80 matches
-
de exemplu în ironii politice: "declarațiile telenovelistice ale premierului" (CLD 2002). Și în acest caz, schema se completează cu toate posibilitățile morfologice: uzul adverbial - "aceste experiențe îi permit să afirme, telenovelistic: "viața mea e un roman"" (a-arecords.ro) -, ca și substantivizarea în formă feminină, cu sensul "ansamblul telenovelelor; stilul, maniera lor" ("Noroc că încă nu s-au contaminat cu toții de kitschul din jur ori de telenovelistica de la televizor" (formula-as.ro/ 386) sau chiar cu sensul "disciplină de studiu, specializare": "La
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
cu unele diferențe între uzul local și cel al echivalentelor sale străine. Am mai discutat acum cîțiva ani în această rubrică (nr. 13, 1998) termenul intelectual, al cărui etimon francez s-a creat, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, prin substantivizarea adjectivului intellectuel. În franceză, cuvîntul s-a încărcat de istorie și chiar de conotații negative, ironice (evidente în abrevierea familiară și depreciativă intello). Dicționarele franțuzești descriu intelectualul ca fiind o categorie socio-profesională, dar și prin aplecarea individului pentru activitățile intelectuale
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
în cele câteva publicații cu acest profil”, spiritus.go.ro) - și chiar o problemă („am o problemă paranormală”) și o chestie („Chestia paranormală cu înscrisul pe listele votanților care au spus da! a funcționat”, racovitan.com). Uzul intens a determinat substantivizarea adjectivului; acesta a produs în primul rând un substantiv neutru (cel puțin după sens, dat fiind caracterul abstract și absența pluralului), pentru a desemna domeniul, ansamblul fenomenelor; sinonim cu paranormalitate, dar preferat acestuia: „Incursiune în paranormal” (astromagie.com), „Paranormalul de
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
construcții prepoziționale care atestă stabilizarea sa ca denumire a unei discipline: „tânăra lucra la o revistă de paranormal” (spiritus.go.ro). O asemenea trecere de la adjectiv la substantiv e destul de firească; mai șocantă - dar motivată tocmai de frecvența cuvîntului - e substantivizarea sa (cu o clară deplasare semantică, prin metonimie) ca masculin, desemnînd persoane: „paranormalul, cică, punea mâna pe tine și te făcea bine, indiferent de ce boală ai fi suferit” (online.ro/timpolis/587); „numeroși vrăjitori și paranormali răsar din anonimat, pentru
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
nou val de ălichidateă" (EZ 1975, 1998, 1). Există însă mai întotdeauna un anumit grad de ambiguitate al elipsei și deci un risc de confuzie; în plus, noile cuvinte sînt amenințate de dispariție odată cu schimbarea modei, a temei de actualitate. Substantivizările relativ recente pe care le discut aici nu au fost luate în considerație de dicționare (de DEX 1996, de pildă) - și pe bună dreptate, pentru că sensul lor este (încă?) foarte dependent de context. Frămîntările legate de autorizarea facultăților particulare au
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
Titi, cu desemnările familiare dar respectînd sistemul - Șefu, Tovarășu' -, cu o poreclă depreciativă bazată pe asemănarea fonică, Ceașcă, sau cu epitetele insultătoare Paranoicul, Pelticul, Piticul, Cizmarul. Formulele retorice vehiculate în decembrie 1989 au produs desemnări efemere - Dictatorul, Tiranul - precum și stabila substantivizare ironică a adjectivului celui mai frecvent, Odiosul, redusă în glumă, prin anii 1992-1993, la hipocoristicul Odi (Ody). Denumiri parodice, preluînd discursul adulator din timpul vieții, au fost Cîrmaciul, Dibaciul, Genialul; li se pot adăuga cele venite pe filieră străină, prin
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
de la unele curente - bătăios, dubios, năbădăios, păios, putregăios, tăios, tămîios, sărăcăcios, supărăcios, urîcios, voios - pînă la derivate vechi sau regionale, de circulație foarte redusă, precum crăpăcios, flămîndicios, îmbuibăcios, năsărîmbos, scărăndăvicios, zgăibos. Unele dintre adjective - mîncăcios, mustăcios, negricios, necredincios, curios - cunosc substantivizări destul de stabile; semantica lor e totuși cea a unor calificative, atribuind trăsături descriptive care nu s-ar fi potrivit cu neologismul în cauză, mai ales cu sensul său de "agent". Sufixul -iot s-a dovedit mai acceptabil din punct de vedere
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
fost hituit de 390 ori!"; "De acum încolo aveți și ce juca în timpul liber petrecut la mine pe sait. X și 0 pentru amuzament, și pazăl pentru adevărați (a se remarca în textele citate derivatul a hitui, grafia pazăl, sensul substantivizării, în argoul tineresc, al adjectivului adevărat). Oricum, și în acest caz întîlnim atît varianta cu cratimă (devenită oarecum inutilă și chiar contradictorie, pentru că nu mai semnalează distanța dintre scriere și pronunțare) - "echipa sait-ului", "pe sait-urile umoristice" - , cît și cea (mai
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]
-
autoregleze. În engleză, s-a utilizat termenul "governor", apoi speculațiile semantice au amintit de termenul latin "guvernor", precum și de cel grecesc "Kibernetis". Interesant este că acesta din urmă avea și sensul de a cîrmui, de a pilota și cunoștea și substantivizarea în cîrmaci și pilot. Iată că sugestia lui Ampere de a asocia ideea de pilotare cu aceea de guvernare se potrivește perfect și felului nostru, românesc, de a conduce o țară. În plus, obișnuința de a comanda un grup social
Cibernetică politică by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9525_a_10850]
-
derivare nu direct din adjectiv, ci de la termenul baros, deja intrat în română, cu sufixul -an (foarte frecvent în limbajul popular și în argou); este explicația preferată de Dicționarul limbii române și de DEX. Baros e o adaptare și o substantivizare a adjectivului baró, desemnând un ciocan mare; din terminologia fierarilor, a intrat în uzul comun. A doua ipoteză, lansată în 1934 de Al. Graur, presupune lexicalizarea sintagmei baró san "ești mare". Vl. Drimba (Cercetări etimologice, 2001) arată că, totuși, barosan
Baroni și barosani... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7686_a_9011]
-
par să aibă companiile spaniole). În prezent, adjectivul eolian se folosește și substantivizat, în forma feminină: „Dobrogea, tărâmul unde eolienele se învârtesc 11 luni pe an" (Financiarul, 15.07.2008); „un veritabil Război al eolienelor" (agentia.org, 26.07.2010). Substantivizarea poate proveni, prin elipsă lexicalizată, din turbină eoliană, dar s-ar putea explica și ca preluare din franceză („Les éoliennespermettent de produire de l'électricité à l'aide du vent", arehn.asso.fr). Uneori, utilajul modern este identificat, prin analogie
Eoliene by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6153_a_7478]
-
nu te porți bine”. Nu neapărat în același tip de context, verbul e atestat în continuare în formule de amenințare: „dacă îmi mai dai o dată acea notă jur că te spulber!” (desenatori.ro). Nu pare să se mai folosească, totuși, substantivizarea participiului spulberat cu sens moral („zăpăcit, neserios”), ca termen depreciativ pentru o persoană. Sensul, atestat și ilustrat în dicționarele mai vechi („stăi, măi spulberatule”, Scriban, Dicționaru limbii românești, 1938), a ieșit, probabil, din uz.
Spulberare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5134_a_6459]
-
dacă ai văzut o greșeală o zici frumos, nu cu loluri și miștouri și intenții clare de a te lua din nou de cineva" (shinobi-fansub.com). Pluralul poate fi folosit la rândul sau exclamativ, interjecțional: "LOLURI o mie !" (roportal.ro). Substantivizarea e doar un aspect al îmbogățirii lexicale pe care o produce lol. Există deja un derivat al acestuia: verbul a (se) lolăi, care se conjuga însoțit sau nu de reflexivul se, cu sau fără sufixul -esc: "Lolăie-te tu cât vrei
Lol by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6647_a_7972]
-
se resorb lent în organism") și considerat de DOOM2 (2005) ca invariabil. Evident, noul substantiv este perceput de vorbitori ca legat de mai vechiul substantiv și adjectiv retard, de verbul a retarda și mai ales de participiul retardat, a cărui substantivizare îi produce un sinonim perfect. Retardat este folosit, în afara limbajelor de specialitate, ca termen depreciativ, cu sens lărgit: „care mai înjură pe-aici e un retardat (vodpod.co). Ca în atâtea alte cazuri, anglicismul are o origine latino-romanică și e
„Retard“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6375_a_7700]
-
ales termenii ethnoplants și ethnobotanicals. Și în paginile românești se răspândește tot mai mult adjectivul substantivizat: „îmi place senzația dată de etnobotanice"; „nu vrea să renunțe la etnobotanice"; „consumă etnobotanice în fiecare zi de weekend" (adevarul.ro, 8.05.2010). Substantivizarea e, până la urmă, o formă de a evita pleonasmul.
Etnobotanice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6327_a_7652]
-
folosită, glumeț, și în legătură cu opțiunile electorale: „UDMR-ul ne cere să-i dăm «like»” (presaonline.com). Celebra formulare „Eu pentru cine votez?” poate fi înlocuită de ultramodernul „Eu cui îi dau like?” (anamariadobrisan. blogspot.com). O altă evoluție constă în substantivizarea formei verbale: like este reinterpretat ca denumire a alegerii favorabile, a opțiunii. În această situație, forma primește desinență de plural: „cum poți da like-uri cu valoare” (danolteanu.ro); „dau like-uri” (extreamcs.com); „eu nu dau likeuri de niciun fel, eu
„A da like “ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4587_a_5912]
-
afective, emoționale -, e foarte bine reprezentat. Gramaticile noastre fac loc de obicei - în capitolele despre gradație și comparație - exprimării nongramaticalizate a superlativului: prin intonație și lungiri de sunete (urââââât!), prin simplă repetiție (urât-urât!) sau prin construcții sintactice speciale, bazate pe substantivizare (o urâțenie de...), substantivizare și repetare prin genitiv (urâțenia urâțeniilor), combinarea cu un adverb expresiv provenit din substantiv (urât foc), cu diferite adverbe sau locuțiuni adverbiale de intensitate (urât din cale-afară), cu propoziția consecutivă (urât de nu se mai poate
„Cel mai cel“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5829_a_7154]
-
bine reprezentat. Gramaticile noastre fac loc de obicei - în capitolele despre gradație și comparație - exprimării nongramaticalizate a superlativului: prin intonație și lungiri de sunete (urââââât!), prin simplă repetiție (urât-urât!) sau prin construcții sintactice speciale, bazate pe substantivizare (o urâțenie de...), substantivizare și repetare prin genitiv (urâțenia urâțeniilor), combinarea cu un adverb expresiv provenit din substantiv (urât foc), cu diferite adverbe sau locuțiuni adverbiale de intensitate (urât din cale-afară), cu propoziția consecutivă (urât de nu se mai poate!) etc. Din aceeași categorie
„Cel mai cel“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5829_a_7154]
-
auzit-o de atâtea ori încât să se obișnuiască cu ea): monden, spre deosebire de actualitate, scandal sau cancan, e un adjectiv care, chiar când se substantivizează, nu capătă, în mod tradițional și obișnuit, sens abstract. Dicționarele actuale indică doar posibilitatea de substantivizare cu înțelesul „persoană mondenă”. În ultima vreme, cuvântul e însă folosit tot mai mult ca substantiv cu valoare abstractă: se vorbește despre jurnaliștii de monden („Ai putea deveni jurnalist de monden”, clopotel.ro), despre „departamentul de monden al unei televiziuni
„De monden“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5619_a_6944]
-
site de monden”, zoso.ro). Monden desemnează, în asemenea contexte, categoria socială sau culturală a mondenității: „românii sunt mai interesați de monden decât de politică” (gazetaromana.ro). De fapt, în structura presă de monden stranie este doar structura sintactică asociată substantivizării mondenului; dacă ar fi fost vorba de presa mondenă, am fi regăsit o tradiție instituită cu un secol în urmă, prin preluarea din franceză a termenului mondain și a combinațiilor sale. În Le Trésor de la langue française informatisé (TLFi) sunt
„De monden“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5619_a_6944]
-
Din păcate nu mai sînt la modă nici expresia familiară a-l apuca pandaliile, nici locuțiunile a-și ieși din minți sau a scoate din minți, poate cele mai potrivite echivalente vechi ale actualei crizări. Despre succesul verbului vorbește și substantivizarea formelor sale nepersonale: a infinitivului lung - "de unde crizarea asta?" (price.ro) - și a supinului: "- Mă crizez. - Crizatul nu face bine la sănătate" (weblog.ro). Evident, sensul cuvîntului este de obicei mai atenuat atunci cînd vorbitorul se referă la sine, și
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
cu sens tipic adjectival) o trăsătură permanentă a persoanei (iritabilitate, irascibilitate, nebunie): "Ce să te faci cu un diriginte crizat?" (haha.ro); "flăcăul crizat de la OTV" ("Evenimentul zilei" = EZ 29.12.2005, 23). Foarte ușor se face pasul următor, spre substantivizare: "Pupe-l mama de crizat mic, că face niște crize când nu-i convine câte cevaaa...." (desprecopii.com); "are o voce foarte caldă, dar în același timp poate să urle ca un crizat" (metalfan.ro); "crizatul ăsta" (gandul.info); "suntem
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
țâșnite din obscur, din interiorul căreia crepusculul zvâcnește: „Cu pene albe, pene negre” (Decor), va aburiza cu bătăile nevăzute ale aripilor sale priveliștea, care lasă fantomele să apară: „Prin ziduri vechi ce stau în dărâmare” (Sonet). În liniștea serii „adâncii”, substantivizarea adjectivului este voită și nu întâmplătoare, omul devine umbră a fiindului său, iar pământul își schimbă culoarea, negrul confundându-se cu noaptea care apasă grea, ca plumbul, destinele pierdute în visele ce, cândva, au mai fost visate însă puține trecute
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
cu răbdare de artizan muzicalitatea versului. Cele mai multe piese cuprinse în Paysages, dar și în Plomb, transpuse din G. Bacovia, relevă „inventivitatea și forță cu care se păstrează inventarul lexical al originalului, sporindu-i expresivitatea prin mici modificări de timp, persoana, substantivizări ale verbului etc.” (Mircea Anghelescu). Aceleași calități pot fi observate și în versiunile textelor lirice aparținând unor poeți români contemporani, precum Cezar Baltag, Leonid Dimov, Marta Petreu, Simona Popescu, Magda Cârneci, Angela Marinescu, Ioan S. Pop, Valeriu Matei, Irina Nechit
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
de agudeza, caută să provoace meraviglia. Producția lui e tipic manieristă. În sfera lexicului apar forme precum genul inventat la substantive, transformarea numelor proprii în substantive comune sau adjective și, uneori, modificarea lor comică, inventarea de noi termeni, de toponime, substantivizarea amuzantă a unor părți de propoziție și mai cu seamă formarea de verbe noi, prin metamorfoza ilariantă a unor substantive, utilizarea infinitivului lung ori tranzitivizarea unor verbe intranzitive. Frecvente sunt calambururile, aliterațiile, jocurile fonetice în general. Un fapt stilistic, nu
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]