)màs-, pl.-(V)pnatèn- / -(V)matèn-). Substantivele derivate cu sufixul -(V)mă sunt de gen masculin, ca cele cu -pen. Formele de N. au -(V)mă la sg. și -(V)màtes la pl., iar de oblice -(V)màs- la sg. și -(V)mate
SUFIXUL NOMINAL -(V)MA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479661306.html [Corola-blog/BlogPost/385034_a_386363]
-
de N. au -(V)mă la sg. și -(V)màtes la pl., iar de oblice -(V)màs- la sg. și -(V)matèn- la pl.. Reținem că N. sg. este proparoxiton, iar N. pl. paroxiton. Substantivele masculine de declinarea -Vs, -V̀des la N., care au obl. sg. -V̀s- si pl. -V̀den-, ca jàbas (jabàdes) haină, sacou, sunt paroxitone la N. sg. și pl.. atinʒima atingere, urma
SUFIXUL NOMINAL -(V)MA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479661306.html [Corola-blog/BlogPost/385034_a_386363]
-
scriu cu maci Elimin minciuna cu un verb curajos, Lumea se ascunde în păduri fără copaci, E vremea să iau poteca în spate și să pornesc pe jos S-au să mă refugiez în fraze fără cuvinte, Atunci când tai unghiile substantivului picior, Ostile rime îmi vin mereu în minte Durere întoarsă pe dos în mănușa pierdută-n pridvor, Negație ce nu neagă nimic pe lume, Acceptare botezată astăzi fără nume. E vremea să privim oglinda oglindită-n alta După ce ieșim din
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_acuz_adev_al_florin_tene_1391600293.html [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
variante fonetice -lı, -lu, -li, -lü. § În idiomul spoitorilor are trei forme: -l`ïs, -l`uș și -l`is (după subst. ce au ultima vocală a sau ï, o sau u, e sau i înainte de terminație). § De la substantive formează adjective cu 2 terminații ambigene (-s la singular și -des la plural). par`a/s, -des s. m. ban > paral`ï/s, -des adj. bănos n`az/os, oja s. m. naz > nazl`ï/s, -des adj.
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473873951.html [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
șefos gevdè/s, -des s. m. trup > gevdelì/s, -des adj. trupeș kïsmèc/i, -a s. m. noroc > kïsmerlì/s, -des adj. norocos § Prin articulare, adjectivele își schimbă valoarea gramaticala, devenind substantive. § Prin adăugarea sufixului moțional -ka, de la aceste substantive se pot obține perechile lor de gen feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl. § Sufixul -ka s-a împrumutat adjectivelor sufixate cu -l`is/-l`uș/-l`ï
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473873951.html [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
gevdelì/s, -des adj. trupeș kïsmèc/i, -a s. m. noroc > kïsmerlì/s, -des adj. norocos § Prin articulare, adjectivele își schimbă valoarea gramaticala, devenind substantive. § Prin adăugarea sufixului moțional -ka, de la aceste substantive se pot obține perechile lor de gen feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl. § Sufixul -ka s-a împrumutat adjectivelor sufixate cu -l`is/-l`uș/-l`ïs, pentru forme distincte de feminin, cu terminația
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473873951.html [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > MAIESTATE Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 2056 din 17 august 2016 Toate Articolele Autorului In limba latină, preluat și în franceză, cuvântul maiestate (maiestas, majeste) este un substantiv comun care reprezintă un om impunător care trezește admirație și respect. Dese ori, când întâmplător schimbăm un cuvânt cu un asemenea om simțim parcă nevoia de a lua poziție de drepți cu baterea călcâielor. Regretata principesă Ana a luat chiar
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471458799.html [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
uitat într-un dulap, în vacanta de vară, erau toate părțile de vorbire cu valorile lor morfologice. Într-o pagina de început, scrisă în culori de evidențiat, cu alineate, observații, steluțe și sublinieri câtă frunză și câtă iarbă, era casa Substantivului. În casa Substantivului era mare plictiseală, iar Substantivul se gândi ce sa facă, brusc venindu-i o idee. -Articolule! strigă dansul. -Da, prietene! răspunse Articolul. -Mai știi toate părțile de vorbire? -Da' cum sa nu! Le-am întâlnit pe toate
PETRECERE MORFOLOGICĂ de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emanuel_enache_1445147495.html [Corola-blog/BlogPost/353949_a_355278]
-
dulap, în vacanta de vară, erau toate părțile de vorbire cu valorile lor morfologice. Într-o pagina de început, scrisă în culori de evidențiat, cu alineate, observații, steluțe și sublinieri câtă frunză și câtă iarbă, era casa Substantivului. În casa Substantivului era mare plictiseală, iar Substantivul se gândi ce sa facă, brusc venindu-i o idee. -Articolule! strigă dansul. -Da, prietene! răspunse Articolul. -Mai știi toate părțile de vorbire? -Da' cum sa nu! Le-am întâlnit pe toate la BAC. Tare
PETRECERE MORFOLOGICĂ de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emanuel_enache_1445147495.html [Corola-blog/BlogPost/353949_a_355278]
-
erau toate părțile de vorbire cu valorile lor morfologice. Într-o pagina de început, scrisă în culori de evidențiat, cu alineate, observații, steluțe și sublinieri câtă frunză și câtă iarbă, era casa Substantivului. În casa Substantivului era mare plictiseală, iar Substantivul se gândi ce sa facă, brusc venindu-i o idee. -Articolule! strigă dansul. -Da, prietene! răspunse Articolul. -Mai știi toate părțile de vorbire? -Da' cum sa nu! Le-am întâlnit pe toate la BAC. Tare greu a mai fost...Ce
PETRECERE MORFOLOGICĂ de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emanuel_enache_1445147495.html [Corola-blog/BlogPost/353949_a_355278]
-
Ce-i cu ele? -Poți...știi tu...să le inviți la mine acasă pentru o petrecere? Dar, așa, cu invitații frumoase, personalizate, înțelegi? -Sigur, chiar acum! Și Articolul plecă spre computer. -La computer nu m-am gândit, bună idee! exclama Substantivul. Și plecă sa pregătească cheful. Își chemă toate funcțiile sintactice din vacanță și le explică fiecăreia ce și cum sa facă. Aranjă semnele de punctuație cum crezu dânsul de cuviință, coloră ce coloră, mai făcu puțină curățenie, când se auzi
PETRECERE MORFOLOGICĂ de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emanuel_enache_1445147495.html [Corola-blog/BlogPost/353949_a_355278]