160 matches
-
nucleu de mărime k sunt subgrupuri coezive care se bazează pe ideea adiacenței membrilor unor subgrupuri (Wasserman și Faust, 1994: 263). Aceste substructuri rezultă din aplicarea unor restricții asupra numărului minim de actori adiacenți fiecărui actor dintr-un subgrup. Astfel, substructurile de tip k-plex stabilesc numărul maxim de linii adiacente care pot lipsi în cazul unui membru, iar substructurile de tip nucleu de mărime k stabilesc numărul minim de linii adiacente care trebuie să existe în cazul fiecărui membru. O analiză
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Faust, 1994: 263). Aceste substructuri rezultă din aplicarea unor restricții asupra numărului minim de actori adiacenți fiecărui actor dintr-un subgrup. Astfel, substructurile de tip k-plex stabilesc numărul maxim de linii adiacente care pot lipsi în cazul unui membru, iar substructurile de tip nucleu de mărime k stabilesc numărul minim de linii adiacente care trebuie să existe în cazul fiecărui membru. O analiză a subgrupurilor coezive (sau a substructurilor) dintr-o rețea socială se poate desfășura pe trei niveluri: (a) individual
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
maxim de linii adiacente care pot lipsi în cazul unui membru, iar substructurile de tip nucleu de mărime k stabilesc numărul minim de linii adiacente care trebuie să existe în cazul fiecărui membru. O analiză a subgrupurilor coezive (sau a substructurilor) dintr-o rețea socială se poate desfășura pe trei niveluri: (a) individual, (b) substructural (sau subgrupal) și (c) structural (sau la nivelul întregii rețele). În tabelul 2.9 prezint sintetic câteva dintre direcțiile posibile de investigare a substructurilor dintr-o
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sau a substructurilor) dintr-o rețea socială se poate desfășura pe trei niveluri: (a) individual, (b) substructural (sau subgrupal) și (c) structural (sau la nivelul întregii rețele). În tabelul 2.9 prezint sintetic câteva dintre direcțiile posibile de investigare a substructurilor dintr-o rețea socială. 2.3. Aspecte ale măsurării rețelelor sociale În cadrul acestui subcapitol, îmi propun să discut câteva dintre aspectele legate de măsurare în analiza rețelelor sociale. În acest sens, voi aborda problemele implicate de construcția rețelelor sociale, dar
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
caracteristici prin interacțiunea cu ideile sau cu resursele care circulă în cadrul rețelei (un proces similar cu contractarea unui virus). Din această perspectivă, legăturile de rețea sunt canale prin care se exercită influență. În actualul context, omogenitatea crescută a actorilor din substructurile rețelei este determinată de densitatea ridicată a legăturilor. Probabilitatea ca un individ să preia anumite comportamente, de exemplu, este determinată de numărul alterilor care au adoptat deja comportamentele respective (vezi, în acest sens, de exemplu, difuzia obezității - Christakis și Fowler
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
un cerc social la altul sau să străbată distanțe sociale mari (adică un număr mare de legături sociale). De asemenea, legăturile de tip pod sunt esențiale pentru menținerea conectivității unei rețele. Lipsa lor ar conduce la izolarea anumitor noduri sau substructuri din rețea (vezi figura 3.4). Granovetter (1983, 2005) susține că legăturile slabe oferă indivizilor acces la informație și la resurse, altele decât cele disponibile în propriul lor cerc social sau în vecinătate. Prietenii noștri apropiați frecventează aceleași cercuri ca
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și acord o importanță deosebită clasificării bidimensionale propuse de Borgatti și colaboratorii săi (1998) cu privire la abordările capitalului social. Pornind de la această clasificare, ilustrez prin exemple cinci tipuri de măsurători ale capitalului social: măsurători specifice ego-rețelelor, găurilor structurale, centralității, coeziunii și substructurilor sociale. Doresc să evidențiez faptul că, în contextul prezentării diferitelor tipuri de măsurători ale capitalului social, discut argumentul (teoria) găurilor structurale propus de Burt (1992). Argumentul găurilor structurale este o rafinare teoretică a argumentului legăturilor slabe, cu implicații semnificative în
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Gradul de homofilie variază în intervalul ¼+ 1, - 1½, unde valorile pozitive indică tendința de a scrie mai degrabă cu alteri diferiți, iar valorile negative indică tendința de a scrie mai degrabă cu alteri similari. 3.2.2.5. Măsurători specifice substructurilor Am discutat mai sus despre măsurătorile ego rețelelor, găurilor structurale, centralității și coeziunii. În cele ce urmează, voi introduce un set de măsurători propus de Borgatti și colaboratorii săi (1998) ce corespunde capitalului social definit prin legăturile unei subunități sociale
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
ce corespunde capitalului social definit prin legăturile unei subunități sociale (grup, echipă, departament etc.) cu exteriorul sau de la nivelul unității sociale din care face parte, altfel spus, relațiile dintre o subrețea și rețeaua în ansamblu. Le voi numi măsurători specifice substructurilor. Prima măsurătoare este numărul legăturilor grupului (group degree) și se referă la numărul alterilor din afara grupului conectați la cel puțin un membru al grupului. De exemplu, legăturile membrilor grupului cu alteri din afara grupului sunt considerate o resursă importantă, în special
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
lignina de măcinare vibratorie din lemn de molid, aproximativ 9 jumătate din unitățile fenil propanice sunt legate între ele prin legături C - C, iar restul prin legături eterice O caracteristică esențială a ligninei de diferite proveniențe este conținutul relativ de substructuri. În conformitate cu conținutul lor în grupări guaiacil (GĂ, siringil (SĂ și p-hidroxifenil (HĂ, se disting o serie de tipuri de lignină și anume: lignina din conifere (lignina GĂ, lignina din foioase (lignina GSĂ, lignina din ierburi (lignina GSHĂ, lignina din lemn
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
simbolică dintre Ieronim și Euthanasius (din Cezara) pe de o parte, și Ieronim Thanase (din Nouăsprezece trandafiri) pe de altă parte", dovedește "sensuri care ar merita să fie supuse unei mai ample reverii hermeneutice"21. Sorin Alexandrescu aduce sugestii cu privire la substructura folclorică a numelui Brânduș din Fata căpitanului, iar I.P. Culianu interpretează nuvela Un om mare, prin prisma numele personajului, Cucoaneș, considerând-o o alegorie (Matei Călinescu care respinge această teză, descifrează acest nume ca fiind unul generic cu conotații aristocratice de
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
rând eu am să ajung o dată foarte mare, mai mare ca Alexandru Machedon. Am să stăpânesc într-o zi lumea toată"245) este redevabilă cultului popular pentru Alexandrie și eroul ei. Existența succesivă în lumi imaginate datorită "intuiției suprafirești" și "substructurii folclorice" (copilul găsit, născut din vegetale sau copilul din flori cu ascensiune miraculoasă, ideea selecției suprafirești - copilul este un ales, instrumentul voinței divine) duc la ideea unui bovarism folcloric, opus bovarismului livresc pe care îl trăiește locvacea, fantezista Agripină 246
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
l’éternel retour. - (iulie) participă la Congresul Internațional de Orientalistică organizat la Paris. - apare „Le «Dieu lieur» et le symbolisme des nœuds”, RHR CXXXIII (1947-1948), pp. 5-36. SW: - apare traducerea în franceză a articolului „La légende des P³ndava et la substructure mythique du Mah³bh³rata”, făcută de Georges Dumézil; vezi JMQ IV, Gallimard, 1948, pp. 37-53. - (iulie) participă la Congresul Internațional de Orientalistică de la Paris. 1949 ME: - (15 ianuarie) conferință la Musée Guimet despre tantrism. - (ianuarie) apare Traité d’histoire des religions
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
2. „P³ñĂavasagan och Mah³bh³ratas mystika forutsättningar”, Religion och Bibel, Nathan Söderblom-sällskapets Årsbok VI (1947), pp. 29-37, tradus parțial în franceză de Dumézil și publicat în Jupiter, Mars, Quirinus IV, Gallimard, Paris, 1948, sub titlul „La légende des P³ñĂava et la substructure mythique du Mah³bh³rata”. 3. Vezi recenziile lui Pierre Masson-Oursel la Yoga (1936), în Archeion XVIII (1936), nr. 4, p. 419, și în RHR CXV (1937), nr. 1, pp. 113-114, cea dintâi reprodusă în versiune franceză în Dosarele Eliade V, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
și colaborării, relațiile interpersonale rămân marcate de fenomene mai puțin controlabile, dar firești - atracția interpersonală, prima impresie și efectul de halo. Potrivit acestui model, liderii dezvoltă și consolidează relații de muncă diferențiate cu subordonații, ceea ce conduce la formarea a două substructuri ale echipei - in-group și out-group, contrastante atât din punct de vedere al calității relației de colaborare a fiecărui membru al echipei cu liderul, cât și din perspectiva performanței și satisfacției la locul de muncă ale membrilor echipei. Membrii in-group sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
vorbi de un concept. Fiecare poate astfel interveni pe lîngă diferiți interlocutori, adaptîndu-se temei de conversație sau emițînd un comportament conform așteptărilor grupului în care se găsește la un moment dat, fără să-și reconsidere credințele proprii fundamentale. SSP sau substructurările sistemului periferic, descrise de Flament (in Guimelli, 1994, pp. 101-106), pot chiar funcționa temporar și în funcție de constrîngerile practicii, independent de NC. În al doilea rînd, acest sistem este mai "poros" decît nucleul central. Din acest motiv, e mai probabil ca
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
utilizat pentru a distinge elementele SP și cele ale NC este sursă de incertitudini în interpretarea rezultatelor care descriu supraactivarea schemelor periferice (Flament in Guimelli, 1994, p. 103; Guimelli, 1995). Un element supraactivat este o cogniție periferică, ce formează o substructură semnificantă, căpătînd, pentru moment și din motive de adaptare la context, o mai mare importanță în practicile unui grup (exemplu: învățători în pedagogia "inovatoare", mutați în zona de educație prioritară, trebuind să practice o formă mai tradițională/autoritară de relaționare
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fac parte din NC, iar "mirosuri neplăcute" este un element periferic. Un alt studiu despre RS a deviantului la personalul de poliție (Guimelli, 1995 sau in Abric, 1996), avînd practici diferite (represive, preventive, mixte), demonstrează eficacitatea acestei proceduri pentru sublinierea substructurilor periferice în contexte particulare, ca la polițiștii "micști" (în același timp preventivi și represivi), în care cele două scheme "a fi reintegrabil" sau "instalat în devianță" sînt supraactivate (Rouquette și Rateau, pp. 101-104). Avantajul acestei tehnici este că se pot
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
contravine, astfel, funcției de reprezentare cu care decanii sunt învestiți de consiliile profesorale. 7. Concluzii Obiectul acestui studiu este comportamentul consiliului de administrație (CA), grup organizațional în care participanții își desfășoară activitatea în baza unui mandat de reprezentare a altor substructuri organizaționale. Performanțele membrilor în îndeplinirea acestui mandat ar fi dificil de apreciat din perspectiva comportamentelor de rol asociate funcțiilor ocupate: rector, decan etc., deoarece formele concrete de interacțiune a persoanelor în activitățile comune nu derivă direct din prescripțiile rolurilor. Forma
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
o reprezintă. Unitatea de analiză - „sistemul funcțional” - face evidente coordonările contribuțiilor individuale. În cazul studiat, tehnologia desfășurării activității cognitive în practicile curente - și anume ghidarea interacțiunilor de către moderator și utilizarea mijloacelor tehnice, materiale de reprezentare - susține diferențiat propagarea reprezentărilor diferitelor substructuri organizaționale. În condițiile create de practicile curente, contribuțiile cognitive ale participanților sunt integrate în sistemele funcționale care susțin propagarea mai eficientă a reprezentărilor dinspre colegiul senatului spre birourile consiliilor profesorale decât dinspre consiliile profesorale spre CA. Lipsa documentelor care să
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
rețele și organizații regionale). O parte dintre aceste organizații vizează o integrare regională plurivalentă din punct de vedere economic, care să reunească mai multe paliere sectoriale (financiar, bancar, politici economice, relații comerciale). În această categorie se încadrează în primul rând substructurile economice specializate ale Ligii Arabe, ce își propun armonizarea politicilor economice și folosirea rațională a resurselor naturale și tehnologice la nivelul spațiului arabofon: Consiliul Unității Economice Arabe (creat în 1957, cu sediul la Cairo), Organizația Arabă pentru Dezvoltare Agricolă (constituită
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
sau este posibil ca ei să fie respinși de colegi. De aceea, specialiștii recomandă schimbarea periodică a poziției elevior, În așa fel Încât nici unul să nu stea prea mult În spatele clasei. Pavoazarea sălii de clasă reprezintă nu numai o substructură dimensională a managementului clasei, ci și un element important al culturii grupale care poate fi marcat prin 1,2,3,anumite valori expresive: un simbol/ o mascotă a clasei, o melodie preferată, un joc general agreat, o poveste reprezentativă pentru
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
asupra creatorului lor, o conștiință etică până la rigiditate. Dominat el însuși ,,de un inconformist demon al libertății din adâncuri", autorul s-a eliberat prin scrierea nuvelei Moara cu noroc și, ulterior, a romanului Mara "de propriile obsesii și refulări din substructura lui sufletească, proiectându-le în afară sub forma sublimată a artei". În Istoria... sa din 1980, George Munteanu va găsi de cuviință să dedice acestui paradox citit în cheie "antepsihanalitică" (cum o numește el însuși) un întreg capitol intitulat sugestiv
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
aspectul sugestiilor metodologice adaptate la jocurile dinamice pentru dezvoltarea forței poate fi obținută prin: planificarea pe verticală a unei tematici cu caracter de dezvoltare de la clasele a V-VIII; planificarea pe orizontală a sugestiilor acestei tematici, cu orientare formativă în cadrul substructurilor ei; Asigurarea corespunzătoare a spațiului de desfășurare a jocurilor pentru dezvoltarea forței nu este permisă prezența unor cioburi în cazul desfășurării afară sau a unor pete alunecoase în interior; spațiul de desfășurare trebuie să fie igienizat pentru jocurile care necesită
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3024]
-
traseu analitic nu echivalează cu formularea implicită a judecății de valoare. Această adoptare a modului de lucru pe care a fost cunoscut încă de la început vizează dorința de sistematizare a materiei, consecința firească a dorinței de identificare a seriei de ,,substructuri’’ proprii marii, atotcuprinzătoarei structuri fantastice din opera lui Caragiale. Un alt context de abordare cere însă La hanul lui Mânjoală, oprire analitică asupra acestei capodopere dezvăluind bogăția și complexitatea ei. În aceasta trebuie subliniat rolul fundamental pe care personajul Caragiale
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]