14 matches
-
plan semantic și în planul expresiei, prin (pentru) înscrierea sistemului lexical în relația de interdependență morfologie-sintaxă: a. coordonate categoriale de gradul I, prin care unitățile lingvistice - componente ale sistemului lexical - primesc o anumită identitate lexico-gramaticală, de gradul I, de tipul substantivitate, verbalitate, adverbialitate etc.: student, studiere, a studia, studențește etc., sau de gradul II: substantiv masculin/feminin, verb personal/impersonal etc.; b. coordonate categoriale de gradul II, prin care se dezvoltă sensuri gramaticale categoriale, cu originea numai în opoziții interne, la
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unitatea dintre constantă și variabilă (rădăcină/temă lexicală + flectiv), cuprinde mai multe straturi semantice, dezvoltând între ele mai ales raporturi de interdependență dar și de dependență unidirecțională: • sensul lexical, care reprezintă nucleul semantic central; • sensuri lexico-gramaticale de gradul I: ‘verbalitate’, ‘substantivitate’ etc.; • sensuri lexico-gramaticale de gradul II: ‘tranzitivitate’, la verbe, ‘gen masculin’ etc., la substantive etc.; • sensuri gramaticale, de tip categorial: ‘nominativ’, la substantive, ‘prezent’, la verbe etc., sau de tip sintactic: ‘subiect’, ‘predicat’ etc. Sensurile lexico-gramaticale de gradul I reflectă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lingvistice: acel-ui-a/acel-ei-a/acel-or-a. Intră între morfemele conjuncte și articolul definit, morfem al sensului categorial de determinare maximă sau definită: studentu-l, student-a, studenți-i. studente-le și, prin aceasta, marcă distinctivă a sensului lexico-gramatical de gradul I - ‘substantivitate’: bătrânu-l, bolnavi-i, frumosu-l etc. Morfemul articol prezintă forme diferite după gen și număr și variază în funcție de caz: Masculin - Neutru singular Masculin plural N.Ac. -l, -le studentu-l, frate-le, -i studenți-i, frați-i lucru-l G.D. -lui studentu-lui
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nucleul semantic originar și interpretarea lui categorială (verb, substantiv etc.) generează alte componente semantice, de tip lexico-gramatical: personal/impersonal, tranzitiv/intranzitiv etc. Prin această structură a planului semantic, reflectată, în mod relativ și în planul expresiei (prin mărci de ‘verbalitate’, ‘substantivitate’ etc.), cuvântul se situează pe o anumită poziție în sistemul lexical și, totodată, în spațiul de interferență cu sistemul gramatical al limbii: În procesul de comunicare lingvistică, cuvântul intră în structura enunțului cu această identitate. Raportul cuvânt-enunț este dependent în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cationici, în care ionul pozitiv poate fi tip amoniu, imoniu, oxoniu, iar anionul poate fi: Cl-, SO42-, CH3COO-. Acești coloranți se fixează prin formare de legături ionice cu grupările acide ale fibrelor poliacrilonitril ice sau proteice. -Coloranți care vopsesc prin substantivitate Prin substantivitate se înțelege capacitatea unei fibre textile de a absorbi un colorant din soluția apoasă a acestuia. Deși au structuri care în procesul de vopsire pot genera anioni, aceștia asigură doar solubilitatea colorantului, nefiind activi în procesul de fixare
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
care ionul pozitiv poate fi tip amoniu, imoniu, oxoniu, iar anionul poate fi: Cl-, SO42-, CH3COO-. Acești coloranți se fixează prin formare de legături ionice cu grupările acide ale fibrelor poliacrilonitril ice sau proteice. -Coloranți care vopsesc prin substantivitate Prin substantivitate se înțelege capacitatea unei fibre textile de a absorbi un colorant din soluția apoasă a acestuia. Deși au structuri care în procesul de vopsire pot genera anioni, aceștia asigură doar solubilitatea colorantului, nefiind activi în procesul de fixare. Din categoria
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
fibre textile de a absorbi un colorant din soluția apoasă a acestuia. Deși au structuri care în procesul de vopsire pot genera anioni, aceștia asigură doar solubilitatea colorantului, nefiind activi în procesul de fixare. Din categoria coloranților care vopsesc prin substantivitate fac parte: - Coloranții direcți care au în moleculă grupări sulfonice ce le conferă solubilitate în apă și vopsesc fibrele celulozice prin formarea, în special, de legături de hidrogen. - Coloranții de cadă sunt insolubili în apă, având în moleculă grupe cetonice
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
celulozice prin formarea, în special, de legături de hidrogen. - Coloranții de cadă sunt insolubili în apă, având în moleculă grupe cetonice ce pot fi transformate prin reducere în grupe -OH, care în mediu bazic (sub formă de ioni fenoxid) manifestă substantivitate pentru fibrele celulozice. Ulterior, prin oxidare, se reface structura inițială a colorantului insolubil, care rămâne fixat în materialul textil vopsit. - Coloranții de sulf sunt produse insolubile, comportându-se din punct de vedere tinctorial analog coloranților de cadă. -Coloranți formați direct
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
1971; Floru și al., 1980; Grindea și al., 1983). Coloranți azoici Acești coloranți pot fi clasificați în funcție de numărul grupărilor azo în coloranți monoazoici, diazoici și poliazoici. Coloranți direcți monoazoici. O singură grupare azo nu poate, de regulă, să asigure nici substantivitatea necesară vopsirii și nici nuanța și de aceea numărul coloranților direcți monoazoici este destul de restrâns. Cei mai importanți reprezentanți ai acestei clase sunt coloranții derivați din tiazol, coloranți cu rezistențe bune la lumină și la acțiunea hipocloritului de sodiu. Coloranții
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
coloranții care derivă de la acidul 4,4'-diamino (dinitro)-stilben-disulfonic (Liu și al., 2005). Acești coloranți conțin un cromofor mixt format din una sau mai multe grupe stilbenice și grupe azo sau azoxi. Rezistențele, mai ales la lumină, cât și substantivitatea acestor coloranți sunt satisfăcătoare. Coloranții oxazinici dau vopsiri cu nuanțe albastre strălucitoare și cu rezistențe foarte bune la lumină și tratamente ude. Coloranții ftalocianinici obținuți prin sulfonarea ftalocianinei de cupru dau vopsiri în nuanțe albastre-verzui, strălucitoare cu foarte bune rezistențe
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
altă parte, punțile iminice pot scinda protonul în mediu alcalin, această scindare conducând la reducerea reactivității colorantului. Dacă protonul labil este înlocuit cu un radical alchil, pH-ul nu mai influențează negativ reacția colorantului cu fibra, însă poate să scadă substantivitatea și deci gradul de fixare a colorantului. Atomul sau gruparea de atomi X' pot influența puternic atât proprietățile de aplicare cât și rezistențele vopsirilor. De exemplu, reactivitatea unui colorant reactiv descrește pe măsură ce bazicitatea substituentului crește, fapt explicabil prin însăși mecanismul
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
apare un efect de conjugare p-p favorabil reacției ulterioare de substituție nucleofilă, pe când în cel de al doilea caz apare un efect +I defavorabil substituției nucleofile. Introducerea grupării sulfonice în substituentul X' conduce la creșterea solubilității colorantului, dar micșorează substantivitatea acestuia. Molecula de colorant sau cromogenul S-Col poate aparține oricărei clase chimice, posibilitățile de variere fiind în principiu nelimitate, cu condiția de a prezenta afinitatea necesară pentru fibră. Cele mai utilizate sunt însă sistemele cromogene care aparțin coloranților azoici
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
portocaliu, roșu, mai puțin violet și albastru. Din punct de vedere al structurii chimice pot fi reprezentați astfel: unde: Coloranți antrachinonici Utilizați în proporție de 25%, au culori relativ strălucitoare în special în gama nuanțelor de violet, albastru și verde. Substantivitatea sau afinitatea coloranților de dispersie pentru fibrele sintetice este determinată de prezența unor grupări specifice, capabile de a stabili legături polare și nepolare cu substratul textil. Contribuția acestor legături diferă de la o fibră la alta: la un capăt al scării
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
impregnarea materialului textil cu o soluție de b-naftolat de sodiu (componenta de cuplare), urmată de o cuplare cu p-nitroanilina diazotată (diazocomponenta), colorant cunoscut sub numele de ”roșu para”. Neajunsul principal al b-naftolului folosit drept componentă de cuplare constă în lipsa de substantivitate a acestuia, precum și în slabele rezistențe ale vopsirilor la lumină, frecare, hipoclorit. Ulterior au fost sintetizate noi componente de cuplare, care din punct de vedere chimic sunt arilide obținute prin acilarea unor amine aromatice primare, în special din seria benzenului
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]