404 matches
-
Acasa > Versuri > Iubire > NEPLĂCERI Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2042 din 03 august 2016 Toate Articolele Autorului Nu-mi place nici să zbor cu avioane și nici să navighez introspectiv, Pe fluviul tău îngurgitând canoane, Și-un reflexiv, substantival motiv. Nu-mi place să te caut prin vecernii, Prin fumul de tămâie, intimat. Îmi place să colind pe Valea Cernii Cu mocănița să mă plimb, ritmat. Mai ieși și tu puțin din carapace și vino să-nnoptezi în trupul
NEPLĂCERI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1470232993.html [Corola-blog/BlogPost/370611_a_371940]
-
vom declara de acord că pron. pers. de pers. I „eu“ poate proveni din numele cerului, ar fi logic ca „tu“ să derive din cel al pământului. Găsim tot în mitologia chineză tu „pământul“, care-și menține sensul concret și substantival și astăzi, pe când în i.e. s-a transformat în pronume, care este sub forme apropiate cu i.e. și în maghiară te, în semitice etc. Iată și etimologia lui stâng. Acesta e dedus de unii din lat. stancus „obosit“, alții îl
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
cineva este interesat, poate recurge la această carte, accesibilă și pe Internet. Reamintim, foarte pe scurt, componentele acestui model metaforic, configurația și dinamica sa. După opinia noastră, metafora este expresia lingvistică a unei identificări ontologice. Structurile ei formale elementare, întotdeauna substantivale, sunt fie coalescente, fie implicate (structuri metaforice simple). Deseori, însă, structurile substantivale contaminează verbul și adjectivul, construind (ca urmare a unei viziuni artistice coerente) o structură metaforică complexă. Aceasta reproduce „figura”, „forma” a ceea numim, curent, realitate, altfel spus, reproduce
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1402584274.html [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
Reamintim, foarte pe scurt, componentele acestui model metaforic, configurația și dinamica sa. După opinia noastră, metafora este expresia lingvistică a unei identificări ontologice. Structurile ei formale elementare, întotdeauna substantivale, sunt fie coalescente, fie implicate (structuri metaforice simple). Deseori, însă, structurile substantivale contaminează verbul și adjectivul, construind (ca urmare a unei viziuni artistice coerente) o structură metaforică complexă. Aceasta reproduce „figura”, „forma” a ceea numim, curent, realitate, altfel spus, reproduce „alcătuirea”, „structura” imanenței: acord activ, neliniștit, viu între substanță, acțiune, calitate. Fenomenul
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1402584274.html [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
pentru transfer am avut o prestație foarte slabă, economia orei prost gestionată, prea multe obiective propuse pentru un timp scurt, lipsa sintezei.... Desigur, am ratat transferul dorit. Când nu îmi iese o oră, este de vină nu-știu-ce poezie? Sau atributul substantival? Sau rolul virgulei? Dacă elevii se plictisesc la ora mea despre Caragiale, trebuie scos marele clasic din programă, sau sunt de vină eu? Îți recomandăm Cărtărescu, după afirmațiile rectorului Ioan-Aurel Pop: „Să vezi din tot miracolul lumii din ultimele decenii
Dragă societate civilă, pot accepta criticile legate de metodele noastre de predare, dar nu pot accepta să îi subestimez pe elevi by https://republica.ro/draga-societate-civila-pot-accepta-criticile-legate-de-metodele-noastre-de-predare-dar-nu-pot-accepta [Corola-blog/BlogPost/338553_a_339882]
-
vocabularului: împrumuturile; - Neologismele; - Sinonimele. Antonimele. Omonimele (omofone și omografe). Paronimele. Cuvintele polisemantice. Câmpurile lexico-semantice; - Arhaisme și regionalisme; - Normă și abatere: scrierea neologismelor; confuziile paronimice; pleonasmul; tautologia; cacofonia etc. Morfologia ● Părțile de vorbire flexibile: - Substantivul: clasificare; categorii gramaticale; ortografia substantivului; locuțiunea substantivală; - Articolul: clasificare; categorii gramaticale; - Pronumele: clasificare, categorii gramaticale; ortografia pronumelui; - Numeralul: clasificare, categorii gramaticale; ortografia numeralului; - Adjectivul: clasificare, categorii gramaticale ale adjectivului; locuțiunea adjectivală; - Verbul: clasificare; categorii gramaticale ale verbului, ortografia verbului; locuțiunea verbală; ● Părțile de vorbire neflexibile: - Adverbul: clasificare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
sensul cuvintelor în context/sens denotativ și sens conotativ; vocabularul limbii române: mijloace de îmbogățire a vocabularului: interne (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale), externe (împrumuturile). ... c) Nivelul morfosintactic: părțile de vorbire flexibile: substantivul (fel, număr, gen, cazuri, funcții sintactice, locuțiuni substantivale); articolul (clasificare); adjectivul (grade de comparație, funcții sintactice, ortografiere); pronumele (tipuri, adjectivele pronominale, funcții sintactice, ortografierea formelor pronominale); verbul (verbele predicative, auxiliare, copulative, locuțiuni verbale, diateze, moduri, timpuri, funcții sintactice); numeralul (clasificare, cazuri, funcții sintactice, ortografierea numeralelor); părțile de vorbire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
1. Pronumele Pronumele personal. Pronumele reflexiv. Formele accentuate și neaccentuate. Funcții sintactice. Pronumele posesiv. Forme, cazuri și funcții sintactice. Pronumele demonstrativ. Forme, cazuri și funcții sintactice Pronumele reflexiv-posesiv. Forme cazuri și funcții sintactice. 3.4.3.2. Numeralul (actualizare). Valoarea substantivala și adjectivala a numeralului. Numeralul cardinal și numeralul ordinal. Funcții sintactice. 3.4.4. Determinanții substantivului Adjectivul (actualizare). Formele. Gradele de comparație. Funcții sintactice. 3.4.5. .Părțile de vorbire neflexionare 3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Funcțiile sintactice. 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
Interjecția (actualizare). 3.5. Sintaxa propoziției (actualizare). 3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal și predicatul nominal. 3.5.2. Subiectul Subiectul exprimat și subiectul neexprimat Propoziții fără subiect. Acordul predicatului cu subiectul. 3.5.3. Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul apozițional. 3.5.4. Complementul (actualizare). Complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod. Complementul direct. Complementul indirect. CLASA A VII-A OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE CLASA A VIII-A OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
și semantica - Relații semantice: polisemia, omonimia, sinonimia, antonimia, paronimia - Sensul corect al cuvintelor; neologismele - Mijloace de îmbogățire a vocabularului (mijloace interne, mijloace externe) - Familii de cuvinte IV) Morfologie. Sintaxa propoziției. - Noțiuni generale - Substantivul (felul, numărul, genul, declinarea, funcțiile sintactice, locuțiunile substantivale) - Articolul. Felurile articolului - Adjectivul. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparație. Funcțiile sintactice ale adjectivelor. Ortografierea adjectivelor Pronumele. Pronumele personal. Pronumele de politețe. Pronumele reflexiv. Pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv. Pronumele de întărire și adjectivul pronominal de întărire. Pronumele demonstrativ și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
și semantica - Relații semantice: polisemia, omonimia, sinonimia, antonimia, paronimia - Sensul corect al cuvintelor; neologismele - Mijloace de îmbogățire a vocabularului (mijloace interne, mijloace externe) - Familii de cuvinte IV) Morfologie. Sintaxa propoziției. - Noțiuni generale - Substantivul (felul, numărul, genul, declinarea, funcțiile sintactice, locuțiunile substantivale) - Articolul. Felurile articolului - Adjectivul. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparație. Funcțiile sintactice ale adjectivelor. Ortografierea adjectivelor Pronumele. Pronumele personal. Pronumele de politețe. Pronumele reflexiv. Pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv. Pronumele de întărire și adjectivul pronominal de întărire. Pronumele demonstrativ și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
personaj literar, temă, titlu, versificație (strofă, vers, rimă). Limba română - Sunet. Literă. Diftongi. Triftongi - Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului - Relații semantice: polisemia, omonimia, antonimia - Câmpul lexical și câmpul semantic - Flexiunea numelui (declinare) și a verbului (conjugare) - Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare - Numeralul. Clasificare - Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale - Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale - Prepoziția. Locuțiuni prepoziționale. Regimul cazual al prepozițiilor - Conjuncția. Clasificare. Locuțiuni conjuncționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205432_a_206761]
-
oblică, cratima, linia de pauză, punctul, virgula) - Principiile ortografiei limbii române - Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului - Relații semantice: polisemia, sinonimia, omonimia, antonimia - Câmpul lexical și câmpul semantic - Unitățile frazeologice - Flexiunea numelui (declinare) și a verbului (conjugare) - Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare - Numeralul. Clasificare - Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale - Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale - Prepoziția. Locuțiuni prepoziționale. Regimul cazual al prepozițiilor - Conjuncția. Clasificare - Interjecția - Cuvinte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205432_a_206761]
-
flexibile ● Substantivul și grupul nominal. Categorii gramaticale ale substantivului (genul, numărul, cazul). Substantive comune. Substantive proprii. Substantive simple. Substantive compuse. Funcții sintactice din grupul nominal. Schimbarea valorii gramaticale a substantivului. Ortografia substantivelor la cazurile nominativ, acuzativ, genitiv și dativ. Variante substantivale Articolul (hotărât, nehotărât, posesiv-genitival, demonstrativ) ● Pronumele și grupul nominal cu centru pronume. Tipurile pronumelui (personal, reflexiv, de întărire, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât, negativ). Funcții sintactice ale pronumelui. Adjectivele pronominale ● Numeralul și grupul nominal cu centru numeral. Numerale cardinale. Numerale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
și producere a mesajelor scrise și orale și de interacțiune în diverse contexte de comunicare formate în cadrul orelor de limba japoneză. B. CONȚINUTURI I. LIMBA JAPONEZĂ 1. Fonetică și fonologie Sunetele și fonemele limbii japoneze 2. Morfologie Substantivul Adjectivul Adjectivul substantival Numeralul Pronumele Verbul (forme verbale; timpul și aspectul, diateze; verbe auxiliare; verbe tranzitive și intranzitive) Adverbul Conjuncția Interjecția Onomatopeele Particule (cazuale, tematice și finale) 3. Sintaxă Sintaxa propoziției Particularități ale subiectului, complementului direct, complementului indirect, complemente circumstanțiale Predicatul Determinanți Sintaxa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209806_a_211135]
-
vocabularului: împrumuturile; - Neologismele; - Sinonimele. Antonimele. Omonimele (omofone și omografe). Paronimele. Cuvintele polisemantice. Câmpurile lexico-semantice; - Arhaisme și regionalisme; - Normă și abatere: scrierea neologismelor; confuziile paronimice; pleonasmul; tautologia; cacofonia etc. Morfologia ● Părțile de vorbire flexibile: - Substantivul: clasificare; categorii gramaticale; ortografia substantivului; locuțiunea substantivală; - Articolul: clasificare; categorii gramaticale; - Pronumele: clasificare, categorii gramaticale; ortografia pronumelui; - Numeralul: clasificare, categorii gramaticale; ortografia numeralului; - Adjectivul: clasificare, categorii gramaticale ale adjectivului; locuțiunea adjectivală; - Verbul: clasificare; categorii gramaticale ale verbului, ortografia verbului; locuțiunea verbală; ● Părțile de vorbire neflexibile: - Adverbul: clasificare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
sensul cuvintelor în context/sens denotativ și sens conotativ; vocabularul limbii române: mijloace de îmbogățire a vocabularului: interne (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale), externe (împrumuturile). ... c) Nivelul morfosintactic: părțile de vorbire flexibile: substantivul (fel, număr, gen, cazuri, funcții sintactice, locuțiuni substantivale); articolul (clasificare); adjectivul (grade de comparație, funcții sintactice, ortografiere); pronumele (tipuri, adjectivele pronominale, funcții sintactice, ortografierea formelor pronominale); verbul (verbele predicative, auxiliare, copulative, locuțiuni verbale, diateze, moduri, timpuri, funcții sintactice); numeralul (clasificare, cazuri, funcții sintactice, ortografierea numeralelor); părțile de vorbire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
ale Islandei sunt: Limba oficială, scrisă și vorbită, a Islandei este islandeza, o limbă nord-germanică provenită din nordica veche. Ea a evoluat mai puțin față de această limbă decât orice altă limbă nordică, păstrând cel mai mult din inflexiunile verbale și substantivale, și a dezvoltat vocabular nou, în special, pe baza rădăcinilor autohtone, neîmprumutând din alte limbi. Rămâne singura limbă vorbită care mai păstrează runa Ț. Cea mai apropiată limbă de islandeză este feroeza. Limbajul islandez al semnelor a fost recunoscut oficial
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
personaj literar, temă, titlu, versificație (strofă, vers, rimă). Limba română - Sunet. Literă. Diftongi. Triftongi - Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului - Relații semantice: polisemia, omonimia, antonimia - Câmpul lexical și câmpul semantic - Flexiunea numelui (declinare) și a verbului (conjugare) - Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare - Numeralul. Clasificare - Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale - Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale - Prepoziția. Locuțiuni prepoziționale. Regimul cazual al prepozițiilor - Conjuncția. Clasificare. Locuțiuni conjuncționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
limbii române - Semnele ortografice (apostroful, bara oblică, blancul, cratima, linia de pauză, punctul, virgula) - Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului - Relații semantice: polisemia, omonimia, antonimia - Câmpul lexical și câmpul semantic - Flexiunea numelui (declinare) și a verbului (conjugare) - Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare - Numeralul. Clasificare - Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale - Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale - Prepoziția. Locuțiuni prepoziționale - Conjuncția. Clasificare. Locuțiuni conjuncționale - Interjecția - Cuvinte coordonate, cuvânt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
narațiune, monolog, dialog, descriere), personaj literar, temă, titlu, versificație (strofă, vers, rimă) Limba română - Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului - Relații semantice: polisemia, omonimia, antonimia - Câmpul lexical și câmpul semantic - Flexiunea numelui (declinare) și a verbului (conjugare) - Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare - Numeralul. Clasificare - Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale - Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale - Prepoziția. Locuțiuni prepoziționale. Regimul cazual al prepozițiilor - Conjuncția. Clasificare. Locuțiuni conjuncționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
cratima, linia de pauză, punctul, virgula) - Principiile ortografiei limbii române - Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului - Relații semantice: polisemia, sinonimia, omonimia, antonimia, paronimia - Câmpul lexical și câmpul semantic - Unitățile frazeologice - Flexiunea numelui (declinare) și a verbului (conjugare) - Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare - Numeralul. Clasificare - Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale - Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale - Prepoziția. Locuțiuni prepoziționale - Conjuncția. Clasificare. Locuțiuni conjuncționale - Interjecția - Cuvinte coordonate, cuvânt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
sunt mai puțin frecvente decât cele regulate. Pentru accentuarea diferenței dintre termenii comparației, se folosesc adverbele "bien" sau "beaucoup" înaintea lui "plus/moins": "C’est bien/beaucoup plus intéressant" „E mult mai interesant”. Privitor la locul adjectivului calificativ în grupul substantival, vezi articolul Sintaxa limbii franceze, secțiunea Grupul substantival cu atribut(e). Principalele specii de numeral sunt în franceză, ca și în română, cel cardinal, cel ordinal și cel fracționar. Mai sunt și unele numerale care exprimă o cantitate aproximativa cu ajutorul
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
accentuarea diferenței dintre termenii comparației, se folosesc adverbele "bien" sau "beaucoup" înaintea lui "plus/moins": "C’est bien/beaucoup plus intéressant" „E mult mai interesant”. Privitor la locul adjectivului calificativ în grupul substantival, vezi articolul Sintaxa limbii franceze, secțiunea Grupul substantival cu atribut(e). Principalele specii de numeral sunt în franceză, ca și în română, cel cardinal, cel ordinal și cel fracționar. Mai sunt și unele numerale care exprimă o cantitate aproximativa cu ajutorul unor sufixe specifice. Numeralul cardinal poate fi folosit
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
trois mille" „trei mii”, "trois mille cinq" „trei mii cinci”), iar corespondentul lui „o mie” este "mille" singur, fără "un". Numeralele terminate în "-illion" și "milliard" sunt urmate în general de prepoziția "de", care le leagă de substantivul din grupul substantival: "trois millions d’habitants", "cinq milliards d’années" „cinci miliarde de ani”. Însă numărul care îl conține pe "million" nu este urmat de "de" dacă "million" mai este urmat de o cifră: "un million cinq tonnes" „un milion cinci tone
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]