51 matches
-
cel mai authentic pătruns în țesătura romanului. Vocalismul respectă normele limbii literare, dar adesea vocala e se închide la i: zilili, e la ă: dăschide, pă gard etc. Fricativa palatală h are o aspirație surdă: oți, Miai etc, adjectivele se substantivizează când denumesc însușiri negative: borțoaso, blegule, chiorule, dosăditule, măgâreațo, nebună, prostule, puturosule, pârlito, tâmpito, prăpădito, izmenito etc. Prin fenomenul interdicției de vocabulary, cuvântul iradiază, aidoma ca în limba populară, numeroase sinonime: pentru dracu- naiba, iacacine, satana, cinenutrebuie, cinenupoate etc. Oamenii
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
cel mai authentic pătruns în țesătura romanului. Vocalismul respectă normele limbii literare, dar adesea vocala e se închide la i: zilili, e la ă: dăschide, pă gard etc. Fricativa palatală h are o aspirație surdă: oți, Miai etc, adjectivele se substantivizează când denumesc însușiri negative: borțoaso, blegule, chiorule, dosăditule, măgâreațo, nebună, prostule, puturosule, pârlito, tâmpito, prăpădito, izmenito etc. Prin fenomenul interdicției de vocabulary, cuvântul iradiază, aidoma ca în limba populară, numeroase sinonime: pentru dracu- naiba, iacacine, satana, cinenutrebuie, cinenupoate etc. Oamenii
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
regale din Țările de Jos. Complet diferiți ca aspect și comportament față de localnici, blonzii flamanzi, gălăgioși și stridenți, făceau notă discordantă cu restul lumii, la fel ca și țiganii, care deranjau cu muzica și dansurile lor deșănțate. Adjectivul „flamenco” se substantivizează cu timpul, desemnând tot ceea ce depășește normele „cuminți”. Pe lângă flamenco, se consacră și termeni mai detaliați: „voz afilla”, derivat din porecla unui cântăreț la modă - El Fill - descrie vocea răgușită, „ascuțită” specifică genului; „cante hondo” (cânt adânc) redă profunzimea interpretării
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1368350151.html [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
un adjectiv: referitor la infracțiuni și la urmărirea penală a infractorilor. Sper ca definiția să nu fie înlocuită în următoarea ediție, pentru că este evident că în prezent cuvântul penal se folosește în alt sens, nu acordându-se cu substantivul, ci substantivizându-se. Sunt penali, de-a valma, făptuitori, suspecți, inculpați, condamnați, ca și cei cu privire la care există doar o simplă bănuială de comitere a unei fapte penale. Sau, și mai frumos, recent, un scriitor spunea că am ajuns o nație de
Mai mare atenție la „penal”! by https://republica.ro/mai-mare-atentie-la-zpenal [Corola-blog/BlogPost/338718_a_340047]
-
de faptul că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, ar trebui să fim mai atenți atunci când folosim cuvântul penal. Și sper ca următoarea ediție a dex-ului să contate că penal a rămas un adjectiv, care nu s-a substantivizat.
Mai mare atenție la „penal”! by https://republica.ro/mai-mare-atentie-la-zpenal [Corola-blog/BlogPost/338718_a_340047]
-
sufixul „aț”, formă destul de răspândită în slava meridională. Rădăcina „Gal” aparține fondului de cuvinte slave, având sensul de „murdar” sau „noroi”, care, ulterior, a suferit o transformare semantică, căpătând înțelesul de „negru”. Astfel, adjectivul „Gal”, prin sufixul „aț” s-a substantivizat. Stema orașului Galați este un scut tăiat de un brâu ondulat de argint; în partea superioară, pe fond albastru, este o corabie neagră cu două catarge având pânzele și flamurile din argint, navigând pe o apă; câmpul inferior, despicat; în dreapta
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
specifice (cf. prezent, absent, tranzient), prin intermediul unor expresii traduse din engleză, cum ar fi: poporul advent ("Advent people"), mișcarea adventă ("Advent movement"), etc. Acest adjectiv este popular, tradițional și preferat în mediul adventist românesc, în timp ce forma corectă ”adventist” s-a substantivizat. Mișcările locale și zonale din Anglia, Europa, Australia, Asia și America -- altele decât Mișcarea Millerită -- și despre moștenirea lor actuală). Într-un sens mai restrâns, adventismul denumește un curent interconfesional, milenarist, cu puternice accente pietiste și misionare, care a influențat
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
corespunzătoare), multiplicative pierd din compoziția semantică caracteristicile "creștere proporțională" și "creștere precisă", exprimând o intensificare neprecisă; un alt caz în care se petrece același fenomen este coordonarea copulativă a multiplicativelor (vezi infra, 1.5). 1.4. Numeralul multiplicativ se poate substantiviza, însă în contextele în care apare în calitate de substantiv nu are referință proprie, fiind un cuvânt dependent semantic de un alt cuvânt cu încărcătură semantică (și referențială), lexicalizarea în context a referentului sau raportarea anaforică sau cataforică la acesta fiind obligatorie
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
restituirea” României românilor nu va fi decât o iluzie. Un concept de eprubetă Ovidiu Pecican: Contra-reeducarea este un termen nefericit nu numai prin conotațiile lui ideologice - trimiterea la reeducarea stalinistă de tipul Încercat la Pitești -, ci, În primul rând, pentru că substantivizează, ca atâtea alte vocabule de aceeași sorginte (postmodernism, postistorie, trans-, meta-, para-, cvasi-cutare fenomen), o relație cu un obiect anume, desemnând dependența conceptuală de acel obiect și incapacitatea de a găsi un concept propriu. În cazul contra-reeducării opțiunea mi se
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
suficientă, de multe ori, pentru reactualizarea sintagmei inițiale, fără confuzii sau pierderi de semnificație: Românii sunt lideri la consumul de spirtoase ("Ziua", 2006) [băuturile spirtoase] Un maidanez a ucis un japonez (JN, 2006) [un câine maidanez]. 2.2. Tiparul adjectivelor substantivizate cu referință abstractă este special: S-a aventurat în necunoscut Admiră misticul A trecut de la sublim la ridicol. În ciuda naturii sale virtuale, suportul elidat rămâne totuși prezent: marele, inutilul, frumosul sunt percepute drept "caracterul comun a tot ceea ce este mare
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
O. va schimba sistemul de joc ("Prosport", 2007). Uneori, în structurile de tip proverbial, adjectivele substantivizate prezintă, pe lângă trăsăturile [+ Numărabil], [+ Uman], și trăsătura genericității 11: Bogatul nu se uită la flămând Doar tânărul în spirit se bucură de viață. Adjectivele substantivizate pot desemna și entități cu trăsăturile semantice [- Uman] - (animale) carnivore/ierbivore/omnivore sau [- Animat] - (produse) lactate, (paste) făinoase, (concediu) prenatal/postnatal, (telefon) mobil, (companie) multinațională, (universitate) multiculturală etc.: Federația Chinologică Internațională a omologat două rase canine naționale de Ciobănești Românești
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
ajutor calificat în orice fel de împrejurare [...], aș zice că tot nu vă strică niște minime cunoștințe tehnice, dintr-un motiv simplu: ca să nu fiți trași pe sfoară (ZF, 2007). 5. PARADIGME COMPLETE SI PARADIGME DEFECTIVE ALE ADJECTIVELOR SUBSTANTIVIZATE Adjectivele substantivizate prin suprimarea centrului sintagmei nominale cunosc două ipostaze morfologice distincte: cu paradigmă completă sau defective. 5.1. Clasa adjectivelor substantivizate cu paradigmă completă este, în mod evident, cea mai bogată. Vom arăta că nu numai adjectivele variabile dobândesc o paradigmă
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
motiv simplu: ca să nu fiți trași pe sfoară (ZF, 2007). 5. PARADIGME COMPLETE SI PARADIGME DEFECTIVE ALE ADJECTIVELOR SUBSTANTIVIZATE Adjectivele substantivizate prin suprimarea centrului sintagmei nominale cunosc două ipostaze morfologice distincte: cu paradigmă completă sau defective. 5.1. Clasa adjectivelor substantivizate cu paradigmă completă este, în mod evident, cea mai bogată. Vom arăta că nu numai adjectivele variabile dobândesc o paradigmă substantivală completă, ci și cele invariabile, ca urmare a acestui tip de recategorizare. 5.1.1. În general, substantivizările păstrează
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
reprezentativ al unei națiuni: Premiul I la națională i-a adus admiterea la facultate fără examen [olimpiada națională] Pentru orice jucător este o onoare să fie convocat la națională [echipa națională]. Luăm un alt exemplu din sfera politică electorală, adjectivul substantivizat parțiale, utilizat numai la plural, cu sensul de rezultate preliminare ale alegerilor. Termenul are un sens distinct în limbajul colocvial studențesc, de examene, și, numai în această situație, este posibil și singularul, parțial: PSD câștigă parțialele și se gândește la
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
Piteștiului le-a deschis ochii către o afacere cu care aveau să dea lovitura (EZ, 2006) Piața farmaceutică românească riscă să devină angroul Europei (CN, 2006) Șeful Fiscului trimite Garda să controleze angrourile. ("Adevărul", 2007). 5.2. Atunci când adjectivele se substantivizează, dar "îngheață" cu o singură formă, vorbim despre defective de singular sau de plural. 5.2.1. Numeroase forme au fost interpretate (Nedelcu 2002: 110) drept pluralia tantum: prezidențiale, locale, adiționale, consumabile, tipizate, anticipate, compensate, electrocasnice, electronice etc.: Și la
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
Pe același tipar, se înregistrează și alte substantivizări: Ana are teză la română și are de învățat și la civică La scris a luat 9, iar la oral 10 Executivul și premierul au primit note de trecere (JN, 2006). Adjectivele substantivizate cu o semnificație abstractă sunt predispuse să apară mai ales cu forma de singular 18: eticul, esteticul, urâtul, mentalul, realul, firescul etc. Chiar și pentru unele dintre aceste forme apar corespondente de număr care regularizează paradigma: Consider că și probele
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
ÎN LIMBAJUL SPORTIV Pentru că numărul adjectivelor categoriale este mai mare în limbajele de specialitate, conversiunile acestora sunt mai frecvente și mai transparente decât în limbajul obișnuit. Gabriela Pană Dindelegan (2003c: 30-31) distinge două etape în procesul de formare a adjectivelor substantivizate prin elipsă din limbajele de specialitate: prima, de subclasificare referențială, prin care sunt denumite nivelurile ierarhice, și a doua, de utilizare propriu-zisă a sintagmelor terminologice reduse la componentul semantic esențial, adică adjectivul. Oferim un exemplu din fonetică, în care calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
prin S. I. la bârnă și una de bronz, prin aceeași gimnastă, la individual compus (JN, 2006). Monosemici, termenii se caracterizează prin absența unor eventuale conotații care să permită variabile interpretative. În competițiile de tenis se pot repera adjective calificative substantivizate 26: Rusoaica a câștigat cu o scurtă la fileu Acest jucător are un lung de linie imbatabil. Deși riscul confuziilor este mic în aceste situații, așa cum am arătat, termenii se caracterizează printr-o relativă lipsă de transparență, fiind inaccesibili semantic
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
ideologice sunt, în general, denumiți prin adjective substantivizate: social-democrații, liberalii, conservatorii, islamiștii, radicalii etc. (vezi Stoichițoiu Ichim, 2006a: 275-276). 10 Pană Dindelegan (2003c: 35) consemnează o serie de constrângeri în clasa participiului și demonstrează că numai participiile adjectivizabile se pot substantiviza. Stoichițoiu Ichim (2006a: 260−264) oferă numeroase exemple din această categorie. Autoarea semnalează evoluțiile semantice ale formelor mascați, aleși sau aliați în raport cu verbul de bază. Semnificațiile distincte ale participiului substantivat de la verbul a fi sunt menționate în ambele lucrări citate
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
76), Stoichițoiu Ichim (2006a: 265- 273) 19 Vezi și Stoichițoiu Ichim (2006a: 293). 20 Zafiu 1999 consemnează forma lichidatele. 21 Vezi și Stoichițoiu Ichim (2006a: 279). Autoarea înregistrează și forma aviarii. 22 Stoichițoiu Ichim (2006a: 291) prezintă exemple de adjective substantivizate cu mai multe semnificații: Național (teatrul și echipa de fotbal, cărora le-am putea adăuga cotidianul omonim), dublă (marcare de două goluri de către același jucător, partidă tur-retur, cameră cu două paturi, procedeul de filmare de două ori a aceleiași scene
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
și membru al unei grupări politice străine sau românești) etc. 23 GALR II: 811. 24 Stoichițoiu Ichim (2006a: 295) semnalează unele forme cu accepții contextuale: ilegalii, pușcăriabilul, interlopii etc. 25 Todi (2003: 404−406) oferă mai multe exemple de adjective substantivizate prin elipsă în limbajul sportiv. 26 Unitățile sunt susceptibile și de a fi calcuri după un model străin. 27 Pană Dindelegan (2003c: 29), Stoichițoiu Ichim (2006a: 271-273). 28 Acest tip de transfer metonimic este înregistrat și de Stoichițoiu Ichim (2006a
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
adjectiv (ca în abstarî, „bătrîior“), sensul originar al toponimului putînd fi „roșiatic“. În Dobrud, tema este anticipată de prefixul dob(< sl. dobro, „bun, bine“) care intensifică însușirea exprimată de adjectiv, în cazul nostru, „roșu aprins“. Ambele adjective ar putea fi substantivizate după separarea din formația Abrudpotok „apa roșiatică“, Dobropotok („apa foarte roșie“). E drept că Dobrud ar putea proveni și dintr-un antroponim (din familia Dubrodo, Dobrota etc.), în cazul acesta paralelismul Abrud - Dobrud fiind o simplă întîmplare. Derivarea toponimului Abrud
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pe care îl însoțește, este la vocativ, caz al interlocutorului: „Cum oare din noianul de neguri să te rump,/Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump?” (M. Eminescu, I, p. 213) În această poziție, în mod frecvent, adjectivul se substantivizează: Urâtule!, Deșteptule!, Mincinosule!, „De-atunci, învingătoareo, iubit-ai pe învins.”( M. Eminescu, I, p.91), „Frumoaso, ți-s ochii-așa de negri...” (L. Blaga, p. 27) În structura sintactică a textului, adjectivul se subordonează substantivului, cu care dezvoltă sintagme nominale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în sistemul gramatical al limbii 1. Trei sunt funcțiile principale ale articolului în sistemul morfologic al limbii române: MORFEM LEXICALTC "MORFEM LEXICAL" Articolul schimbă identitatea lexico-gramaticală a unităților lexicale și marchează apartenența lor la noua categorie lexico-gramaticală. Articolul hotărât (propriu-zis) substantivizează: adjective: - direct: frumosul (din artă, viață), urâtul, bunul, albastrul etc. - prin elipsă: frumosul, bunul (băiat) adverbe: binele, răul etc. pronume: eul, nimicul etc. numerale: doiul (nota doi) de la istorie unități fonetice, grafice (sunet,literă, cifră): Nu-mi place râ-ul (sunetul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cauți noaptea adevăr.” (M. Eminescu) Adverbe și locuțiuni adverbiale exprimând circumstanțe devin, prin articol hotărât, prepoziții și locuțiuni prepoziționale: împotriva, în fața, în jurul, împrejurul etc. În față nu se vedea nimic. (loc. adv.) În fața casei era același stejar. (loc. prepoz.) Articolul posesiv-genitival2 substantivizează, prin substituire, sintagme care dezvoltă în planul lor semantic idei precum: apartenența, înrudirea etc.: Al lui Gheorghe a plecat dis de dimineață. Ai casei l-au așteptat toți la aeroport. Articolul demonstrativ/adjectival substantivizează, prin elipsă: - adjective: (oamenii) cei leneși
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]