87 matches
-
ca în telenovele" = "patetic - romanțios - clișeizat"), manifestă disponibilitatea de a apărea în primul rînd ca adjectiv - "cuvântul "rezistență" nu-mi place, e prea telenovelic" (electra.ifrance.com); "un Făt -Frumos purtător de fericire telenovelică" (C 29.04. 2002) - dar și substantivizat (pentru a denumi o, să zicem, categorie estetică): "Un clasic, poate singurul în care patetismul nu cade în telenovelic" (agenda.liternet.ro/film) sau chiar adverbializat: "mingea amețește clasic, flirtînd ba cu "roșii", ba cu "galbenii", pînă cînd, rușinată, termină
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
Cuvîntul Liber - Deva, 8, 2002); „e o clujeancă dulcică foc, în vârstă de 19 ani” (viva.ro); „orice ai mânca n-ai să regreți: cabanierii sunt niște dulcici” (alpinet.org); “niscai fete dulcici” (EZ 14.12.1999). Adjectivul apare și substantivizat - „o pupă pe mami tot timpul și e un dulcic scump” (mami.ro/forum) - și chiar ca adverb: „V-am pupat dulcic pe toți” (umblarici.refresh.ro); „Asistenta dulcică îmi zîmbea dulcic” (cloudsmagazine.com). Forma scumpic apare în contexte asemănătoare
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
bine se Ťrupe pisicať direct, fără Ťetapeť, Ťtrepteť, altoiri ș.a.m.d." (forum.edu.ro, 28.07.2006). Construcția cu participiul apare chiar într-un titlu de carte, Pisica ruptă (1997), a lui Mircea Daneliuc; alteori, se folosește infinitivul lung substantivizat: "prin rezilierea contractului ilegal de arendă încheiat cu baronul PSD, C.T., s-a încercat ruperea pisicii-n două" (Ziua, 10.02.2006); "restructurarea Guvernului fiind metoda gen Ťruperea pisicii în douăť prin care miniștrii incomozi (...) sunt înlocuiți" (Cotidianul, 3.06
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
unde exemplele de acest tip se pot găsi ușor - multe cazuri de elipsa lexicalizata se realizează tocmai prin adjective feminine plurale. După 1989, a început să se vorbească foarte mult de alegeri, ajungîndu-se rapid la desemnarea diverselor categorii prin adjective substantivizate: prezidențiale ("Ar putea totuși cîștiga prezidențialele" - "Expres", 16, 1992, 3), parlamentare, locale ("Testul ălocaleloră" - "România liberă" = RL 1881, 1996, 1; "ăLocaleleă la ora primelor concluzii"; "PDAR, despre rezultatele ălocaleloră" - RL 1883, 1996, 3). Față de alte tipuri de conversiune a adjectivului
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
Procuratura" ("Libertatea", 1866, 1996, 9) - dar e puțin probabil ca aceste folosiri să se impună într-atît încît să circule și să fie înțelese în afara contextului dat, autonomizîndu-se. De altfel, cum se vede din multe dintre citatele de mai sus, adjectivele substantivizate respective sînt uneori puse între ghilimele (în rest, sublinierile îmi aparțin), autorii textelor recunoscînd astfel implicit caracterul inovator și/sau efemer al creațiilor lexicale. La exemplele anterioare, în care apare exclusiv pluralul, se mai poate adaugă un singular destul de recent
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
cuprinși în dicționarele curente. Într-adevăr, Dicționarul explicativ (DEX, ediția 1996) nu-i include. În edițiile contemporane ale dicționarului italienesc care îi corespunde că răspîndire (Zingarelli 1995) sînt înregistrate mai multe denumiri ale obiectului în cauză: sintagma telefono celulare, adjectivul substantivizat cellulare și diminutivul telefonino. E drept că diferența se explică în primul rînd prin anterioritatea pătrunderii pe piață a produsului; promptitudinea lexicografica e totuși demnă de reținut și de urmat. La noi, doar Dicționarul de cuvinte recente, de Florica Dimitrescu
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
relațiile dintre elementele evocate, un cuvînt o dată introdus reapare însoțit de un semn de recunoaștere sau e substituit de un așa numit anaforic: un doctor... doctorul/ acel doctor... el/ acela. În același scop, se folosesc și anumite participii adjectivate și substantivizate, de genul: respectivul, numitul, pomenitul, citatul - care apar și în îmbinări mai mult sau mai puțin stabile, în variante compuse cu sus (sus-numitul), mai sus (mai sus pomenitul), sau deja (deja amintitul). Un cuvînt mult folosit azi - într-atît încît a
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
și familiar: termenul comunitar pare prea tehnic, prea serios, prea "instituțional" pentru a desemna simpatica (sau, după gust și împrejurări) terifianta vietate de la colțul blocului. Opțiunea lexicală permite în acest caz și alte speculații ironice: putem observa că adjectivul (uneori substantivizat) comunitar capătă un sens "intern" ("cîinii care s-au aciuat pe lîngă întreprinderi, garaje sau blocuri", EZ, loc. cit.) alături de care circulă, în traduceri cel puțin, și un sens specializat "pentru exterior": referitor la calitatea de membru al Comunității europene
Comunitari by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17406_a_18731]
-
sub care se cuprind toate cunoștințele referitoare la România". Autorul articolului citat observa că respectivul cuvînt "nu pare o formație fericită: e o creație hibrida și are o rezonanță neplăcută"; presupunea că modelul său a fost constituit de unele adjective substantivizate precum Romanoslavica, Italica - si sugera că modele alternative preferabile denumirile de domenii de cercetare de tipul slavistica, germanistica, balcanistica - sau indologie, balcanologie etc. Pentru studiile despre română, termeni mai adecvați ar fi fost deci romanistica sau, eventual, (deși e mai
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
atestări orale "niște blugi... nașpa", "cel mai nașpa individ din sud-estul Europei". E cert că nașpa reprezintă o trunchiere a adjectivului nașparliu, care circulă în paralel - "o cutie de chibrituri de-alea nașparlii" (Cațavencu internațional, 10, 1991, 3), chiar și substantivizat - ""nașparliile", cea mai de jos categorie (...). La "nașparlii", prețurile (...) variază între 40.000 și 150.000 de lei" (EZ 1627, 1997, 3) - și care este înregistrat de dicționarele de argou citate (cu sensuri ca "persoană nesuferită, tîmpită" la Croitoru-Bobârniche). Nașparliu
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
muncii și a economiei centralizate din regimul totalitar. Pentru a desemna generic activitatea prostituatelor, cuvîntul cel mai frecvent folosit pare a fi verbul a produce, mai ales în expresii formate cu supinul (în unele, acesta ar putea fi perceput ca substantivizat): "a ieși (sau a scoate) la produs" - "bărbatul respectiv nu se prea gîndește nici să-i fie tată, nici prieten fetei, care trebuie prin el doar "să producă" (să se prostitueze)" (Cotidianul 235, 1992, Graffiti, p. 8); Cum se lasă
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
fourhooks.com; "Bloghez, deci exist!", bogdan.menshealth.ro) și cea familiară în -ui, a blogui ("voi Ťbloguiť despre viața mea", 123.urban.ro; "bloguiesc deci exist", dorenavant.weblog.ro). De la ele se formează în primul rînd infinitivul lung și supinul substantivizat: blogare, bloguire, blogat, bloguit ("am mai mult chef de blogat când sunt ocupată cu alte chestii", monicri.blogspot.com; "oportunitate de bloguit, forum.liberalism.ro) etc. Accidental, apare și verbul a blogări ("cine va mai fi atras să blogărească? ", zoso
Bloguire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9839_a_11164]
-
armată: "Pereții celulei erau plini de inscripții și AMR-uri... AMR 38 de zile etc." (Evenimentul zilei 382, 1993, 2) ; Care vă este AMR-ul, dacă nu vă supărați ?" (Radu Paraschivescu, coord., Răcani, pifani și veterani, 2008, p. 176). Sigla substantivizată a dat naștere unei expresii glumețe - "cu amereul sigilat", caracterizare pentru un militar de carieră - și și-a pierdut, în timp, caracterul subversiv (ajungînd să indice, în plină Capitală, în fața Cercului Militar, zilele care mai rămîneau pînă la desființarea serviciului
Ani, coți, cotolani... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7891_a_9216]
-
constant ca adjectiv: Un pătîrlăgean mai barosan a vrut să-i împrumute șuba lui cu guler de jder" (Brunea-Fox 1979: 301); "o vilă barosană" (Cațavencu internațional, 32, 1991), "primă barosană pentru șeful CE Turceni", (Gorjeanul, 05.11.2008), dar și substantivizat. Sensul său fiind unul foarte general, a permis multe specializări, pentru a desemna, în diverse contexte, obiecte sau ființe mari, importante. În limbajul hoților de păsări, barosan era curcanul (mare, în raport cu găinile): e cea mai veche atestare a termenului, la
Baroni și barosani... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7686_a_9011]
-
interlop „(despre oameni) care este certat cu legea; răufăcător; impropriu, substantiv: «Interlopii se adunau în grupuri la lăsarea serii»; lume interlopă «lume a răufăcătorilor»”. Pentru că se pot explica ușor prin evoluții interne, nu mi se par condamnabile nici uzul actual substantivizat al termenului interlop (care a corespuns unei necesități de desemnare generică) și nici sensul său „agravat” („răufăcător”), față de care definițiile mai vechi par simple eufemisme.
Interlop by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5917_a_7242]
-
DOOM 2005) este înregistrat doar femininul cabrioletă. Cred că așa și trebuie să rămână: forma feminină e bine instalată în limbă și poate prelua fără dificultate sensul modern. Oricum, acest sens este reprezentat în română în primul rând de adjectivul substantivizat decapotabilă. Echivalența dintre cabrioletă, cabrio și decapotabilă (cu justificata absență a lui cabriolet.) se poate observa foarte bine într-un articol recent, în care sinonimele alternează din necesități stilistice: „Ziariștii francezi visează la o decapotabilă derivată din Dacia Sandero", „Francezii
Cabrioleta by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6124_a_7449]
-
în vreme ce engleza are windpower și wind energy, germana Windenergie etc.; la stabilizarea terminologică au contribuit, probabil, și căile de pătrundere a investițiilor străine (în care o pondere mare par să aibă companiile spaniole). În prezent, adjectivul eolian se folosește și substantivizat, în forma feminină: „Dobrogea, tărâmul unde eolienele se învârtesc 11 luni pe an" (Financiarul, 15.07.2008); „un veritabil Război al eolienelor" (agentia.org, 26.07.2010). Substantivizarea poate proveni, prin elipsă lexicalizată, din turbină eoliană, dar s-ar putea
Eoliene by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6153_a_7478]
-
ori ele provin din alte necesități ale comunicării decât raționalitatea și sistematicitatea (respectiv din analogie, dorință de economie, nevoie de diferențiere etc.). În acest caz, situația care rezistă cel mai mult normei și pare a justifica abaterea este folosirea adjectivului substantivizat, la vocativ. Conform normei, forma de adresare dragilor! nu prezintă diferențe de gen. În realitate, limba vorbită a introdus o diferențiere, o marcare suplimentară prin desinențele specifice: prin forma dragilor, vorbitorul se adresează unor bărbați, iar prin vocativul dragelor - unor
Dragi, drage by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6276_a_7601]
-
Tomul I, Litera D) sau de Eminescu („visul țărei drage", în Opere, vol. IV, Poezii postume) etc. Din toate explicațiile și justificările de mai sus, cea mai importantă mi se pare - prin generalizarea în uz - diferențierea femininului de masculinul adjectivului substantivizat. Poate că ar trebui, cu riscul de a complica o paradigmă, să păstrăm forma dragi ca plural feminin nearticulat și să acceptăm forma drage pentru pluralul feminin urmat de articol (dragele, dragelor). În fond, adjectivul drag, componentă esențială a formulelor
Dragi, drage by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6276_a_7601]
-
o denumire peiorativă pentru servitoare. Legătura sugerată este așadar una metonimică. În aceeași revistă, C. Armeanu ("Argot ieșean") considera că sunt echivalente chiftea, diminutivul său chiftică și sinonimul parțial pârjoală, toate cu sensul argotic "servitoare"; acestora le adăuga și interjecția substantivizată sfâr. Informațiile au fost completate de Iorgu Iordan ("Note și observații la articolele precedente"), care aducea mărturia propriului uz: "Chiftică se întâlnește pretutindeni. Sub forma chifteluță, îl cunosc (și-l întrebuințez!) de multă vreme, dar nu totdeauna cu sensul peiorativ
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
ro); "ei nu mai știu să râdă normal. Cand le vine să râdă zic un ŤLOLť foarte sec și au rezolvat problema" (punkminority.wordpress.com). Astfel, cuvantul devine o adevarată interjecție - ", asta e tare" (olimpiade.ro) -, care poate fi și substantivizata ad-hoc, prin citare (că în exemplul de mai sus: un lol) sau prin schimbarea de sens. Astfel, lol devine sinonim cu "râs" sau "glumă" - "un LOL pe zi" (oradeanul.com) -, ba chiar cu "luare în râs, ironizare": "dacă ai văzut
Lol by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6647_a_7972]
-
fr. ethnobotaniques). Internetul oferă un număr (nu foarte mare) de exemple chiar pentru structura pleonastică: ethnobotanical plants, plantes ethnobotaniques etc.; paginile anglofone conțin însă mai ales termenii ethnoplants și ethnobotanicals. Și în paginile românești se răspândește tot mai mult adjectivul substantivizat: „îmi place senzația dată de etnobotanice"; „nu vrea să renunțe la etnobotanice"; „consumă etnobotanice în fiecare zi de weekend" (adevarul.ro, 8.05.2010). Substantivizarea e, până la urmă, o formă de a evita pleonasmul.
Etnobotanice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6327_a_7652]
-
producerii evenimentului asigurat” (rcaauto.cabananova.ro). Sperând că o asemenea confuzie nu se va extinde, merită să readucem în actualitate câteva momente din istoria celor două cuvinte. Din adverbul compus împrejur derivă atât verbul a împrejura, cu infinitivul său lung substantivizat împrejurare, cât și substantivul împrejurime (format cu sufixul -ime). Verbul a împrejura e atestat încă din secolul al XVII-lea; împrejurare și-a consolidat însă uzul în secolul al XIX-lea, când a fost folosit ca echivalent pentru termenul cult
Împrejurimi și împrejurări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4694_a_6019]
-
drog: ,Parcă ai auzit pe cineva de curînd: Ťte-ai mai vazut cu distrusul de X?"ť (p. 23); , Crezi că e la liber pentru toți distrușii?" (p. 87). De altfel, ,terminologia de specialitate" citată în carte cuprinde și alte adjective substantivizate: pastilați și timbrați. Coclit pare să desemneze, nespecific, o categorie umană inferioară - ,asta e un coclit care se dă lebădă-n chiuvetă!" (motociclism.ro/forum) -; cuvîntul este un termen depreciativ destul de puternic, asociat adesea cu alte insulte și imprecații. În
Expirați, distruși, cocliți... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11164_a_12489]
-
doar că determinant stabil și cu sens intensificator al substantivului fraier: ,fraier oxidat / coclit = prost peste măsură". Metaforă alterării este echivalabilă cu aceea, mult mai veche, a adjectivului ruginit, care a circulat în secolul al XIX-lea și în varianta substantivizata: ,Cată să ne ținem și noi de lume, căci altfel am trece de ruginiți" (N. Filimon, apud DLR). În momentul de față, coclit apare adesea că substantiv, în structura depreciativa cu prepoziția de : ,Puteți să scrieți la ziar că a
Expirați, distruși, cocliți... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11164_a_12489]